Marian Enache
Marian Enache
Ședința Camerei Deputaților din 11 iunie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.72/20-06-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 11-06-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 iunie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.67 Marian Enache - declarație politică: - "România, o societate a cunoașterii?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Marian Enache:

"România, o societate a cunoașterii?"

Ultimele decenii au marcat o schimbare în plan internațional în modul în care sunt privite resursele deținute de un stat. Primul pas în acest sens a fost făcut de domeniul economiei, unde în ultimii ani s-a vorbit din ce în ce mai mult despre o economie bazată pe cunoștințe. Aceasta face trecerea către un model economic unde resursele intangibile sunt văzute ca fiind cele de natură strategică, de cea mai mare importanță. Informațiile, cunoștințele deținute de oameni sunt lucrurile care oferă un avantaj competitiv. Această abordare s-a extins, iar în ultimele două decenii se discută despre conceptul și realitatea erei cunoașterii.

Înțelegând această schimbare ce se petrece la nivel mondial, țările Uniunii Europene au adoptat o strategie de dezvoltare economică comună ce a purtat numele Strategia Lisabona și care se axa pe creșterea rolului întreprinderilor mici și mijlocii, pe dezvoltarea învățământului și promovarea inovării și cercetării dezvoltării. Această strategie a fost revizuită în momentul apariției efectelor crizei economice, devenind strategia Europa 2020, dar punctele sale centrale nu s-au schimbat.

România s-a înscris la aceste obiective, și unul din pașii importanți făcuți de țara noastră a fost adoptarea strategiei "Educație și Cercetare pentru Societatea Cunoașterii". Această strategie viza, după cum se afirma și în conținutul ei, dezvoltarea educației și cercetării în perioada 2009-2015, considerând societatea cunoașterii ca fiind "singura care poate aduce prosperitate, dezvoltare durabilă și dezvoltarea personală a fiecărui cetățean". Această strategie, în acord cu directiva europeană, a fost construită pe patru piloni, și anume: educația, cercetarea, dezvoltarea și inovarea.

Printre obiectivele stabilite pentru această strategie au fost: situarea performanțelor elevilor români la testele internaționale în topul primelor 10 țări ale lumii, reducerea ratei de părăsire prematură a sistemului de educație de 5%, creșterea de 5 ori a producției științifice și triplarea indicelui global de inovare, eliminarea diferențelor esențiale dintre învățământul rural și cel urban, transformarea corpului didactic într-o elită profesională a națiunii, alocarea a cel puțin 7% din PIB pentru educație și cercetare și condiționarea cuantumului resurselor alocate unităților din sistem de rezultatele efectiv obținute.

Toate acestea reprezintă nu doar scopuri nobile, ci și baze pentru o dezvoltare ulterioară nu numai a sistemului de învățământ, ci al societății. Din păcate, la mijlocul anului 2014 putem observa că doar o mică parte a acestor obiective a fost realizată. Elevii și studenții români au continuat să reprezinte cu cinste țara noastră în concursuri internaționale și în ultimii 3 ani au fost luate măsuri pentru retehnologizarea unor instituții de învățământ de stat dar, prin comparație cu obiectivele propuse, s-a făcut prea puțin.

Fondurile alocate pentru sistemul de învățământ și pentru activitățile specifice de cercetare dezvoltare sunt insuficiente în raport cu investițiile masive de care este nevoie. Învățământul rural este încă departe de a fi la același nivel cu cel din mediul urban, condițiile desfășurării activității fiind în multe cazuri sub nivelul normal, situație ce se petrece și în Colegiul nr. 8 Neamț, pe care eu îl reprezint. Măsurile luate pentru stimularea tinerilor de a deveni cadre didactice sunt insuficiente, în condițiile în care salariile în acest sistem sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Din ce în ce mai mulți tineri părăsesc țara pentru a căuta oportunități peste hotare.

Strategia formulată pentru transformarea României într-o societate a cunoașterii este una de viitor și reprezintă o cale pentru a asigura o dezvoltare durabilă a țării noastre și o adevărată integrare europeană, din toate punctele de vedere. Dar situația actuală este departe de cea dorită. Este necesar să se ia măsuri pentru corectarea disfuncționalităților întâlnite în sistem, printre care ar trebui să fie incluse:

Alocarea unui buget mai mare pentru învățământ, buget care să permită atât investiții în infrastructură, cât și creșterea salariilor profesorilor bugetari, pe criterii de performanță.

Promovarea conceptului de educație permanentă: este necesar să se înțeleagă că educația nu se termină odată cu încheierea formală a studiilor. De aceea ar trebui implementate programe atât în instituții private, cât și de stat, pentru pregătirea și perfecționarea personalului conform noilor practici, tehnologii și concepte ce vor fi utilizate în domeniul în care aceștia activează.

Promovarea inovării și a cercetării dezvoltării ar trebui realizată pe două direcții: în primul rând, vizate sunt instituțiile de stat, în principal instituțiile de învățământ superior, prin acordarea de mai multe burse de cercetare și asigurarea unei mai bune monitorizări privind modul în care acești bani sunt cheltuiți și a rezultatelor produse; în al doilea rând, ar trebui luate măsuri pentru încurajarea acestor concepte în sectorul privat, unde ele pot constitui surse de avantaj competitiv.

Promovarea unui sistem educațional interactiv: o mare parte a învățământului, mai ales la nivel preuniversitar, se bazează pe memorare, în dauna înțelegerii, și acest lucru trebuie să se schimbe. Elevii trebuie să fie încurajați să formeze opinii proprii despre temele discutate, și nu doar să își însușească opiniile altora. Acest lucru ar fi mai ușor de realizat prin creșterea nivelului de dotare tehnologică a școlilor și prin revizuirea curricumului.

Aceste măsuri propuse sunt unele pe termen cel puțin mediu și reprezintă primii pași în soluționarea problemelor aferente acestui domeniu. Doar drumul acesta pe care România și l-a asumat spre transformarea într-o societate modernă, o societate a educației și a cunoașterii, este traiectoria corectă.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 30 martie 2020, 4:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro