Marian Enache
Marian Enache
Ședința Camerei Deputaților din 10 decembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.162/19-12-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 10-12-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 decembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.77 Marian Enache - declarație politică: "Limba română este limba de stat a Republicii Moldova";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Marian Enache:

"Limba română este limba de stat a Republicii Moldova"

În ziua de 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a pronunțat hotărârea privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova privind limba română. Prin decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova s-a statuat faptul că limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Interpretarea dispozițiilor art.13 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova s-a făcut în coraport cu Preambulul Constituției și Declarația de independență a Republicii Moldova.

Articolul 13 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova are următorul conținut:

"(1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine. (...)"

În data de 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.691 privind Declarația de independență a Republicii Moldova. Legea a fost promulgată în aceeași zi de către președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, și a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.011, articolele 103, 118 din data de 27 august 1991.

Declarația de independență a considerat "actele de dezmembrare a teritoriului național de la 1775 și 1812 ca fiind în contradicție cu dreptul istoric și de neam și cu statutul juridic al Țării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluție a istoriei și de voința liber exprimată a populației Basarabiei și Bucovinei" și a subliniat "dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria - parte componentă a teritoriului istoric și etnic al poporului". Totodată, prin Declarația de independență se lua act de faptul că "Parlamentele multor state în declarațiile lor consideră înțelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. și Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio și cer lichidarea consecințelor politico-juridice ale acesteia" și se sublinia faptul că Sovietul Suprem al U.R.S.S. a încălcat prerogativele sale constituționale atunci când a adoptat Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldovenești unionale, "fără consultarea populației din Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța, ocupate prin forță la 28 iunie 1940, precum și a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924."

În preambulul Declarației de independență se mai precizează faptul că "mișcarea democratică de eliberare națională a populației din Republica Moldova și-a reafirmat aspirațiile de libertate, independență și unitate națională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naționale de la Chișinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 și 27 august 1991, prin legile și hotărârile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, și schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991."

Examinând argumentele părților și examinând materialele dosarului celor două sesizări privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova privind limba oficială, Curtea Constituțională a reținut că "Declarația de Independență consacră crearea noului stat independent Republica Moldova și stabilește temeliile, principiile și valorile fundamentale ale organizării statale a Republicii Moldova." Curtea Constituțională a Republicii Moldova a statuat faptul că Declarația de Independență este parte integrantă a Preambulului Constituției și, deci, "are valoare de text constituțional și face corp comun cu Constituția, fiind textul constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate." Considerând că Declarația de independență constituie fundamentul juridic și politic al Constituției și nicio prevedere a acesteia nu poate depăși cadrul Declarației de independență, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a statuat că "orice control de constituționalitate sau interpretare urmează a avea în vedere nu doar textul Constituției, ci și principiile constituționale enunțate în Declarația de independență a Republicii Moldova." Implicit, Curtea a conchis că, în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de independență prevalează.

Pornind de la aceste argumente, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a hotărât că, "în sensul Preambulului Constituției, Declarația de independență a Republicii Moldova face corp comun cu Constituția, fiind textul constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate", hotărârea fiind definitivă și, deci, nesupusă niciunei căi de atac.

Este de menționat faptul că în opinia scrisă a Președintelui Republicii Moldova solicitată de Curtea Constituțională se arată faptul că "denumirea științifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, aceasta continuând să fie o problemă de ordin politic", în cazul Republicii Moldova fiind "culese roadele unei ideologii perfide, diseminate pe parcursul a zeci de ani, care se bazează pe conceptul «existenței a două națiuni, a două limbi, a două istorii diferite»". Totodată, Academia de Științe a Moldovei a statuat că "limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma «limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine» din articolul 13 alin. (1) din Constituție poate fi echivalată semantic cu limba română."

Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, a subliniat faptul că "decizia este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial". Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituțională, în următoarea componență: Alexandru Tănase, Aurel Băieșu, Igor Dolea, Tudor Panțâru, Victor Popa și Petru Railean.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 3 aprilie 2020, 7:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro