Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 aprilie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 23-04-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 aprilie 1998

3. Dezbateri asupra propunerii legislative privind organizarea și desfășurarea referendumului.
 
consultă fișa PL nr. 330/1997

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Continuăm cu propunerea legislativă privind organizarea și desfășurarea referendumului. Din partea inițiatorilor îi dau cuvântul... Rog Comisia juridică... Comisia juridică, vă rog să-și trimită reprezentanții în sală, vă rog! Rog și celelalte grupuri să trimită membrii biroului Comisiei juridice, ca să putem dezbate în mod regulamentar. Vă rog doamnă, luați loc acolo. Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Supunerea spre dezbatere Camerei Deputaților a propunerii legislative privind organizarea și desfășurarea referenumului, inițiată de patru deputați și doi senatori aparținând Grupului parlamentar al PDSR, îmi oferă prilejul de a prezenta câteva idei privind raportul între suveranitatea poporului exercitată prin reprezentare și căile sau instrumentele pe care poporul le păstrează pentru sine pentru a-și afirma plenitudinea puterii sale într-o formă directă. Constituția democratică a României, aprobată prin referendum național, garantează acest drept ca un principiu constituțional.

Este deja un bun câștigat pentru teoria și practica constituțională ale statelor care își întemeiază organizarea politică pe principiile fundamentale ale democrației constituționale și ale statului de drept că poporul, în calitatea de suveran al puterii politice - potentia cum o denumeau romanii - transferă cele mai importante dintre prerogativele acesteia unor reprezentanți ai săi, pe care îi desemnează periodic, în alegeri, învestindu-i temporar cu sarcina exercitării, în numele său, a puterii de decizie guvernamentală. Așa s-a conturat, într-un lung proces istoric, democrația reprezentativă care a devenit în epoca contemporană unul dintre fundamentele democrației constituționale.

Prin punerea în aplicare a principiului reprezentării, indiferent care ar fi regulile sistemului electoral și ale repartizării mandatelor, membrii Parlamentului capătă legitimare politică din partea națiunii și își exercită prerogativele în numele și în considerarea acesteia.

Democrația reprezentativă nu este însă singura modalitate constituțională prin care poporul își exercită puterea. Acesta este și motivul pentru care Constituția României a prevăzut în art.2 alin.(1) că suveranitatea națională se poate exercita și prin referendum. În termenii Constituției României și în concordanță cu dispozițiile cuprinse în constituțiile statelor europene, referendumul apare ca o modalitate instituționalizată constituțional și reglementată pe cale legală, prin care poporul este consultat de către autoritățile publice competente în legătură cu probleme de larg interes național. Cadrul constituțional al referendumului este completat cu dispoziții ale Legii privind administrația publică locală privind consultarea locuitorilor din unitățile administrativ-teritoriale în probleme ce privesc viața colectivităților respective.

Îngăduiți-mi să menționez, din această perspectivă, și mai ales în contextul crizei politice care confruntă țara în ultimele luni și care a erodat nu numai imaginea Executivului, dar și a Parlamentului, că adoptarea unei legi privind organizarea și desfășurarea referendumului are șansa de a reda poporului convingerea că instituțiile statale, legitimate prin votul său, nu sunt singurele autorități de decizie și mai ales că poporul păstrează un drept suveran de a-și exprima direct voința în modalități constituționale, instituționalizate privind problemele de interes național și chiar de a iniția propuneri legislative.

În fond, nu trebuie să uităm un lucru esențial pentru un conducător politic: poporul nu poate fi redus la rolul de destinatar tăcut al deciziilor guvernantului pe care el l-a ales și l-a legitimat. Poporul trebuie să fie, în orice stat de drept, principalul beneficiar al politicii realizate de reprezentanții săi.

Statele europene cu vechi tradiții democratice au declanșat, în ultimii ani, un reviriment al democrației referendare. În acest sens aș menționa doar câteva exemple mai semnificative: referendumurile organizate în unele state pentru aderarea acestora la Tratatul de la Maastricht, inițierea unor consultări populare privind sistemul unei monede unice în Statele Comunității Europene, referendumurile organizate de Guvernul laburist din Marea Britanie pentru acordarea unui statut de autonomie regională sporită unor provincii ale Regatului și altele.

Aș dori să menționez, în acest context, Rezoluția nr.1121, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la 22 aprilie 1997, referitoare la instrumentele participării cetățenilor în cadrul democrației reprezentative, în care se subliniază că o democrație adevărată depinde de concursul cetățenilor la conducere. Participarea directă a acestora la viața politică și cooperarea lor cu instituțiile învestite cu autoritate constituie un factor determinant pentru buna funcționare a instituțiilor democratice.

Rezoluția nr.1121 apreciază pozitiv combinarea democrației reprezentative cu democrația directă și recomandă statelor membre ale Consiliului Europei să găsească un echilibru între cele două căi de exprimare democratică a voinței suverane a poporului.

Importante dezbateri teoretice și politice, inclusiv în organisme ale Consiliului Europei sau în alte structuri europene, au pus în evidență, alături de efectele benefice ale democrației reprezentative, insatisfacția cetățenilor și îngrijorarea lor față de activitatea parlamentelor în care văd foruri tehnice de dezbatere și adoptare a unor decizii care nu sunt întotdeauna pe măsura așteptărilor electoratului. Așa se explică nevoia cetățenilor pentru forme directe de participare la procesul de decizie, una dintre acestea fiind referendumul.

În sistemul constituțional românesc, consultarea poporului în anumite probleme de interes național a fost sporadică și s-a recurs la această modalitate democratică în situații de crize politice, pe care nu vreau să le evoc acum. Constituția României din 1991 a redat poporului atributele suveranității sale, printre care și posibilitatea de a-și exprima voința în probleme de interes național într-o formă directă. Nu este însă mai puțin adevărat că, în Constituție, se specifică situațiile concrete în care se recurge la referendum la nivel național și pe care propunerea legislativă pe care v-o prezint le reglementează în amănunt.

Este evident pentru oricine citește cu atenție Constituția României că nu se admite recurgerea la referendum pentru consultarea poporului în probleme privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială a statului român. Acestea sunt valori ocrotite constituțional, care nu pot fi modificate, alterate, chiar și prin recurgerea la un referendum. A fost voința suverană a poporului român, a acelora care au votat și aprobat Constituția din 1991, ca valorile la care m-am referit să fie ocrotite și garantate de Constituție, care este legea supremă a statului român.

Introducerea referendumului, ca practică politică de consultare a poporului, reprezintă nu numai un exercițiu democratic în urma căruia guvernantul ia, în mod real, pulsul electoratului în probleme de interes național, asupra cărora poporul ar fi trebuit consultat - și experiența ultimilor ani arată cu prisosință că au existat probleme de interes național - ci mai ales o modalitate în care poporul are o posibilitate de a influența corect decizia guvernanților în sensul de el dorit.

Potrivit propunerii legislative prezentate, referendumul național constituie forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român cu privire la revizuirea Constituției, demiterea președintelui României, probleme de interes național. Organizarea și rezultatul referendumului cu privire la revizuirea Constituției și la demiterea președintelui României sunt obligatorii.

Problemele de interes deosebit din unitățile administrativ-teritoriale și subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului București se pot supune aprobării locuitorilor prin referendum la nivel local. Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective, prin referendum.

În proiect sunt cuprinse dispoziții de ordin procedural cu privire la organizarea și desfășurarea tuturor formelor de referendum, precum și sancțiuni în cazul încălcării normelor în acest domeniu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere raportul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, sesizată în fond, avizele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Consiliului legislativ, precum și faptul că la definitivarea proiectului în forma ce vă este prezentată s-a ținut seama de toate observațiile făcute, vă rog să adoptați acest proiect menit să asigure cadrul juridic unitar al instituției referendumului în România.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Înainte de a trece mai departe, vă rog să îmi permiteți să vă informez că în loja oficială se află o delegație suedeză, condusă de ombudsmanul dânșilor, domnul Kles Echlund.

(Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Este o chestiune de procedură? Vă rog.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Această propunere legislativă are o semnificație deosebită și problemele de procedură pe care vreau să le ridic sunt următoarele:

Cel puțin la alte comisii se prezintă un raport cu amendamente acceptate și cu amendamente respinse. Comisia juridică nu a făcut acest lucru. Într-adevăr, și mulțumesc Comisiei juridice că unele dintre amendamentele pe care eu le-am propus sau probabil și alții - de altfel, s-au făcut amendamente și în cadrul Comisiei noastre pentru drepturile omului - au fost incluse, așa cum a arătat și domnul deputat Gaspar, în noua formă, ținându-se seama de unele dintre acestea.

Dar, în afară de aceasta, nu s-a trecut decât un singur lucru și, pe bună dreptate, un aspect al amendamentelor pe care eu le-am propus a fost respins, deși în Constituție nu se specifică faptul că se face referendum și pe probleme locale. Într-adevăr, este în Legea administrației publice locale - în aceasta, da. Dar cred că raportul trebuia să fie mai detaliat și, pentru că este o problemă care merge până acolo încât se propun a se organiza referendumuri privind până și demiterea președintelui, cred că membrii Comisiei juridice, în frunte cu președintele acesteia, trebuiau să fie de față, și eu am dreptul ca unele dintre amendamentele respinse să le susțin în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Din partea comisiei sesizată în fond, Comisia juridică, vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Doamna Marina Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia juridică, după examinarea propunerii legislative, în conformitate cu prevederile art.63, 88 și 91, a hotărât să supună spre dezbaterea și adoptarea Camerei Deputaților proiectul de lege care v-a fost prezentat de domnul deputat Gaspar.

Comisia juridică și-a însușit amendamentele propuse, modificările regăsindu-se în textul care a fost prezentat de domnul deputat Gaspar, cu toate modificările însușite și incluse în acest proiect.

Vă rugăm să votați acest proiect de lege, el prezentând importanță deosebită.

Vă mulțumim.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Nu dorește.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Fac o remarcă: ca urmare a amendamentelor făcute la comisia sesizată în fond, textul pe care îl dezbatem, venit de la comisie, a fost complet rescris și, ca atare, el este o anexă a raportului și vom dezbate textul acesta, și nu textul inițial.

La titlul legii sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul I, titlul.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2, primul alineat.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.2, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2 alin.3.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Capitolului II.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 1, titlul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 2, titlul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 3, titlul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul II, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul III, titlul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.13.

Vă rog, domnule deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Este o eroare, în sensul că, atunci când s-a trecut pe calculator, s-a omis să se introducă sintagma, la alin.1 "problemele de interes deosebit". Textul, în acest fel, se corelează cu art.2 alin.2, și cu art.3 și art.10 din Legea administrației publice locale. Deci, vă rog să introducem această sintagmă: "problemele de interes deosebit", și textul rămâne în continuare același.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare art.13, în ansamblul lui, cu acest amendament la alin.1, amendament făcut de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.14.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul III, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul IV, titlul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.15.

Domnul deputat Rădulescu Zoner, vă rog.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În textul reformulat, îmbunătățit, care ne-a fost dat s-a menținut termenul de 30 de zile. Deci, "Obiectul și data referendumului național se stabilesc cu cel mult 30 de zile înainte de ziua referendumului".

După părerea mea și conform amendamentului pe care l-am făcut, eu am trecut 60 de zile, pentru că problemele care sunt de interes național sunt deosebit de importante, iar populația trebuie să ajungă să-și exprime opțiunea prin da sau nu în deplină cunoștință de cauză. Și, ca atare, eu îmi mențin amendamentul și supun atenției dumneavoastră și colegilor din majoritatea parlamentară, în primul rând, termenul de 60 de zile.

Domnul deputat Gaspar a arătat pe bună dreptate că această formă de consultare este folosită adesea în probleme importante în străinătate.

Trebuie să ținem seama de nivelul electoratului nostru și de unele referendumuri care s-au ținut în România, printre care și cel dacă poporul este de acord sau nu cu politica mareșalului Antonescu, general pe vremea aceea.

Ca atare, eu insist ca termenul să fie de 60 de zile, ca cei care cer referendum, și ceilalți, care doresc să convingă populația pentru un da sau nu, să aibe timp să-și desfășoare activitatea în teritoriu.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai este o intervenție. Vă rog.

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Doamnelor și domnilor,

Cred că este o greșală de formulare. Cred că în intenția legislatorului este termenul de "cel puțin 30 de zile înainte de ziua referendumului" sau "60 de zile", după părerea domnului Rădulescu Zoner. Pentru că, a contrario, dacă păstrăm "cel mult 30 de zile" se poate anunța și cu 24 de ore înainte.

Deci, propun să se modifice: "...cu cel puțin 30 de zile...".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să fiți atenți, pentru ca să fiți în măsură să votați după aceea corect în această chestiune.

Domnule deputat Acsinte Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În ceea ce privește termenul, acesta nu poate fi pus în discuție, pentru că el este stabilit prin Constituție. Vă rog să observați art.95 alin.3, și art.147 alin.3.

Primul, art.93 alin.3, se referă la referendumul pentru demiterea președintelui, și textul spune așa: "Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui."

La art.147 alin.3: "Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire".

Deci, acest termen nu mai poate fi pus în discuție.

Însă, domnule președinte, eu vă rog să fiți de acord ca art. 15 să fie revăzut, împreună cu comisia, de către inițiator, pentru o anumită corelare cu textele la care m-am referit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră solicitați ca art.15 să fie retrimis la comisie, pentru ca să se rezolve această chestiune - corelarea cu textele Constituției, da?

Vă rog, domnul deputat Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Eu sunt de acord cu cele spuse aici de domnul deputat Gaspar. Dar, încă o dată: acolo se vorbește la modul general de referendum pentru demiterea președintelui, iar, aici, în această lege, dumneavoastră definiți sau, mai bine zis, enumerați o serie de probleme care pot face obiectul referendumului. Și, deci, dacă este vorba de acest lucru, trebuie într-adevăr repusă în discuția Comisiei juridice, pentru că eu am impresia, domnule deputat, că adevărul este puțin la mijloc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În aceste condiții, retrimit art.15 la comisie, urmând ca într-o ședință ulterioară, în această chestiune, să îl supunem spre aprobare.

Doreați să interveniți la art.15? Dacă doriți, puteți să faceți intervenția, pentru ca să fie consemnată. Sunteți membru al comisiei, da?

Domnul Leon Petru Pop (din sală):

Nu sunt de acord cu retrimiterea articolului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am retrimis art.15 la comisie. Oricum, eu am hotărât să-l trimitem la comisie, deci am acest drept și îl trimit. Vă rog.

Domnul Leon Petru Pop:

Problema a fost discutată în comisie, și, dacă în ceea ce privește revizuirea Constituției, care este foarte importantă, și suspendarea din funcție a președintelui, termenul este de 30 de zile, eu cred că acest termen este cel mai potrivit să rămână mai departe, dacă în Constituție este prevăzut. Și este vorba de două instituții importante: suspendarea din funcție a președintelui țării și procedura de revizuire a Constituției. Nu știu dacă putem să mai facem ceva în plus.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. În aceste condiții, totuși, eu am hotărât faptul că merge la comisie articolul, urmând să revină de la comisie și să-l supunem ulterior votului.

Art.16.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.17.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.18.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.19.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.20.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.21.

Da? Domnul deputat Zoner. Vă rog.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

De astă dată cred că și inițiatorii vor fi de acord cu mine. Și anume, la art.21, îl citesc totuși pentru dumneavoastră, pentru ca să puteți să mă înțelegeți, se scrie: "Cetățeanul care se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală, poate să-și exercite dreptul de vot..., pe baza actului de identitate sau a adeverinței care ține loc de act de identitate". Bun.

Eu am propus, și de astă dată comisia îmi pare tare rău că a respins acest amendament, am propus o reformulare și apoi un nou alineat.

Mă scuzați, dar voi începe cu ceea ce este mai important, deci cu un al doilea alineat: "Utilizarea drept act de identitate a pașapoartelor de orice natură este admisă numai la secțiile de votare aflate în afara granițelor României". Indiferent care dintre noi, nu pun la îndoială pe nimeni, totuși legea trebuie să fie foarte precisă, poate vota de două ori: o dată cu actul de identitate, respectiv cu buletinul de identitate, și a doua oară cu pașaportul diplomatic.

Eu personal am votat, când buletinul trebuia să stea aici, la protocol, am votat cu pașaport diplomatic. Acum, avem și buletine, avem și pașapoarte diplomatice. Trăim în România și foarte mulți mai țin și pașapoartele de serviciu, măcar 2-3 zile, așa, înainte de a le preda. Dacă dumneavoastră, și vă rog să mă înțelegeți, nu acceptați acest alineat suplimentar, înseamnă că dăm prin lege posibilitatea fraudei electorale. Ca atare, numai în secțiile de votare din străinătate se poate folosi ca act de identitate pașaportul.

Și, acum, să trec la reformularea alin. 1, care poate prezintă mai puțin interes, dar eu totuși sunt obligat să mi-l susțin. Iată textul reformulat de mine, "Cetățeanul care în ziua referendumului se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să-și exercite dreptul de vot în localitatea respectivă la orice secție..., pe baza actului de identitate...", la care eu adaug: "...actul de identitate sau adeverința urmând a fi obliterate cu ștampila "votat" la secția respectivă." Este tot o măsură de prevedere, pentru că știm cu toții că, într-adevăr, nu s-a abuzat de acest lucru, dar știm cu toții întâmplarea cu acei nuntași care plecau cu autocarele dintr-o comună într-alta, și în fiecare aveau treabă și se mai înscriau pe o listă suplimentară.

Vă mulțumesc pentru atenție și insist pentru a accepta acel alin.2, pentru că altfel noi înșine, ca deputați, intrăm în culpă și putem fi acuzați că votăm de două ori.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cezar Corâci, vă rog.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare rău că trebuie să iau cuvântul contra propunerii colegului meu, domnul deputat Zoner, dar o fac în virtutea unor principii pentru care cred că și dânsul militează, și anume acela de a respecta legile care există în România, și nu de a introduce noi restricții pentru legi care nu sunt respectate.

Pașaportul de serviciu, ca și cel diplomatic, cu excepția categoriei pe care dumneavoastră ați menționat-o, și anume a parlamentarilor, deci a demnitarilor cu un rang cu totul special în România, nu pot fi deținute de cineva în același timp cu buletinul de identitate. Așa este legea.

Deci, dacă legea este încălcată, aceasta este o altă problemă.

Ar însemna ca celor care se pregătesc să plece în străinătate sau de abia s-au întors să le luați dreptul de vot, dacă acest vot are loc cu câteva zile - cu o zi sau două înainte sau după deplasarea respectivă.

Deci, ar fi ceva absolut nedemocratic să împiedicăm, pe cei care au în acel moment în buzunar pașaportul diplomatic sau pe cel de serviciu, să voteze.

În privința posibilității ca colegii mei parlamentari să voteze de două ori, folosind atât pașaportul diplomatic, cât și cel de servici, eu și în numele colegului meu, domnul deputat Zoner, vă cer scuze, pentru că eu cred că prezumția de nevinovăție trebuie să primeze.

Eu nu pot să cred că vreunul dintre colegii noștri va face acest lucru, atât din punct de vedere moral, cât din punct de vedere pur pragmatic. Pentru că nu cred că cele 100, 200, 300, 400 de voturi ar putea influența în vreun mod rezultatul vreunui referendum.

Dar, încă o dată: principiul pentru care militez este acela de a respecta legea, deci de a nu avea în același timp și buletinul și pașaportul de serviciu sau cel diplomatic, și nu de a introduce noi restricții pentru că legea nu este respectată.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Zoner și urmează domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

De astă dată, îmi pare rău că contrazic eu un coleg din grup, dar dacă am jignit pe cineva, îmi cer scuze. Dar legea e lege și trebuie să fie precisă. Și v-aduc aminte, domnule coleg, că pașapoarte diplomatice nu au numai deputații, au și alți demnitari, au și soțiile etc., etc.

Dacă ar fi să facem o statistică a celor care au pașaport diplomatic, cel puțin eu le-aș tăia la jumătate. Dar, mă rog, nu am eu această calitate.

Și încă o dată vă spun: nu are importanță acest lucru. Există prezumție de nevinovăție. Aveți dreptate. Dar, totuși, nu se poate ca legea să nu prevadă că nu poți vota de două ori, că nu poți folosi două acte de identitate. Îmi pare rău. Asta este.

Și vă rog încă o dată, dacă dumneavoastră considerați, domnule președinte, că eu nu au dreptate, sau că există un litigiu, atunci vă rog să transmiteți și aceasta la Comisia juridică, de disciplină și imunități. Nu se poate. Indiferent, putem să fim toți niște gentlemeni, dar legea trebuie să fie precisă. Și nu se poate să folosești două acte de identitate. Eu nu acuz pe nimeni. Totuși, așa este necesar.

Iar cu cele de serviciu, este același lucru. Să fim serioși, domnule coleg. Câte pașapoarte de serviciu se predau în 24 de ore? Să fim foarte serioși. Le iau cu 2-3 zile înainte, deci pot vota, că nu le cere ..., sau le pot lua în ultimul moment, dacă e vorba de o alegere și, oricum, le țin mai mult. Trebuie să fim corecți.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Ca inițiator, vă rog să vă spuneți punctul de vedere.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Am impresia că nu s-a înțeles exact sensul art.21. Discuția pe care a provocat-o aici domnul deputat Rădulescu Zoner își are locul la art.37. Art.21 ce spune? "Cetățeanul care, în ziua referendumului național, se află într-o altă localitate decât în cea în care este înscris în lista electorală, poate să-și exercite dreptul la vot în localitatea respectivă, la orice secție de votare, urmând a fi înscris într-o listă -nu specială, suplimentară - de către președintele biroului ...." Înscriere care se face, pe ce? " ... pe baza actului de identitate sau adeverinței care ține loc de act de identitate".

Deci nu este vorba aici de exprimarea votului și cum se face înregistrarea. Aici este o situație cu totul aparte. Deci, toată discuția trebuie mutată la art.37.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cezar Corâci. Replică. Vă rog.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Pentru ca să nu reluăm încă o discuție și pentru restabilirea adevărului, vreau să spun că există o lege, totuși, în România, care stabilește regimul pașapoartelor, - la acea lege m-am referit -, în care este precizat clar că, în momentul în care îți ridici pașaportul de servici sau pașaportul diplomatic, buletinul de identitate rămâne la Direcția Consulară, în cazul pașaportului diplomatic și în cazul pașaportului de servici - la ministerul respectiv. Scrie în lege. Dacă legea nu se respectă, asta este o altă problemă.

Dar, revin cu o întrebare, pe care mi-a pus-o colegul Pambuccian și mie. Totuși, disputa și eu cred că nu are obiect, pentru că nu ne vom apuca să modificăm acea lege, pentru că votul va trebui să se facă totuși în final, pe baza cărților de alegător. Și atunci, toată această problemă legată de actele de identitate nu mai are absolut nici o valoare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog. Și cu asta, sper că putem să trecem după aceea la vot. Vă rog.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă rog mult să mă scuzați. În art.37 se poate, într-adevăr, trece și aici, dar eu l-am pus în articolul pe care-l luăm în discuție, pentru că să fim sinceri. Unde se fac anumite, să zic, .... unde apar anumite incorectitudini la vot? Acolo unde vin așa-zișii navetiști. Nu în raza domiciliului în care locuiești. Și, oricum, când ai două, cu unul te duci și ești navetist.

Prin urmare, eu insist ca acest text, deci un nou alineat, să apară aici.

Dacă dumneavoastră agreați oricum textul și aș mulțumi și aș fi încântat ca domnul deputat Gaspar să-l agreeze și dacă de la bun început, acum, prin vot, hotărâm să fie trecut la art.37, mă înclin.

Dar, încă o dată, eu de aceea m-am referit la articolul acesta.

Iar povestea cu legea cu depunerea pașapoartelor diplomatice în 24 de ore, să fim serioși.

Și eu vă întreb chiar pe dumneavoastră: nu-l aveți în buzunar? Eu îl am.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stan.

Domnul Vasile Stan:

Domnule deputat Rădulescu, nu aveți dreptate. Pentru că și în Legea nr.69 a administrației locale, există această posibilitate. Dacă vreți, eu, în alegerile din 1996 am votat cu pașaportul. Iar buletinul meu este la Ministerul de Externe. Și mulți deputați au aceste buletine la Ministerul de Externe. Deci, n-aveți dreptate, după părerea mea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

Domnul Leon Petru Pop:

Noi susținem că art.21 și cu art.37 și cele două articole combinate acoperă toate ipotezele care au fost vehiculate aici. Iar prin denumirea de "act de identitate" se au în vedere buletinele de identitate, adeverințe și pașapoartele de orice fel.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă supun votului art.21 și pe urmă vă voi supune la vot amendamentul de introducere a unui nou alineat propus de domnul deputat Rădulescu Zoner.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

A fost adoptat acest alineat.

Domnul deputat Rădulescu Zoner a propus un al doilea alineat la acest articol.

Domnule deputat Rădulescu Zoner, alin.2 pentru art.21, vă rog să-l enunțați, ca să-l supun la vot.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Alin.2 sună în felul următor: "Utilizarea drept act de identitate a pașapoartelor de orice natură este admisă numai la secțiile de votare aflate în afara granițelor României".

Vă mulțumesc și sper să votați acest amendament. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare acest amendament.

Voturi pentru? Sunt 2.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Sunt 22 de voturi pentru. Insuficient pentru a trece.

Art.21 rămâne în forma atestată de comisie.

Art.22.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.23.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.24.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.25.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.26.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.27.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, vreau să vă informez că la definitivarea acestui proiect de lege am conlucrat foarte bine cu reprezentanții Guvernului. Au fost însușite majoritatea observațiilor. După ce s-a definitivat proiectul, a mai fost sesizată de către Departamentul Administrației Publice o necorelare, în sensul că desemnarea delegațiilor partidelor politice se face în scris președintelui Biroului electoral. Termenul de 48 de ore nu este corelat cu termenul înlăuntrul căruia se aleg președinții Biroului electoral, pentru care se prevede un termen de 3 zile.

Și, ca atare, propunem înlocuirea "în cel mult 48 de ore" - "în cel mult 5 zile". Pentru că întâi trebuie desemnați președinții Biroului electoral și pe urmă să aibă cine să primească aceste desemnări de delegați. Deci, înlocuirea termenului cu 5 zile.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Așa este. Noi suntem de acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, comisia este de acord.

Vă supun spre aprobare art.27, cu acest amendament la primul alineat. Și la mine, în textul pe care-l am apar 48 de ore. Deci, înlocuirea termenului acesta cu 5 zile.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.28.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.29.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.30.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.31.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.32.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.33.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.34.

Domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu îi mulțumesc Comisiei juridice, de disciplină și imunități că jumătate din amendament a fost acceptat. Probabil că acest lucru poate a venit și de alți colegi, în sensul ca în privința orei închiderii secțiilor de votare, deci ora 20,00, fără posibilitatea de prelungire până la 22,00. Acest lucru a fost, înțeleg, suprimat. Și, deci, nu mai are rost să mai insist de ce. Inițiatorii și-au însușit acest punct de vedere, eu le mulțumesc și n-are rost să mai arăt de ce l-am susținut.

În schimb, eu am propus ca ora de deschidere a secțiilor de votare să fie ora 7,00 și nu ora 8,00. Din mai multe motive. M-am consultat cu diverși, printre care unii au fost și președinți de secții de votare și spuneau că în general la orașe, foarte devreme vin oamenii vârstnici, pensionarii, cei care, din cauza vârstei, dorm mai puțin, nu pot dormi. În orice caz, ăsta este primul segment care se prezintă la vot. Dacă ducem ora la ora 8,00, există deja o posibilitate de înghesuială.

Dar nu ăsta ar fi argumentul principal. Ci cel privind posibilitățile, sau mai bine zis programul populației de la țară. Aceștia ori merg la muncă, ori merg la biserică, dacă-i duminica, și de obicei duminica se organizează alegeri. În orice caz, ei se scoală de dimineață și mulți vin dimineața. De ce să nu le oferim acest lucru? Să vină la prima oră.

De aceea, eu insist cu atât mai mult că noi am redus până la ora 20,00, deci am exclus posibilitatea de a se prelungi, când de obicei mulți vin și cam afumați și beți și creează fel de fel de altercații și înghesuială. Deci, dumneavoastră ați acceptat, vă mulțumesc.

Și vă rog să reflectați și poate că propunerea mea de a stabili ora 7,00 de deschidere a secțiilor de votare este nimerită.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul?

Deci, domnul deputat Rădulescu Zoner a propus ora de deschidere ora 7,00 dimineața. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, dacă operăm aici această modificare, trebuie să ne întoarcem la art.32 și să stabilim o altă oră pentru momentul în care președintele Biroului electoral trebuie să se prezinte și cu ceilalți membri. Deci, îi chemăm la ora 6,00. Cred că este destul de neconvenabil. Înseamnă că dacă unii stau mai departe de secția de votare, membrii secțiilor de votare trebuie să se scoale la 5,00 și să ajungă la 6,00....

Eu cred că totuși ora 8,00 este rezonabilă din punct de vedere al deschiderii scrutinului.

Să supuneți la vot. Adică, nu manifest o poziție deosebită față de această propunere. V-am argumentat de ce ar fi normal ca să rămână ora 8,00, pentru că, totuși, cei care asigură operațiunile la secția de votare, trebuie și lor să li se dea o posibilitate de a ajunge în timp.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Noi am reflectat mult asupra implicațiilor pe care le are fiecare schimbare de oră, o jumătate de oră, o oră. Toate astea sunt judecate, gândite, înlănțuite. Nu spunem că domnul profesor Zoner nu ar avea dreptate. Dar noi trebuie să fim aici deosebit de pragmatici și să urmărim cu diferitele persoane participante, grupuri, persoane care verifică, persoane care stau la liste, persoane care sigilează. Toate aceste persoane au și ele un program al lor. Există o corelare între ora 6,00 și ora 8,00, există o corelare între ora 8,00 dimineața și ora 20,00 seara. Sigur că există fel de fel de argumente și pro și contra. Dar, de pildă, referendumul se produce iarna, atunci o să fie întuneric. Sunt niște aspecte legate de locomoție, de transport, în cătune, eu știu pe unde.

De aceea noi am gândit că poate să se ducă cetățeanul și la biserică și la vot și invers, la vot și pe urmă la biserică, dacă se deschide la ora 8,00.

Eu cred că punctul de vedere al domnului Gaspar e corect și zic eu nu atât corect sau incorect. Că și poziția domnului profesor Zoner e corectă. Aici nu e o problemă de greșeală. Suntem confruntați cu alegerea unei ore optime, o oră mai adecvată. Și mie mi se pare că e mai adecvată ora 8,00 din punctul de vedere al tuturor criteriilor care concură la fixarea unei ore.

Trebuie să ținem seama de toate persoanele care vin și participă la procesul electoral, nu numai de votanți.

Deci, să rămânem pentru ora 8,00.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții la acest punct? Nu sunt.

Vă supun, regulamentar, spre aprobare, întâi propunerea comisiei, care este cea din textul inițial, după care vă supun spre aprobare propunerea domnului deputat Rădulescu Zoner, dacă nu se aprobă această primă variantă.

Art.34, în forma prezentată de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot impotri.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu un vot împotrivă și 3 abțineri, a fost adoptat textul propus de comisie.

Art.35.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Asrt.36.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.37.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.38.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.39.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.40.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.41.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.42.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.43.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.44.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.45.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.46.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.47.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.48.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.49.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.IV, în ansamblu, nu-l putem vota, decât după ce art.15, retrimis la comisie, va fi votat de noi în forma prezentată de comisie, după ce va fi reanalizat.

Cap.V.

Titlul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.50.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.51.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.52.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.53.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.54.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.55.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.56.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.57.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.58.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.59.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.60.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.61.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.V, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.VI.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.62.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.63.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.64.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.VI, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.1.

Domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Nu e vorba de o anumită prețiozitate, dar, din moment ce dumneavoastră și comisia ați acceptat că fiecare problemă, fiecare întrebare, de interes național sau local, se pune pe câte un buletin diferit - și vă mulțumesc că ați acceptat acest amendament, eu cred că și această anexă trebuie să se transforme în două părți, pentru că acesta va fi modelul.

Prin urmare, "Buletin de vot pentru Referendumul național" și altul care să aibă titlul "Buletin pentru Referendum local". Așa, ceea ce am acceptat și ați acceptat să se voteze pe buletine diferite prin titlul acesta produce confuzie. Cred că nu are nimeni nimic împotrivă, deci se poate să fie două, este Anexa nr.1a și Anexa nr.1b. La unul se scrie "Referendumul național", la celălalt "local". Altfel se creează confuzie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? Vă rog frumos, inițiatorul să-și spună punctul de vedere. S-a făcut propunerea ca în Anexa nr.1, formularul să fie diferit - unul pentru "Referendumul național" și unul pentru "Referendumul local".

Vă rog, domnule deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu cred că Anexa nr.1, astfel cum este formulată, dă posibilitatea să se realizeze alineatul 3 de la art.2, în sensul că se votează pe buletine diferite. Dar pentru, într-adevăr, mai multă rigurozitate, facem o Anexă nr.1a și vom spune: "Buletin de vot pentru Referendumul local". Deci, introducem Anexa nr.1a.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia e de acord?

Vă supun spre aprobare Anexa nr.1a "Buletin de vot pentru Referendumul național".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.1b, "Buletin de vot pentru Referendumul local".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.2. Intervenții? Domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Mă scuzați că abuzez de timpul dumneavoastră. Nu știu de ce nici inițiatorul, nici comisia nu au fost de acord cu o modificare a Anexei nr.2 și a celorlalte, eu introducând încă două rubrici: "Numărul buletinelor de vot primite..." De ce să nu fie trecută asta? Știți la ce mă refer. Deci, e normal ca la început, mai ales că acest lucru se face, dacă nu mă înșel, că eu nu am fost președinte, că nu aveam cum, se numără, să se știe precis în secția de votare, câte buletine au fost primite, ca după aceea, să se poată face socoteala.

2. Mai bine zis la mine e punctul 3, aici: "Numărul de buletine de vot rămase neîntrebuințate și anulate de prședintele secției de votare". În anexă, așa cum este ea trecută, este rubrica "Buletine nule". Păi, e altceva. Buletinul nul este acela în care s-a pus ștampila și pe "Da" și pe "Nu". Pe când astea sunt anulate, buletine de vot rămase neîntrebuințate și anulate. Eu spun că socotelile se fac mult mai bine, mult mai cinstit, mult mai corect și v-aș ruga să reflectați asupra propunerii mele. Aceasta sigur că dacă o acceptați la Anexa nr.2, va fi cuprinsă și în celelalte anexe. Deci, încă o dată, "Numărul buletinelor de vot primite" și apoi "Numărul buletinelor de vot rămase neîntrebuințate și anulate de președintele secției de votare" și apoi "Numărul de buletine nule". Este o deosebire. Cred că sunt bine înțeles.

Eu, vă spun drept, am venit cu aceste câteva propuneri, chiar dacă până acum n-am avut decât un succes parțial, pentru a ajunge la un cât mai corect scrutin. Dacă îmi veți spune că în Legea electorală scrie altfel, nu se poate, că o modificăm, oricum modificăm Legea electorală și tot dumneavoastră, dacă nu mă înșel, grupul dumneavoastră parlamentar a venit cu o asemenea inițiativă. (Arată către Grupul parlamentar al PDSR.) Oricum există un consens de modificare a Legii electorale. Ca atare, nu are nici o legătură una cu alta, acum este vorba de referendum, nu are legătură cu faptul că Legea electorală pentru alegerile locale sau parlamentare e scrisă altfel. Noi modificăm, eu voi susține asta și atunci.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Inițaitorii s-au consultat și cu membrii Comisiei juridice, și cu reprezentanții Departamentului administrației publice locale și ne însușim amendamentul pe care l-a formulat domnul deputat Rădulescu Zoner.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Vă supun spre aprobare Anexa...

Da, domnule deputat Emil Popescu, vă rog, din partea comisiei.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc.

Sigur, doamnelor și domnilor colegi, nici discuție, pentru acuratețea operațiilor e bine să fie așa, așa cum cere domnul Zoner, cu o singură mică precizare. O precizărică. De vreme ce avem "întrebuințate" și "neîntrebuințate" să rămânem pe această exprimare care nu provoacă nci un fel de ubicuități și de încurcături, pentru că domnul profesor Zoner spune: "Numărul celor intrate...", adică "celor care vin ca să fie întrebuințate". "Numărul celor întrebuințate", "Numărul celor neîntrebuințate...", fără a se mai adăuga și sintagma: "și care au fost anulate". Pentru că aici este sursă de confuzie, că până la urmă un președinte pe unele le anulează dintre cele neîntrebuințate. De pildă, au venit 5000, au fost întrebuințate 3000, au rămas neîntrebuințate 2000, dar el anulează numai 1000 din cele 2000. Și se produc niște confuzii.

Prin urmare, noi suntem de acord cu ce spune domnul Zoner și cu domnul Gaspar ne-am pus de acord. Așa este. Dar, trebuie să se opereze numai cu această noțiune: "întrebuințate" și "neîntrebuințate". Atât! Anulatele reprezintă o altă categorie ca efect a încălcării unei norme de drept electoral. E cu totul altceva. Noi aici discutăm că într-adevăr sunt situații când intră 10 000 de buletine neîntrebuințate și pe urmă își fac de cap cu 7-8000 care rămân și le flutură pe toate și unele apar undeva la gunoaie. Prin urmare, pentru ca să eliminăm și ca să fie cât mai curat procesul electoral, e bine, cum spune domnul profesor Zoner și cum spune și domnul Gaspar, dar fără să mai introducem condiția aceea, dacă au fost anulate de președinte. Simplu - "întrebuințate" și "neîntrebuințate".

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare Anexa nr.2, cu cele două amendamente propuse de domnul deputat Rădulescu Zoner, așa cum au fost ele modificate de comisie, prin propunerile domnului deputat Emil Popescu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.3, cu aceleași modificări care vor reveni în toate celelalte anexe care mai sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.4, cu aceleași amendamente.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.5, cu aceleași amendamente.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.6, cu aceleași amendamente.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acest proiect de lege urmează să îl terminăm, eu sper că până marți vom putea să avem modificarea la art.15 și să-l supunem la vot, iar votul final asupra acestei legi, care are un caracter organic, împreună cu celelalte legi care au rămas de săptămâna asta, va fi marți la ora 11.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 23 februarie 2020, 19:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro