Marian Enache
Marian Enache
Ședința Camerei Deputaților din 17 iunie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.75/27-06-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 17-06-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 iunie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.19 Marian Enache - declarație politică despre "Sporul natural negativ";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Marian Enache:

"Sporul natural negativ"

Subiectul acestei declarații politice face referire la statisticile îngrijorătoare privind sporul natural al României. Prin definiție, sporul natural reprezintă diferența dintre numărul născuților vii și numărul decedaților într-o perioadă de referință, raportat la o mie de locuitori. Acesta este pozitiv atunci când numărul de nou-născuți depășește numărul decedaților, negativ când situația este inversă și zero atunci când numerele sunt egale. România se află în a doua situație menționată, fapt care va conduce la scăderea dramatică a populației și la îmbătrânirea ei.

Sporul natural din România a făcut trecerea de la statistici pozitive spre negative în perioada aferentă anilor de după Revoluție. Prima cifră negativă a fost înregistrată în anul 1992, atunci când rata s-a cifrat la -0,2/1000 locuitori. Însă această diferență între nașteri și decese a început să crească în anul 2008, înregistrând -1,5/1000 de locuitori, urmând ca în anul 2009 rata să fie de -1,7. În continuă creștere, în 2010 rata a fost de -2,3, în 2011 de -2,8, culminând în anul 2012 cu o rată de -3,6/1000 de locuitori. Acesta a fost anul în care, conform Anuarului Statistic al României 2013, a fost semnalată cea mai gravă situație înregistrată în România din 1960 încoace privind numărul de nou-născuți: doar 180.000, reprezentând nouă copii la 1000 de locuitori.

Față de un recensământ efectuat în anul 2011, bilanțul arată faptul că populația României s-a micșorat cu 3%, însemnând cu 620.000 de persoane mai puțin. Datele din 2014 relevă o continuă scădere, în lunile martie, aprilie și mai populația fiind estimată la 19.574.197 - 19.517.953 de români, cu o naștere la aproximativ fiecare 2 minute și 37 de secunde, cu un deces la aproximativ fiecare 1 minut și 59 de secunde și o pierdere a un rezident la fiecare 2 minute și 46 de secunde prin migrație externă.

La nivelul Uniunii Europene, deși ratele sunt scăzute, acestea se mențin la un nivel pozitiv. Între anii 2004 și 2006, cifrele au arătat o scădere de la 0,17 în 2004 la 0,15 în 2005 și 2006, în anul 2007 acestea arată o creștere la 0,16, ca apoi să scadă la 0,11 și să rămână constante pe parcursul anilor 2008 și 2009. În anul 2010, situația a regresat spre 0,21, continuând să se mențină în valori apropiate.

La nivel mondial, România se situează pe locul 209, cu o valoare de -0,26, fiind precedată de Germania cu -0,2, Slovenia cu -0,19, Ungaria cu -0,18 și urmată de Lituania cu -0,28, Sfântul Vicențiu și Grenadine cu -0,31 și Georgia cu -0,33 etc. Poziția aceasta este alarmantă, deoarece pune în lumină probleme serioase în ceea ce privește nivelul de trai din România, condițiile și facilitățile de care populația poate beneficia.

Cauzele principale ale acestui fenomen sunt:

  • numărul nou-născuților din ce în ce mai mic;
  • numărul deceselor rezidenților din România;
  • căsătoriile care înregistrează cifre din ce în ce mai mici în fiecare an;
  • divorțurile, al căror număr este în continuă creștere;
  • una dintre cele mai importante cauze este emigrația. Numărul persoanelor care au emigrat este de 2,3 milioane, majoritatea fiind cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani. Categoria de interes, cea care aparține vârstei la care se fac copii, este cuprinsă între 24 și 45 de ani;
  • de asemenea, a crescut și vârsta la care se fac copii. În trecut, acest timp era în jurul vârstei de 20 de ani, iar în prezent este în jurul a 30 de ani;
  • numărul mediu de copii pe cuplu este un alt factor care contribuie la scăderea sporului natural;
  • modificările de comportament generaționale;
  • alte cauze: criza financiară, scumpirea serviciilor și a produselor, rata ridicată a șomajului, creșterea dobânzilor la creditele bancare, chirii ridicate etc.

Situația în Colegiul 8 din județul Neamț pe care îl reprezint este la fel de gravă, având în vedere faptul că, în noiembrie 2013, în această zonă s-au născut 598 de copii, cu 110 mai puțini decât în luna anterioară și cu 4 copii mai puțin decât anul anterior. În comparație cu anul 2002, atunci când se înregistrau 554.516 de locuitori, în anul 2013 s-au înregistrat 452.900 de persoane, dintre care 154.400 de persoane aveau domiciliul sau reședința în municipii și orașe, iar restul de 295.500 locuiau în sate și comune.

O serie de măsuri trebuie luate pentru a soluționa această problemă și pentru a redresa cursul sporului natural.

În primul rând, tinerii trebuie sprijiniți cu scopul de a le oferi un mediu oportun pentru a-și forma o familie și pentru a-și putea întreține viitorii copii. Numărul cauzelor deceselor printre nou-născuți trebuie scăzut prin măsuri riguroase în ce privește igiena în spitale și dispensare. Campanii de promovare a unui stil de viață sănătos sau pentru evitarea accidentelor rutiere, spre exemplu, pot fi lansate la nivel național într-un mod constant și conștient. Vor trebui făcute eforturi pentru a reduce numărul emigranților care pleacă în fiecare an din România. Aceste măsuri vor necesita resurse atât financiare, cât și de timp, pentru a fi implementate, însă, dacă nu începem să gândim pe termen lung, consecințele pot fi ireparabile.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 12 august 2020, 9:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro