Marian Enache
Marian Enache
Ședința Camerei Deputaților din 28 noiembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.154/09-12-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 28-11-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 noiembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.92 Marian Enache - declarație politică - "Procesul descentralizării";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Marian Enache:

"Procesul descentralizării"

În data de 19 noiembrie 2013, Guvernul României și-a asumat în Parlamentul României răspunderea pentru un act normativ de importanță deosebită: Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administrația publică.

Trebuie precizat chiar de la început faptul că Programul de Guvernare 2012-2016 asuma faptul că procesul de descentralizare "trebuie realizat la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale, respectiv județe, municipii, orașe și comune, astfel încât majoritatea serviciilor publice deconcentrate din județe să devină instituții de interes județean/local, în coordonarea/subordonarea autorităților locale."

Este cunoscut faptul că descentralizarea, ca proces de redistribuire a funcțiilor, puterilor, oamenilor și resurselor de către autoritatea centrală către autoritățile locale, este o temă controversată și actuală nu doar pentru România, ci la nivel mondial. Însuși premierul Victor Ponta a menționat că a existat și există "o mare reticență față de ideea de descentralizare, apărută îndeosebi din aparatul birocratic din ministere. Au fost bătălii importante cu armatele de funcționari din ministere care, evident, nu vor să dea nimic din puterile pe care le au." Tot domnia sa preciza că "statul român rămâne un stat unitar", unul dintre obiectivele descentralizării fiind acela "ca noua programare europeană să ia în calcul și autoritățile locale în vederea accesării de fonduri europene."

Din conținutul legii, rezultă că domeniile care vor fi "descentralizate ca și competențe, atribuții și instituții, sunt sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul și sportul, autorizarea și clasificarea în turism, cluburile și bazele sportive, taberele școlare, precum și competențele teritoriale legate de pescuit." Aproximativ 14.000 de angajați vor fi transferați în instituții descentralizate, păstrând, conform proiectului, statutul și drepturile pe care le dețin în acest moment, iar după implementarea descentralizării, "taxele locale vor fi decise de primari și de consiliile locale."

În plenul Camerei Deputaților și Senatului, premierul României a precizat că se "transferă la autoritățile locale oameni și cu buget, și cu imobile, însă anul viitor, pentru că e în programul nostru de guvernare, toate autoritățile publice locale trebuie să-și facă niște norme, niște norme cu standard european, câte persoane, de ce buget au nevoie și atunci, în mod sigur, administrația locală va face sigur și reduceri. Dar nu acum, probabil pentru bugetul din 2015." Anterior, ministrul finanțelor a subliniat faptul că "procesul de descentralizare și de reorganizare administrativă va reduce cu cel puțin 10% numărul de personal din structurile reorganizate."

Ca aspect pozitiv trebuie menționat faptul că proiectul de lege prevede modul în care sunt stabilite bugetele instituțiilor descentralizate, respectiv pe baza standardelor de cost. Dar, până la aprobarea acestor standarde, bugetul se va realiza pe baza bugetului pe anul anterior, actualizat cu indicele prețurilor de consum. Se precizează că finanțarea atribuțiilor și competențelor descentralizate la nivel județean/local se face integral de la bugetul de stat, iar sumele alocate pentru fiecare județ pentru finanțarea cheltuielilor publice transferate se repartizează pe unități administrativ-teritoriale "prin hotărârea consiliului județean, adoptată după consultarea primarilor".

În acest mod, descentralizarea va permite autorităților locale să utilizeze noile puteri și resurse puse la dispoziție pentru a rezolva problemele specifice ale regiunii. Eficiența activității ar trebui, cel puțin teoretic, să crească, deoarece autoritățile locale ar trebui să dețină o viziune mai bună asupra nevoilor și cerințelor stringente ale zonei de care devin direct responsabili.

Proiectul prevede, la articolul IX, că "personalul instituțiilor publice și structurilor care fac obiectul prezentei legi își păstrează drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a acesteia".

Descentralizarea realizată în țările Uniunii Europene, Franța fiind considerată ca referință în domeniu, s-a realizat printr-un proces derulat pe parcursul mai multor decenii și după analize economico-sociale aprofundate. Cu toate acestea, Franța continuă să se confrunte și astăzi cu trei probleme majore: cooperarea pe orizontală, articularea competențelor între cele trei nivele descentralizate (independente, dar fără competențe exclusive) și angajarea acțiunilor care necesită coordonare și redistribuire a măsurilor economico-sociale.

În România, riscurile ce pot apărea datorită discontinuității de decizie și a competiției interne între județe pot fi mult mai mari decât în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. În condițiile în care există mari discrepanțe în dezvoltarea economică a județelor țării, afectarea proiectelor strategice de anvergură poate reprezenta un risc major. Țara noastră nu are tradiții de tip autonomist, precum Spania sau Italia, modelul francez fiind cel mai viabil întrucât atât România, cât și Franța sunt state unitare, cu o tradiție administrativă și constituțională asemănătoare.

În Franța, descentralizarea s-a făcut în proporție de 95% înspre prefecturi, prefectul fiind reprezentantul guvernului în teritoriu; în Polonia, prim-ministrul exercită monitorizarea activităților administrației județene, iar Camera Regională de Audit supraveghează activitățile financiare și revocă deciziile care contravin legii.

Proiectul de lege pune Consiliul județean în centrul dezvoltării locale, acestuia dându-i-se posibilitatea de a avea venituri proprii (prin taxe încasate, până în prezent, de direcțiile deconcentrate ale ministerelor), respectiv patrimoniu (prin preluarea activelor fostelor instituții deconcentrate, clădirile și bunurile intrând în patrimoniul, actualmente inexistent, al județului). Viziunii unei dezvoltări sustenabile, cu scenarii de îmbunătățire a calității serviciilor publice în jurul centrelor urbane - singurele entități capabile să genereze o dezvoltare dinamică, i se contrapune o întărire a rolului și importanței Consiliilor județene. Municipalitățile și localitățile mari ar putea fi descurajate în inițierea proiectelor de anvergură, în condițiile în care nu le este recunoscut potențialul de coagulare a proiectelor pe modelul dezvoltării urbane policentrice.

În toate țările Uniunii Europene, statul (central) păstrează tot ceea ce înseamnă coordonare, omologare, standardizare și control, pentru că aceste criterii sunt unice. Statul nu poate delega în mod exclusiv nici o competență. Tocmai din aceste considerente, poliția, agenția de prestații sociale, porturile și chiar cinematografele vor rămâne în structurile centrale, deși ele au fost prevăzute inițial în proiectul Legii descentralizării. Dacă decizia construirii unui patinoar, a unei piscine sau a unui dispensar poate și trebuie luată pe plan local, pe bază de fonduri care merg direct acolo unde s-a promis în campania electorală, nu același lucru se poate spune și despre dreptul Consiliului județean și, implicit, președintelui acestui consiliu de a decide, de exemplu, numirea conducătorilor fostelor instituții deconcentrate (circa 35 de persoane pe județ) sau gestionarea clădirilor de patrimoniu. Orice act de modificare a patrimoniul public și privat al statului este administrat și reglementat prin hotărâre de Guvern care, sub sancțiunea nulității absolute, se publică în Monitorul Oficial. Transferarea patrimoniului la consiliile județene înseamnă că, pe viitor, orice modificare a patrimoniului nu se mai face prin hotărâri de guvern, ci prin hotărâri ale Consiliului județean. Or, regimul de publicitate al hotărârilor de consiliu județean este substanțial diferit față de cel al hotărârilor de guvern (pot fi publicate pe site-urile web ale consiliilor județene, în publicații locale sau pot fi afișate la avizier).

Deși teoria descentralizării este unanim acceptată, trebuie precizat faptul că în practică au fost constatate unele limite legate îndeosebi de învestirea cu autoritate suplimentară și masivă a autorităților locale alese. Descentralizarea făcută în această manieră a determinat o dezvoltare dezechilibrată a regiunilor, tocmai datorită faptului că nevoile și resursele nu sunt uniforme pentru fiecare regiune. Nu trebuie uitat nici un moment că principalul scop al descentralizării este de a oferi servicii publice de o mai bună calitate, la un preț mai redus, concomitent cu modernizarea instituțiilor care sunt responsabile de furnizarea acestor servicii.

Considerăm că pentru demararea procesul de descentralizare trebuia elaborată și o metodologie de inventariere a proprietății publice locale, fără de care este dificil de separat și de înregistrat proprietatea publică. În fapt, problemele ce pot apărea nu țin atât de conceptul de descentralizare, ci de implementarea efectivă a acestuia. O schimbare majoră la nivel național, cum este aceasta, va necesita o perioadă de tranziție și de adaptare la noua situație de fapt. Este crucial ca în această perioadă să se facă toate eforturile pentru a asigura o cât mai bună înțelegere din partea populației a efectelor reale ale descentralizării și pentru a se evita abuzul de putere din partea unor persoane mai puțin bine intenționate.

Dacă va fi adoptată în forma actuală, legea va trebui imediat completată prin alte acte normative prin care să se introducă unii indicatori de performanță ai serviciilor publice și pentru constituirea, așa cum s-a realizat în Franța prin Legea din 6 februarie 1992 și apoi Legea din 12 iulie 1999 (cunoscută ca legea lui Chevenement) a unor comisii pentru "cooperarea intermunicipală", a unor "curți administrative, tribunale" și a unor "camere regionale de conturi", care să atenueze puterea acordată prin prezenta lege Consiliilor județene.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 30 martie 2020, 2:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro