Marian Enache
Marian Enache
Ședința Camerei Deputaților din 24 septembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.111/04-10-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 24-09-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 septembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.85 Marian Enache - declarație politică: - "Locurile de muncă - componentă a dreptului la viață";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Marian Enache:

"Locurile de muncă - componentă a dreptului la viață"

Pe Valea Muntelui, cum este denumit Colegiul uninominal nr. 8, județul Neamț, pe care îl reprezint în calitate de deputat, oamenii au formulat o zicală: "locurile de muncă reprezintă dreptul nostru la viață". Acești oameni mi-au solicitat să trag un semnal de alarmă în Parlamentul României privind necesitatea stringentă a creării de locuri de muncă pe Valea Muntelui.

În ciuda percepției comune că județul Neamț se numără printre zonele dezvoltate ale României, toate comunele aparținând Colegiului uninominal nr.8 Neamț (Bicaz, Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean, Borca, Ceahlău, Dămuc, Fărcașa, Grințieș, Hangu, Pângărați, Pipirig, Poiana Teiului, Tarcău, Tașca și Vânători-Neamț) sunt clasificate ca zone montane defavorizate în Anexa 4A din Lista unităților administrativ-teritoriale din Programul Național de Dezvoltare Rurală, realizată în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului privind regimul zonelor defavorizate nr. 24/1998.

Disfuncționalitățile pe care le-am constatat în cadrul colegiului se referă la nivelul și proporțiile sărăciei în zonele rurale; starea infrastructurii, a sistemului de sănătate și a celui de educație; accentuarea dezechilibrelor demografice (degradarea structurii pe vârste, îmbătrânirea populației căpătând dimensiuni alarmante, destrămarea familiilor din cauza migrației masive, îndeosebi a tinerilor, depopularea etc.); fenomenul de stagnare economică în zonele montane; slaba competitivitate a afacerilor, în special în turism (lipsa investițiilor de capital, fărâmițarea capitalului funciar și penuria generalizată a capitalului de exploatare, posibilitățile extrem de modeste de capitalizare, gradul scăzut de utilizare a tehnologiilor moderne); incapacitatea de a conserva bunurile istorice și culturale etc.

În aceste condiții devine imperios necesară sprijinirea dezvoltării economice și sociale a zonei Valea Muntelui prin îmbunătățirea mediului de afaceri pentru că, deși există forță de muncă cu înaltă specializare în exploatarea și prelucrarea lemnului, metalelor rare, carierelor de piatră, apelor plate, meseriilor tradiționale etc., nu există locurile de muncă. Nici măcar industriei mici, care să valorifice în fabrici de procesare a laptelui și produselor lactate, abatoare, fabrici de procesare a cărnii, artizanat, procesare a lemnului, unități de prelucrare a fructelor de pădure, ciupercilor, atelierelor care să valorifice produsele tradiționale și meșteșugurile artizanale etc. nu i s-a acordat o minimă atenție.

Statul trebuie să asigure utilitățile de bază (stații de tratare a apei, furnizarea energiei electrice și a gazelor naturale, sisteme de canalizare, servicii de salubritate), să reabiliteze siturilor industriale neutilizate și să ecologizeze suprafețele acestor situri, să operaționalizeze infrastructura de utilități publice, inclusiv cablarea și conectarea la rețelele de Internet.

Microîntreprinderile pentru revitalizarea zonei de munte subdezvoltate trebuie sprijinite în vederea utilizării potențialului de resurse naturale, materii prime și resurse umane locale și prin facilitarea achiziționării de echipamente și tehnologii moderne pentru producție, servicii și construcții; relocarea microîntreprinderilor în structurile de afaceri.

Valea Muntelui are un potențial natural uriaș și oferă multiple oportunități în promovarea turismului. Valorificarea patrimoniului cultural și a resurselor naturale impun îmbunătățirea calității infrastructurii turistice de cazare și agrement în vederea dezvoltării economiei locale (comerț, construcții, transporturi, alimentație publică, industria mică și artizanat), amenajarea defileurilor, lacurilor, peșterilor, canioanelor etc., valorificarea potențialului turismului montan (pensiuni, amenajarea căilor de acces, a platformelor de campare și a refugiilor, marcarea traseelor turistice, instalarea de posturi Salvamont), dezvoltarea turismului spiritual la numeroasele mănăstiri și biserici vechi din zonă, a turismului cultural și a celui balnear, prin crearea, modernizarea și extinderea structurilor de cazare și de agrement, precum și ale utilităților aferente, proceduri de tratament pe baza factorilor naturali și tratamente gerontologice cu medicamente și preparate originale românești. Promovarea unui brand turistic local poate fi însoțită și de promovarea unor branduri de produse alimentare (cașcavalul de Ceahlău, urda de Borca, gemul de afine etc.).

Crearea de noi locuri de muncă chiar și numai în turismul rural și ecologic ar da comunelor posibilitatea de a-și contura o identitate proprie, iar o parte însemnată a locurilor de muncă nou create va genera oportunități pentru ocuparea forței de muncă tânără, a femeilor și categoriilor defavorizate.

În Colegiul uninominal nr. 8, județul Neamț, există, de asemenea, și un imens potențial forestier și piscicol. Diminuarea migrației tinerilor spre zonele urbane sau peste hotare poate fi realizată nu numai prin îmbunătățirea condițiilor economice și sociale datorită dezvoltării turismului, ci și prin crearea de locuri de muncă în silvicultură, în industrii procesatoare, care asigură nu numai viabilitatea spațiului rural în zonele montane, ci și conservarea resurselor naturale, a biodiversității și a peisajului natural. Îmbunătățirea modului de gospodărire a pădurilor și de valorificare a produselor silvice, creșterea suprafeței de pădure cu rol de protecție a apei, solului și biodiversității împotriva factorilor distructivi naturali și antropici, precum și dezvoltarea funcțiilor recreative ale pădurii, interzicerea reducerii suprafeței totale a pădurilor; creșterea suprafeței pădurilor prin împădurirea în special a terenurilor degradate și abandonate, realizarea unui sistem național de perdele forestiere de protecție, cu precădere în zonele expuse la risc de inundații, promovarea speciilor autohtone valoroase, amenajarea integrată participativă a bazinelor hidrografice montane torențiale.

În acest domeniu, statul trebuie să asigure compensarea proprietarilor de terenuri forestiere pentru dezavantajele create de încadrarea de păduri în grupa celor cu funcții speciale de protecție, inclusiv în arii naturale de protecție, dar și gestionarea durabilă a pădurilor private având suprafețe sub 30 hectare.

De asemenea, statul trebuie să creeze cadrul pentru îmbunătățirea competitivității fermelor de semisubzistență, încurajarea asocierii acestora, stimularea formării grupurilor de producători în vederea funcționării filierelor de tip asociativ, instalarea tinerilor fermieri, introducerea conceptului de acțiune de jos în sus în administrarea comunităților rurale, care să asigure un grad ridicat de integrare economică și socială teritorială, susținută prin organizarea grupurilor de acțiune locală (GAL). Dezvoltarea trebuie realizată printr-o abordare integrată, bazată pe combinarea investițiilor publice în infrastructura locală cu politicile active de stimulare a activităților de afaceri și sprijinirea valorificării resurselor umane și materiale existente pe plan local.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 30 martie 2020, 2:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro