Marian Enache
Marian Enache
Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.121/18-10-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 08-10-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.78 Marian Enache - declarație politică referitoare la "Dezvoltarea economică a Văii Muntelui";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Marian Enache:

"Dezvoltarea economică a Văii Muntelui".

Dacă pentru grecii antici Olimpul era tărâmul zeilor, pentru daci, cel mai impunător munte din Carpații Orientali, Ceahlăul, era sălașul zeului Zalmoxis. Masivul Ceahlău, Peon sau Kogaionon, cum îl denumeau romanii, este considerat, astăzi, al doilea munte sfânt al creștinătății ortodoxe, după Muntele Athos. În fiecare an, în primele zile ale lunii august, numeroși turiști străini vin să vadă un fenomen unic în lume, holograma unei piramide care se formează timp de 80 de minute din norii de ceață exact în ziua în care ortodoxia serbează "Schimbarea la față". Înainte de apariția piramidei hologramă, un alt fenomen optic, cu o durată foarte scurtă, constă în apariția mirificei "Căi a Cerului", descrisă și de prințul Moldovei, Dimitrie Cantemir, în lucrarea "Descriptio Moldaviae".

În contrast cu măreția acestor locuri, viața oamenilor din Colegiul uninominal nr. 8, județul Neamț, numit și Valea Muntelui, se desfășoară astăzi într-un cadru necorespunzător.

Veniturile locuitorilor, provenind predominant din agricultura de subzistență, sunt tot mai scăzute, iar discrepanța față de alte zone se mărește tot mai mult. Acestea se obțin îndeosebi din surse din natură - cum ar fi alimentele produse în gospodării, pentru autoconsum, iar incidența sărăciei este foarte mare la toate segmentele populației. Grupurile cele mai expuse fenomenului de sărăcie sunt persoanele care lucrează în agricultură pe cont propriu, șomerii și casnicele. Prin prisma vârstei, incidența sărăciei și a lipsei de perspectivă este cea mai mare în rândul tinerilor.

Migrarea externă a tinerilor a căpătat accente îngrijorătoare, producându-se numerose separări ale membrilor familiilor, copiii rămânând în grija rudelor.

Astăzi, economia rurală non-agricolă pe Valea Muntelui utilizează mai puțin de un sfert din populația activă, numărul locurilor de muncă diminuându-se considerabil.

Aproape toată suprafața agricolă și peste o treime din fondul forestier au fost retrocedate, dar titlurile de proprietate au fost emise fără o verificare corespunzătoare a terenurilor din punct de vedere cadastral și fără înscriere în Cartea funciară. Identificarea și delimitarea parcelelor retrocedate nu au fost întotdeauna corect realizate, făcând astfel obiectul multor litigii și dispute.

Terenurile nu pot fi angajate ca garanții pentru băncile comerciale, limitându-se astfel accesul la credite, iar taxele mari de cadastru și intabulare a terenurilor limitează capacitatea agricultorilor de a-și înregistra oficial proprietatea. Din cauza subevaluării și nesiguranței legate de delimitarea parcelelor și proprietatea terenurilor, băncile comerciale nu acceptă terenuri ca garanție. Acest lucru constituie un element deosebit de nefavorabil pentru agricultorii din segmentul exploatațiilor de dimensiune medie, care ar avea nevoie de investiții pentru a se dezvolta, însă a căror bază de garantare este slabă.

Fragmentarea excesivă a proprietății și lipsa asocierii între agricultori a determinat o performanță în agricultură și silvicultură tot mai slabă, datorită structurii "învechite" a exploatațiilor agricole și lipsei piețelor care să sprijine modernizarea sectorului agricol.

Efectivele de animale au scăzut drastic datorită prețului tot mai ridicat al furajelor și lipsei spațiilor și dotărilor tehnice și se află în exploatații mici, de subzistență, aflate în proprietatea prea multor agricultori care se apropie sau au trecut de vârsta pensionării. Micii agricultori cresc astăzi animale doar pentru autoconsum. Furajarea și practicile zootehnice sunt rudimentare, iar materialul genetic este de slabă calitate. Chiar și situația igienei laptelui și a sistemului de colectare nu mai respectă standardele minime.

Aceste exploatații de subzistență nu pot fi considerate ferme, întrucât activitățile agricole se realizează ca și cum ar fi activități casnice. Agricultorii nu mai au, practic, nici motivația, nici capacitatea de a respecta standardele, bolile animalelor decimând și efectivele reduse care mai există.

Această foarte scurtă radiografie credem că este suficient de expresivă pentru a determina o schimbare radicală a strategiilor pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale le aplică pentru zonele montane.

Deși România are o legislație în domeniul zonelor montane (HG nr.1779/2004) considerăm vitală realizarea urgentă a unui subprogram pentru zona montană care să schimbe radical concepția greșită că muntele este doar o sursă de materii prime (exploatările miniere și forestiere), iar deciziile pentru munte se iau în exteriorul muntelui. Cunoscând faptul că statele care nu au o politică montană greșesc fundamental, ne permitem să sugerăm câteva elemente de care trebuie să se țină seama în realizarea programului pentru zona montană.

Pornind de la aserțiunea că legislația trebuie se recunoască specificitatea montană este necesară nu numai consolidarea și dezvoltarea instituțională specifice zonei montane, ci și diversificarea și extinderea pârghiilor financiare de susținere a agriculturii montane prin plăți directe; credite avantajoase și bonificații la dobânzi pentru activitățile de creștere a animalelor, refacerea efectivelor de bovine și ovine și modernizarea exploatațiilor agricole montane, dezvoltarea micilor industrii, a artizanatului și dezvoltarea intensă a agroturismului; ajutoare directe la hectar și pe cap de animal; prime de instalare a tinerilor agricultori montani duble față de câmpie; credite și subvenții pentru investițiile de capital; resurse suplimentare pentru bugetele locale montane; alocații pentru copii, pensii și alte ajutoare sociale mărite cu 20% pentru locuitorii zonelor de munte; ajutoare financiare pentru construcția și renovarea locuințelor în funcție de gradul de dificultate montană.

De asemenea, trebuie asigurată modernizarea infrastructurii și a echipamentelor tehnico-edilitare, a căilor de acces, a serviciilor și dotărilor necesare locuitorilor zonelor montane, după cum este necesar a se promova măsuri concrete pentru conservarea pajiștilor montane, protejarea mediului montan, a biodiversității și activităților agropastorale și conservarea tradițiilor culturale și patrimoniul cultural. În acest sens, susținem ferm și crearea unui centru de economie montană care să realizeze cercetarea științifică a zonelor de munte.

Nu putem încheia această declarație politică fără a menționa faptul că toate țările Uniunii Europene alocă anual subvenții pentru zona montană, iar multe dintre ele au structuri instituționale distincte (Consilii Naționale ale Muntelui, Agenții de Dezvoltare Montană, Fonduri Naționale pentru Munte etc.) și legislații specifice agriculturii montane.

Dacă locuitorii de la poalele masivului Ceahlău, de unde Zalmoxis veghea Valea Muntelui, nu vor fi ajutați să dezvolte o economie montană durabilă, poate că turiștii străini care vin anual să admire unul dintre misterele lumii, holograma piramidei, se vor minuna mai mult văzând cum trăiesc niște oameni într-un colț de rai.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 3 aprilie 2020, 6:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro