Marian Enache
Marian Enache
Sittings of the Chamber of Deputies of November 28, 2013
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.154/09-12-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
27-05-2020
20-05-2020 (joint)
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2013 > 28-11-2013 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 28, 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.93 Marian Enache - declarație politică - "Un buget [aproape] nedescentralizat";

Domnul Marian Enache:

"Un buget «aproape» nedescentralizat"

Guvernul României a prezentat Parlamentului Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2014 și Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014.

Analizând coordonatele construcției bugetare pe anul 2014, se poate constata că Guvernul a îndeplinit obiectivele politicii bugetare în 2013: au crescut salariile bugetarilor cu 15%, pensiile cu 4%, salariul minim cu 15%, venitul minim garantat cu 8%; s-au plătit arierate în sănătate în valoare de 2,6 miliarde de lei, iar arieratele administrației locale s-au diminuat cu 600 milioane de lei, pe fondul acordării unor împrumuturi din Trezorerie pentru plata arieratelor; au crescut cheltuielile pentru cofinanțarea proiectelor europene cu 3,3 miliarde de lei, acordându-se împrumuturi temporare din Trezorerie de peste 8 miliarde de lei pentru plata beneficiarilor de proiecte finanțate din fonduri europene, în contul plăților ce vor fi efectuate de UE.

Cu toate aceste creșteri de cheltuieli și în pofida unor realizări sub așteptări ale veniturilor fiscale, deficitul bugetar s-a încadrat în țintele propuse. Pe parcursul anului 2013, România a ieșit din procedura de deficit bugetar excesiv și a avut o politică bugetară caracterizată de un management prudent al cheltuielilor publice și de o îmbunătățire semnificativă a managementului datoriei publice. Pe metodologia europeană de angajamente, deficitul bugetar în anul 2013 a scăzut la 2,6% din PIB, față de 3% din produsul intern brut.

Din analiza obiectivelor generale ale politicii bugetare pentru anul 2014 rezultă că se urmărește continuarea consolidării fiscale, prin reducerea deficitului de la 2,6% din produsul intern brut în anul 2013, la 2,2% în anul 2014, stimularea creșterii economice, prin creșterea investițiilor publice, stimularea mediului de afaceri, prin schemele de garanții de stat și ajutoare de stat, sprijinirea producătorilor agricoli, asigurarea protecției sociale pentru categoriile de populație cu venituri reduse (prin indexarea pensiilor cu 3,75%, creșterea salariului minim cu 12,5% și creșterea venitului minim garantat cu 4,5%). Sintetizând indicatorii macroeconomici ai construcției bugetare se constată că produsul intern brut va fi în anul 2014 de 658.615 milioane de lei, creșterea economică va fi de 2,2%, inflația medie anuală de 2,4%. Deficitul este estimat la 14.490 milioane de lei, câștigul salarial net lunar la 1.676 lei, iar numărul total de șomeri de 435.000 de persoane.

Este cunoscut faptul că importanța bugetului național este dată de cele trei dimensiuni ale sale: etalon pentru gradul de îndeplinire a obiectivelor strategice stabilite de Guvern în anul precedent; imagine de ansamblu pentru situația economică actuală și hartă a priorităților naționale pentru perioada următoare. Analizat din acest punct de vedere se poate constata că, având în vedere rectificările bugetare realizate pe parcursul anului în curs, nu toate obiectivele pentru 2013 au fost realizate, printre obiectivele realizate numărându-se creșterea salariului minim pe economie, scăderea inflației și stabilizarea leului. Cu toate că Eurostat a arătat că România are cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană pe trimestrul al III-lea 2013, efectele crizei economice nu au fost înlăturate, indicatorii economici pentru anul 2014 fiind, încă, sub nivelul anului 2008. O serie de entități administrative centrale vor primi în anul 2014 bugete mai mici decât cele din anul 2013: Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei, Ministerul Societății Informaționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Culturii, dar și Înalta Curte de Casație și Justiție, Agenția Națională de Integritate, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Academia Română, Curtea de Conturi, Serviciul de Informații Externe, Serviciu de Pază și Protocol, Serviciul de Telecomunicații Speciale. Ca membru al Comisiei pentru învățământ, trebuie să constat că nici domeniul educației nu a fost finanțat în conformitate cu prevederile legale. Conform art. 8 din Legea educației, învățământul ar trebui să beneficieze de un buget de 6% din produsul intern brut, dar implementarea efectivă a acestui articol a fost din nou amânată. Asupra proiectul Legii bugetului în forma prezentată pot fi exprimate și alte rezerve.

Riscurile asumate prin proiectul de buget prezentat vizează, în primul rând, extrapolarea rezultatelor economice obținute după un an agricol foarte bun. Dacă producția agricolă în anul 2014 ar înregistra o contracție accentuată din cauza unor condiții climatice defavorabile, efectele se vor resimți direct în inflație și creșterea economică.

În al doilea rând, există un risc cu impact în toate sectoarele economice și cu deosebire asupra întreprinderilor mici și mijlocii datorită politicii restrictive de creditare a sectorului bancar. Pentru atingerea obiectivelor de creștere economică din anul 2014 este nevoie de o extindere semnificativă a creditării agenților economici și a populației.

În al treilea rând, nu este cuantificat riscul generat de stresul de pe piețele financiare și reactivarea unor percepții negative cu privire la riguroasa aplicare a politicilor economice. Materializarea previziunilor depinde de viitoarele evoluții din mediul de business și de încrederea consumatorilor, implementarea unui mecanism unic de supraveghere financiară constituind o cerință a înfăptuirii uniunii bancare. Anumite provocări afectează piața financiară și sectorul bancar, ipoteza de reducere a incertitudinii și cea de îmbunătățire a condițiilor de finanțare nu exclud slăbirea încrederii financiare, mai ales pe fondul unui ritm mai lent de continuare a reformelor.

În al patrulea rând, având în vedere stocul în descreștere al garanțiilor de stat emise în trecut pentru împrumuturile contractate de companii și gradul foarte redus al plăților efectuate de Ministerul Finanțelor Publice în calitate de garant, în contul garanțiilor emise în cadrul programelor guvernamentale, estimările privind plățile ce urmează a se efectua din bugetul de stat în contul acestor garanții se situează sub 0,1% din produsul intern brut în perioada 2014-2017. Ipotezele acestui scenariu au în vedere și garanțiile de stat emise în cadrul Programului guvernamental "Prima casă", a programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanțate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, a Programului pentru reabilitarea termică a ansamblurilor de locuințe, a programului de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a Programului guvernamental cu privire la măsuri pentru îmbunătățirea arhitecturală și a cerințelor de mediu a ansamblurilor de locuințe. Or, la estimarea plăților în contul garanțiilor emise nu au fost luate în considerare eventualele plăți în contul noului Program guvernamental pentru garantarea liniilor de credit destinate capitalului de lucru al întreprinderilor mici și mijlocii, întrucât pentru acest program nu a fost elaborată legislația secundară.

În al cincilea rând, în opinia noastră nu sunt suficient cuantificate riscurile generate de nerealizarea veniturilor la nivelurile stabilite în programul bugetar în anul 2013, reflectat în pierderile din sectorul bancar, scăderea TVA aferentă importurilor, veniturilor fiscale mai mici și colectării mai slabe. Cauzele care au stat la baza nerespectării țintelor de venituri pot continua să producă efecte și pe parcursul exercițiului bugetar 2014, generând constrângeri suplimentare pe partea de cheltuieli și impunând, totodată, prudență sporită în ceea ce privește respectarea țintelor fiscale și a angajamentelor asumate de România cu organismele financiare internaționale.

În al șaselea rând, deși s-au înregistrat progrese în absorbția fondurilor Uniunii Europene, nu rezultă că s-ar fi corectat iregularităților trecute din sistem, mai ales în ceea ce privește problemele legate de achizițiile publice.

În fine, există îndoieli asupra modului cum au fost soluționate riscurile cauzate de cheltuielile legate de îmbătrânirea populației, având în vedere procentul scăzut al contribuabililor care sunt activi pe piața muncii, față de procentul persoanelor care beneficiază de drepturi de pensie.

Pe de altă parte, trebuie relevate aspectele pozitive desprinse în urma analizei proiectului de buget pentru anul 2014. Este de salutat decizia executivului de a crește salariul minim de la 800 lei/lună la 850 lei/lună începând cu luna ianuarie 2014 și la 900 lei/lună în luna iulie 2014, majorarea valorii punctului de pensie cu 3,75% pentru anul 2014, precum și plata tranșei de 25% din titlurile executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. De asemenea, este de salutat decizia de relaxare a politicii privind ocuparea posturilor vacante din instituții și autorități publice, revenindu-se la ocuparea posturilor vacante pe baza principiului "unu la unu", respectiv la un post ocupat devenit vacant, un post ocupat. Este foarte importantă și decizia de stabilire a unei ținte de ocupare la nivel național de 70% în anul 2020 pentru populația din grupa de vârstă 20-64 de ani, precum și instituirea venitului minim de inserție ca principală formă de intervenție pentru prevenirea sărăciei, în scopul garantării unui venit minim fiecărei persoane din România. Nu în ultimul rând, trebuie apreciată intenția asumată explicit de guvern pentru simplificarea sistemului de taxe, creșterea colectării veniturilor bugetare și reducerea evaziunii fiscale.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 28 may 2020, 18:55
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro