Marian Enache
Marian Enache
Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/28-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 18-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.144 Marian Enache - declarație politică: - "Tinerii - resursa umană irosită a României";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Marian Enache:

"Tinerii - resursa umană irosită a României"

Declarația politică se referă la sprijinul acordat de către stat pentru tinerii din România, fie că acesta constă în educație, sprijin în angajare sau ajutorul pentru înființarea propriei afaceri.

Încadrarea tinerilor în forța de muncă trebuie să reprezinte o prioritate pentru orice economie de piață. România este una din țările care se confruntă cu procesul de îmbătrânire rapidă a populației. Ponderea persoanelor de peste 65 de ani este în creștere și va reprezenta o problemă mare pentru economie, deoarece la un moment dat va exista un deficit de forță de muncă. În ultimii ani țara noastră s-a confruntat cu un adevărat exod al tinerilor care au fost atrași fie de oportunitățile, de salariile sau de educația oferite în străinătate.

Șomajul în rândul tinerilor (15-24 de ani) a crescut îngrijorător în ultimii ani în România, ajungând în luna august a anului trecut la aproximativ 23%. Această tendință nu este specifică României, ea fiind caracteristică multor state ale Uniunii Europene, recordul negativ fiind înregistrat de Grecia, unde șomajul pentru această categorie de vârstă a ajuns la un maxim de aproximativ 60%. Cauzele creșterii șomajului în rândul tinerilor în țara noastră sunt multiple, dar printre cele mai importante se numără următoarele. Criza economică a forțat companiile, mai ales întreprinderile mici și mijlocii, să se axeze pe angajați cu experiență. În cazul în care disponibilizările deveneau necesare, de obicei se renunța la cei cu cel mai mic nivel de experiență. De asemenea, s-au acordat mai puține șanse tinerilor în ceea ce privește angajarea.

Problemele în învățământ și cu precădere rezultatele slabe înregistrate la examenul de Bacalaureat în ultimii ani. Tinerii care nu reușesc să promoveze acest examen intră direct pe piața muncii și o fac cu un dezavantaj important. Șansele lor de angajare fără o diplomă de bac sunt foarte scăzute.

Anul trecut procentul de promovabilitate la bac a fost de 55%, unul încă scăzut, deși în creștere față de anii anteriori. Rezultatele la simularea de bacalaureat de anul acesta nu sunt încurajatoare, cu o promovabilitate în jur de 50%. Dacă avem în vedere că promovabilitatea în mediul rural a bacalaureatului 2013 a fost de 31,8%, situația pare și mai îngrijorătoare.

Nici absolvenții de studii superioare nu se bucură de o situație mult mai bună. Aproximativ o treime dintre cei care reușesc să se angajeze o fac pe un post care nu are legătură directă cu domeniul lor de studiu. Mai mult, o parte importantă a acestora susțin că pregătirea teoretică primită în cadrul facultăților nu a putut fi aplicată în desfășurarea serviciului. Aceste lucruri determină firmele să apeleze la traininguri îndelungate pentru a se asigura de nivelul de pregătire a viitorului angajat.

Un alt fapt demn de menționat este acela că majoritatea absolvenților de studii superioare aleg să nu se întoarcă în locurile natale pentru a profesa, alegând să rămână în marile orașe sau să plece peste hotare. Acest lucru face ca anumite zone, și cu precădere mediul rural, să fie lipsite de personal calificat.

Dacă la toate aceste elemente mai adăugăm și tendința tinerilor, cu sau fără învățământ superior, de a părăsi țara pentru a căuta oportunități mai bune și mai lucrative peste hotare, putem obține o imagine de ansamblu asupra problemei tinerilor cu care se confruntă România. Situația în Colegiul uninominal nr. 8 din județul Neamț, pe care îl reprezint, reflectă realitatea națională. Zona este una predominant rurală, în care tinerii cu rezultate academice bune aleg să o părăsească pentru marile orașe, iar cei care rămân sunt insuficient pregătiți pentru a concura pentru puținele locuri de muncă oferite. Această situație, deși nu una alarmantă pe termen scurt, poate avea consecințe grave pe termen mediu și lung.

Fără a emite pretenția de a oferi răspunsuri clare pentru rezolvarea unor probleme de mare complexitate, propun unele soluții de reflecție asupra cărora ar trebui să fie acordată o atenție sporită:

Dezvoltarea școlilor profesionale și de meserii: acestea pot pregăti tineri de la vârste fragede special pentru caracteristicile pieței muncii și în zone unde personalul specializat devine din ce în ce mai dificil de găsit.

Crearea unor programe speciale pentru integrarea tinerilor pe piața muncii. Un exemplu în acest sens este măsura "Schema de garanție pentru tineri", un program pilot desfășurat anul trecut, ce avea ca grup țintă 5.000 de tineri absolvenți de liceu, care nu au fost declarați admiși la examenul de bacalaureat. Printre serviciile oferite ar trebui să se includă: cursuri de pregătire, consiliere pentru obținerea unui loc de muncă, furnizarea serviciilor de mediere, inclusiv realizarea planurilor individuale de mediere și organizarea burselor de locuri de muncă.

Adaptarea programelor universitare la cerințele pieței muncii: baza teoretică a tinerilor cu studii superioare este una solidă, problema apare atunci când aceste cunoștințe necesită convertire în practică. Studenții ar putea beneficia de pe urma unor stagii de practică sau a unor colocvii cu profesioniști în domeniu, pentru a îmbina cunoașterea teoretică cu realitatea efectivă.

Crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea carierelor tinerilor în cadrul granițelor țării: exodul tinerilor români către țări străine nu este o noutate, dar în ultimii ani fenomenul a luat proporții. Din cauza condițiilor salariale și a perspectivelor limitate, mulți tineri aleg să părăsească România. Indiferent de nivelul studiilor și al pregătirii profesionale, tinerii ar trebui să fie valorificați și priviți ca o investiție pentru viitor.

Considerăm că eforturile actuale depuse pentru încadrarea tinerilor în forța de muncă autohtonă sunt insuficiente. Prea mulți tineri părăsesc țara, prea puțini aleg să se întoarcă la locurile natale. Pe termen mediu și lung, șomajul în rândul tinerilor poate produce dezechilibre macroeconomice grave. Nu trebuie așteptat ca acest dezechilibru să producă efecte reale și grave, acum fiind momentul de a lua măsurile cuvenite.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 12 august 2020, 9:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro