Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 aprilie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.70/30-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 21-04-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 aprilie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

     

Ședința a început la ora 8,48.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Bună dimineața!

Deschid ședința noastră de astăzi.

O să începem lista deputaților înscriși pentru a prezenta declarații politice. Sigur că au întâietate colegii prezenți în sală.

 
Video in format Flash/IOS Mircea Lubanovici - declarație politică intitulată Cum susține actuala putere votul prin corespondență?;

Domnule deputat Lubanovici, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Mircea Lubanovici:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte de ședință, sunt onorat să încep ședința noastră pentru declarații politice din dimineața aceasta.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Cum susține actuala putere votul prin corespondență?"

Consultările care au avut loc ieri între Președintele României și partidele parlamentare au subliniat, încă o dată, necesitatea și urgența adoptării legii care reglementează exercitarea dreptului de vot pentru românii din diaspora.

După cum bine știți, Partidul Național Liberal, din care fac parte, a finalizat proiectul de lege care face posibilă implementarea votului prin corespondență. În condițiile în care această inițiativă facilitează exercitarea dreptului de a vota, drept încălcat cu premeditare de către Guvern la ultimele alegeri prezidențiale, imobilitatea majorității parlamentare pe acest subiect nu poate decât să revolte orice cetățean cu o minimă cultură democratică. Mai mult decât atât, aceiași reprezentanți ai puterii aruncă în spațiul public informații false și dezinformări privind procedura de vot pentru românii din diaspora; în plus, blochează prin orice tertipuri dezbaterile din comisia parlamentară înființată.

Având în vedere toate acestea, ne mai miră că situația nu a avansat în acest domeniu? Este și mai îngrijorător faptul că legea votului prin corespondență trebuie adoptată cu cel puțin un an înainte de următoarele alegeri parlamentare. Nu pot să nu remarc cum puterea folosește orice mijloc pentru a amâna adoptarea acestei legi, totul pentru a nu da posibilitatea exercitării votului unei categorii de cetățeni care are un vot majoritar de dreapta. Românii care, în mod firesc, vor taxa ori de câte ori este nevoie partidele și măsurile care îi împiedică să își exprime dreptul fundamental al democrației.

Stimați colegi, evenimentele de la alegerile prezidențiale de anul trecut ne-au arătat în mod clar cum regulile existente pot fi cu ușurință manipulate atât timp cât contravin intereselor celor de la putere, și asta cu prețul sacrificării principiilor și normelor democratice. Nu am uitat cum Guvernul a impus măsuri cu scopul clar de a descuraja românii din diaspora să se prezinte la vot prin reducerea numărului secțiilor de votare sau plasarea acestora în zone nefavorabile, trimiterea unui număr insuficient de buletine de vot în diaspora, limitarea ștampilelor de vot - și lista aceasta poate continua, din nefericire. Aceste acte nu pot fi șterse cu buretele, onorați guvernanți. Discriminarea deliberată, tratamentul inuman aplicat cetățenilor din diaspora - toate acestea vor intra în istorie la capitolul Cartea neagră a democrației. Într-un stat democratic consolidat, cu actori politici de bună-credință, aceste fapte nu ar fi fost posibile!

Stimați colegi, țin să vă spun că votul prin corespondență nu este o invenție românească, ci funcționează cu succes în statele democratice. Mai mult decât atât: în timp ce noi încă nu reușim să facem disponibilă această metodă pentru cetățenii din diaspora, în Germania măsura se aplică celor din interiorul țării, iar la alegerile parlamentare din 2013, peste 20% din electoratul german a optat pentru votul prin corespondență, din motive ce variază de la starea de sănătate, absența de la domiciliu sau din comoditate. Cert este că sistemul este creat în așa mod încât exprimarea votului să fie încurajată și să se realizeze într-un număr cât mai mare.

La noi, se pare că puterea acționează în sens opus - totul pentru a limita exercitarea dreptului de vot. Stimați guvernanți, vă întreb din nou: cât veți mai continua pedepsirea românilor?! Nu este suficient că ei trebuie să suporte efectele proastei dumneavoastre guvernări, acum le îngrădiți și votul?

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat Mircea Lubanovici, deputat PNL diaspora.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Gheorghe Ciobanu - declarație politică cu tema Reducerea TVA la alimente reprezintă ce este mai bun din două lumi - o măsură corectă economic și un sprijin pentru românii aflați în dificultate;

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ciobanu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Ciobanu:

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Reducerea TVA la alimente reprezintă ce este mai bun din două lumi - o măsură corectă economic și un sprijin pentru românii aflați în dificultate".

Reducerea TVA la toate alimentele, de la 24% la 9%, începând cu 1 iunie, reprezintă cea mai curajoasă măsură fiscală luată în ultimii zece ani în România.

Atât din perspectiva impactului pe care îl va avea asupra bugetului de stat, cât mai ales din perspectiva socială și economică, per total se poate spune că avem de-a face cu o schimbare aproape totală de paradigmă, relaxarea fiscală și încurajarea consumului într-o zonă socială destul de afectată de creșterea decalajelor în ultimii zece ani.

Această decizie a Executivului condus de Victor Ponta îndeplinește toate criteriile pentru a mulțumi absolut toate părțile implicate în procesul economic. Producătorii vor avea cheltuieli mai mici către stat și este de presupus că vor avea un volum mai mare de vânzări. Creșterea consumului va echilibra într-o măsură încasările bugetare și va avea ca impact asupra veniturilor descurajarea evaziunii, va face ca și celelalte afaceri orientate în jurul agriculturii și alimentelor să iasă din zona gri, mai ales localurile de alimentație publică.

Consumatorii finali vor avea parte de mâncare mai ieftină și de mai bună calitate, impactul pozitiv asupra coșului zilnic urmând să fie considerabil pentru peste 60% dintre români. Nu în ultimul rând, agricultura românească va primi un imbold uriaș în a se transforma într-un motor economic. Asta s-a văzut și în ultimii ani, când am trecut de la statutul de importatori de mâncare la postura de exportatori, iar agricultura a fost unul dintre pilonii creșterilor economice pe care România le-a cunoscut începând cu venirea PSD la guvernare, în 2012.

Reducerea TVA pentru alimente de la 24% la 9% reprezintă ce este mai bun din cele două lumi; pentru cei de stânga reprezintă un ajutor uriaș pentru românii aflați în dificultate; pentru cei de dreapta - o măsură care încurajează micile afaceri, agricultura și procesatorii, dar și consumul.

Practic, avem de-a face cu o situație win-win. Este și o măsură socială, dar și una de relaxare fiscală. Asta dovedește că, în ciuda foarte multor lucruri neadevărate, spuse în spațiul public, Guvernul Ponta a avut mai multe măsuri liberale decât guvernele girate de Traian Băsescu. Reducerea TVA la 9% a redus contribuțiile la asigurări sociale cu 5 puncte procentuale și a eliminat o serie de taxe și impozite. S-a vorbit foarte mult, în necunoaștere de cauză, despre sustenabilitatea acestei măsuri și despre efectele concrete pe care le va avea. Dincolo de faptul că este evidentă creșterea încasărilor bugetare, această hotărâre a Guvernului trebuie analizată din perspectiva precedentului creat de reducerea TVA-lui la pâine și la produsele de panificație, în același cuantum. Efectele, acolo, sunt măsurabile după un an. Vorbim despre o reducere medie a prețurilor cu 10%, de o reducere a evaziunii fiscale cu 20%, care a adus 300 de milioane de lei la buget, și o creștere a producției fiscalizate cu aproape 18%. Aceste cifre sunt de-a dreptul impresionante și, dacă s-ar repeta în cazul tuturor alimentelor, am obține trei efecte imediate: românii ar da mai puțin pe mâncare și și-ar permite o hrană de mai bună calitate care să-i mențină sănătoși; bugetul de stat nu ar avea pierderi de pe urma relaxării fiscale; afaceriștii ar ieși din zona evaziunii fiscale nejustificate și s-ar crea o piață cu adevărat concurențială, în care cei care își plătesc taxele la stat nu ar mai avea de suferit de pe urma concurenței incorecte față de cei care practică evaziunea.

Reducerea TVA-ului de la 24% la 9% la alimente are un impact prognozat de aproximativ 2,4 miliarde de lei anul acesta și de 5 miliarde de lei anul viitor.

În condițiile în care avem creștere de 3,3 miliarde de lei la buget, pe primele două luni, nu se pune problema ca măsura să fie anulată ulterior. Mai mult, există toate șansele să aducă un plus între 0,3% și 0,5% din produsul intern brut numai din creșterea consumului anul acesta.

Aș încheia, felicitând Guvernul Ponta și declarându-mi susținerea totală pentru o măsură corectă economic și un impact social foarte pozitiv.

Vă mulțumesc.

Deputat PSD, Gheorghe Ciobanu.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Vasile Gudu - declarație politică privitoare la slaba absorbție a fondurilor europene;

Are cuvântul domnul deputat Gudu Vasile.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi este legată de slaba absorbție a fondurilor europene din cadrul Uniunii Europene.

România se situează printre ultimele țări din Uniunea Europeană în privința atragerii fondurilor comunitare conform Comisiei Europene, care critică sistemul deficitar de achiziții publice, corupția din acest sistem, precum și mecanismele de control și management din absorbția banilor europeni, critici care apar în documentul intitulat Recomandările specifice de țară emise de Comisia Europeană pentru România. În acest sens, Comisia Europeană recomandă României, citez : "Rata de absorbție a fondurilor UE rămâne una dintre cele mai scăzute din UE", avertizează Comisia Europeană în preambulul recomandărilor. România trebuie să accelereze absorbția fondurilor UE, să consolideze sistemele de gestiune și de control, să aducă îmbunătățiri asupra capacității de planificare strategică, inclusiv elementului bugetar multianual".

De asemenea, "România ar trebui să îmbunătățească în continuare calitatea și eficiența sistemului judiciar, să combată corupția la toate nivelurile și să asigure executarea efectivă a hotărârilor instanțelor".

Legislația în domeniul achizițiilor publice este instabilă și lipsită de coerență. Cadrul instituțional creat de guvernările Ponta 1, 2 și 3 nu dispune de instrumentele necesare pentru a remedia deficiențele și a furniza orientări corespunzătoare autorităților contractante. Se impune cu necesitate ca România să-și intensifice eforturile pentru a consolida capacitatea administrației publice, în special prin îmbunătățirea eficienței, a gestionării resurselor umane, a instrumentelor decizionale și a coordonării în cadrul și între diferitele niveluri administrative.

Agenția de evaluare financiară Standard&Poor’s a anticipat o creștere economică a României în medie de 3% între 2015 - 2018, dar care ar putea fi limitată de menținerea la un nivel scăzut a ratei de absorbție a fondurilor Uniunii Europene, și de un nivel sub așteptări al investițiilor străine directe în România.

Cu nouă luni înainte de încheierea exercițiului financiar multianual 2007 - 2013, absorbția fondurilor Uniunii Europene în primul trimestru din 2015 conturează deja un eșec de proporții al Guvernului condus de premierul Victor Ponta. Astfel, o rată de absorbție a fondurilor UE de doar 60% înseamnă o pierdere netă pentru România de cel puțin 7,5 miliarde de euro.

În primele trei luni din 2015 România a primit rambursări în contul cheltuielilor efectuate în programele finanțate de UE de 696 de milioane de euro, adică doar 4% din totalul fondurilor alocate între 2007 - 2013 (19 miliarde de euro). România poate încheia exercițiul financiar cu o rată de absorbție de sub 60%, ceea ce ar pune în pericol creșterea economică, având în vedere că o bună parte a investițiilor bugetate de Ministerul Finanțelor Publice pe 2015 se baza chiar pe fondurile Uniunii Europene. Ministerul Finanțelor Publice a anunțat că în anul 2015 nivelul acestor investiții va fi de 44,7 miliarde de lei, mai mari cu aproape 24% față de sumele programate în 2014.

În aceste condiții apare în mod firesc întrebarea dacă Guvernul Ponta și, implicit, noul ministru al fondurilor europene, domnul Marius Nica, au sau nu în vedere luarea măsurilor necesare în vederea creșterii ratei de absorbție a fondurilor Uniunii Europene, în condițiile în care în luna martie 2015 rata de absorbție (rambursările) a crescut cu 1,2%, de la 47,6% (9 miliarde de euro) comparativ cu 48,9% (9,3 miliarde de euro) în luna februarie a aceluiași an.

Realitatea ne arată că România are încă cea mai slabă absorbție de fonduri europene din Uniunea Europeană, cu o rată a cererilor de rambursare de la Bruxelles de 35% la fondurile structurale și de coeziune.

Din păcate pentru români, absorbția fondurilor europene este în prezent încorsetată de o capacitate administrativă insuficientă pentru a gestiona programe și proiecte, la care se adaugă o defectuoasă coordonare între ministerele de resort și instituțiile responsabile pentru punerea în practică a politicilor sectoriale și managerizarea fondurilor europene.

Vă mulțumesc.

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Gheorghe Firczak - declarație politică intitulată Ucraina europeană sau mica Rusie Euro-Asiatică;

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Firczak.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Firczak:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică se intitulează "Ucraina europeană sau mica Rusie Euro-Asiatică?"

Această declarație se referă la situația actuală a Ucrainei privită la modul general și situația rutenilor din Ucraina, la modul particular.

Prezenta expunere pe care o am aici a fost făcută de președintele de onoare al Congresului Mondial al Rutenilor, acad. Paul Robert Magocsi, la 29 noiembrie 2014, la Conferința ucraineană a Programului Parlamentar Canada-Ucraina, la Universitatea Catolică Ucraineană din L’viv.

Întrucât expunerea prezintă o serie de elemente pe care noi, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, ni le-am însușit, mi-am permis să o prezint în fața Domniilor Voastre.

Întrucât, ca orice expunere, are o anumită întindere, permiteți-mi să o depun la secretariatul Camerei și să menționez, în același timp, că ea a fost remisă și electronic.

Vă mulțumesc.

"Discurs la Conferința ucraineană a Programului Parlamentar Canada - Ucraina

Universitatea Catolică Ucraineană, L’viv, Ukraine, 29 noiembrie 2014, acad. Paul Robert Magocsi

Cu un an în urmă, când criza din Ucraina a devenit principalul subiect în mass-media internațională - timp de cel puțin câteva săptămâni - mulți au fost luați prin surprindere. Dar era oare ceva cu adevărat surprinzător în desfășurarea de evenimente din această parte volatilă a lumii? Următoarele reflecții privesc patru aspecte ale evenimentelor din acest ultim an: (1) anexarea Crimeii de către Rusia; (2) scopurile strategice ale Rusiei lui Putin pentru restul Ucrainei; (3) apariția neașteptată a Ungariei și a intereselor sale în Transcarpatia ucraineană; (4) Răspunsul liderilor ucraineni la ceea ce numesc problema rusină.

Cu câteva luni în urmă, mare parte a presei internaționale se referea la Crimeea ca la "un teritoriu istoric rus", care doar recent a devenit parte a Ucrainei. Cât de validă e o asemenea afirmație ? Ar fi util să ne reamintim câteva fapte istorice de bază. Crimeea a fost anexată la ceea ce era atunci Imperiul Rus în 1783 și a rămas parte a acestui imperiu și a statului sovietic ce i-a urmat până în 1954: adică pentru o perioadă de 170 de ani. Din 1954 Crimeea a fost parte a Ucrainei, timp de 60 de ani. Dar cea mai lungă perioadă de stăpânire în Crimeea s-a întins de la jumătatea secolului al XV-lea până spre finalul secolului al XIX-lea, ceea ce înseamnă aproape 330 de ani, timp în care a fost parte a cnezatului Crimeii. Cnezatul Crimeii a fost condus de strămoșii tătarilor din Crimeea, ca stat vasal al Imperiului Otoman. Cât despre populația din Crimeea, aceasta nu a fost niciodată rusă, ba, mai mult, nici măcar slavă. Cea mai veche așezare slavă a fost Ros River, situată la doar 100 de kilometri sud de Kiev. Asta înseamnă că slavii, inclusiv rușii, nu pot fi considerați ca fiind populația băștinașă în stepa ucraineană și, în mod cert, nu în Crimeea. Rușii, și într-o mai mică măsură ucrainenii, au început să se stabilească în Crimeea doar de la începutul secolului al XIX-lea. Oricum, mândria de a fi cea mai veche populație din Crimeea revine tătarilor. Ca urmare, dacă politicienii, jurnaliștii și comentatorii avizați ar trebui să se exprime în lozinci sau să folosească etichete, formularea corectă ar fi "Crimeea - regiunea istorică a tătarilor". Asupra numărului tătarilor din Crimeea planează câteva incertitudini. În 2001 (la ultimul recensământ), erau doar 2 milioane de locuitori în Crimeea, din care 243.000, sau 12 %, erau tătari. Se poate ca numărul lor să fi ajuns azi la circa 300.000. De unde au venit acești 243.000 - 300.000, dacă știm că întregul grup, de cca 188.000 la vremea aceea, a fost deportat în mod brutal, la ordinul direct al lui Stalin, în Asia Centrală sovietică ? Exodul spre est a început în 18 mai 1944, zi rămasă în amintirea tătarilor din Crimeea drept Ziua Neagră (Qara Kun). După ce au pribegit aproape jumătate de secol prin Uzbekistanul sovietic, marea majoritate a tătarilor s-au întors din exil la începutul anilor '90, datorită, în bună parte, politicii de încurajare dusă de guvernul Ucrainei independente. Din acest motiv tătarii din Crimeea și instituțiile politice și civice care îi reprezintă au fost extraordinar de loiali Ucrainei și s-au temut că ar putea fi nevoiți să trăiască sub guvernarea rusească. Dacă guvernul autoritar rus al lui Vladimir Putin nu ar fi fost suficient de problematic, chiar mai rău sunt locuitorii ruși din Crimeea sau, mai exact, localnicii sovietici, proverbialii sovoks. Aceștia în general au detestat ceea ce ei numesc uzurpatorii din est, care au îndrăzneala să vină să pretindă să trăiască într-un "teritoriu rus". Pentru mulți dintre localnicii sovoks, care trăiesc în casele construite și deținute de tătari înainte de 1944, acești intruși musulmani ar trebui să se întoarcă de unde au venit, în locul căruia îi aparțin - Estul. Și care a fost poziția Rusiei în toată situația aceasta? Mulți comentatori din vest au părut surprinși de îndrăzneala, unii ar spune chiar nechibzuința președintelui rus Vladimir Putin. De fapt n-ar fi trebuit să fie nici cea mai mica surpriză. Se comportă, și cu destul de mult succes, în maniera stabilită de lunga succesiune a unor stăpânitori, care începea cu Principatul Moscovei / Marele ducat al Moscovei în Evul Mediu, trecea prin Imperiul Rus, Uniunea Sovietică și acum Federația Rusă. Această poziție era determinată de scopurile geopolitice istorice ruso-moscovite și de mentalitățile culturale adânc înrădăcinate.

Este bine-cunoscut tuturor scopul Moscovei și al Imperiului rusesc de a-și asigura accesul la porturile Mării Negre, cu ape calde tot timpul anului. Eforturile de secole de a îndepărta Imperiul Otoman și Cnezatul Crimeii de țărmurile nordice ale Mării Negre au fost încununate de succes la finalul anului 1780, în timpul domniei Ecaterinei a II-a, motiv pentru care rușii au numit-o pe aceasta Ecaterina cea Mare. Mai puțin cunoscute sau mai puțin luate în discuție sunt scopurile ideologice ale lui Vladimir Putin, bazate pe tradițiile culturale îndelung inoculate lui și tuturor rușilor.

Pe scurt, încă din secolul al XV-lea, dacă nu chiar mai devreme, Moscova, Imperiul Rus și, apoi, Uniunea Sovietică au urmărit să recâștige teritoriile pe care le considerau ca aparținându-le de drept lor. Inițial cunoscută ca Unirea Teritoriilor Ruse (sobiraniezemel’ russkikh), aceasta includea moștenirea Rusiei/Ruteniei Kievene din Evul Mediu. Și dintre toți așa-zișii mari conducători ai Rusiei, cel care a atins acest țel a fost Iosif Visarionovici Stalin, în anul 1945. Zona care, pretind ideologii ruși, ar fi fost parte a moștenirii Rusiei Kievene include o bună parte a Rusiei Europene, tot Belarusul și statele baltice și, în mod cert, întreaga Ucraină până la, și chiar dincolo, de Carpați în vest și până la malul Mării Negre în sud. Nu contează că nord-estul Mării Baltice și țărmurile sudice ale Mării Negre nu au fost niciodată parte a Rusiei Kievene! Această viziune a "lumii ruse" este adânc încrustată în mentalitatea fiecărui rus. Da, un rus se va grăbi să sublinieze că iubim Bielorusia și pe bieloruși; da, iubim "Mica Rusie" și pe "micii ruși". Și cum am putea să nu-i iubim? Bielorușii și "micii ruși" sunt parte integrantă a trupului și sufletului nostru. Nu numai că vorbesc aceleași variante de bază ale limbilor slave estice, dar sunt și creștini estici, credință exprimată cel mai bine prin unica și "adevărata" credință ortodoxă. În acest scenariu, o Ucraină distinctă, de sine stătătoare, pur și simplu nu își are locul, decât în condițiile în care conceptul e înțeles ca "Mică Rusie" fiind parte componentă a unicei și indivizibilei Mame Rusii.

Vladimir Putin este cea mai recentă întrupare a viziunii ruse asupra lumii. De când a venit la putere, chiar la începutul secolului XXI, toate acțiunile sale s-au îndreptat în mod sistematic spre înfăptuirea acestei viziuni. Unul dintre triumfurile sale majore s-a înregistrat în 2007, când fostul ofițer KGB a stat alături de patriarhul și arhiepiscopul celor mai mari biserici ortodoxe ruse - Patriarhatul Moscovei și Bisericii din Afara Rusiei (Synodabroad) - contribuind alături de aceștia la tămăduirea marii separări (raskol) care s-a produs în Biserica Ortodoxă Rusă încă din vremea Revoluției Bolșevice.

Noi, cei din vest, nu conștientizăm sau alegem să trecem cu vederea faptul că V. Putin, cu Lukashenko și Bielorusia în buzunar, a încercat în ultimul deceniu să submineze Ucraina, fie ea Ucraina Estică sau Crimeea, sau, mai departe în vest, teritoriile din Podkarpatska Rus și chiar dincolo de ele, Moldova independentă. Toate aceste teritorii sunt considerate rusești și, pentru a sublinia acest aspect, numeroase publicații din secolul al XIX-lea vorbesc de "Mica Rusie" și "Rusia Carpatică", aceasta incluzând și etnicii din Galiția ucraineană și Bucovina. Mai mult, programele de știri ale televiziunilor din aceste zone sunt produse pe cheltuiala statului, în general sub tutela / sub patronajul Fundației Lumii Ruse (Ruskii Mir). Deci, acțiunile lui Putin sunt într-adevăr lipsite de concluzie, începând cu Crimeea, cel mai puțin ucrainean din punct de vedere etnic dintre teritoriile Ucrainei, asigurându-se că este invitat în Parlamentul autonom după declararea independenței. În mod ironic, același scenariu fusese urmat cu două sute de ani în urmă de împărăteasa Ecaterina a II-a. În anul 1772, Cnezatul Crimeii devenea stat independent sub protecția rusă. Unsprezece ani mai târziu a fost anexat de Imperiul Rus. În februarie 2014 am fost martorii aceluiași scenariu, dar cu o singură diferență: în loc de unsprezece ani nu au fost necesare decât 11 ore pentru a trece de la independența Crimeii la anexarea la Rusia. În cele din urmă, anexarea Crimeii a fost relativ simplă, dată fiind lipsa de pregătire și lipsa de dorință a guvernului revoluționar de a reacționa.

Ucraina de Est și Donbas s-au dovedit a fi o altă chestiune. Ucraina, sub președintele Turchynov și acum sub președintele Poroshenko și prim-ministrul Yatsenyuk, a adoptat o poziție fermă. Acești lideri au înțeles și transpus spiritul Maidanului și al Revoluției Demnității din 2014 în eforturile lor de apărare și rezistență față de viitoare uzurpări ale teritoriului Ucrainei. Cu alte cuvinte, fac ceea ce ei în calitate de lideri ar trebui să facă: apără integritatea teritorială a țării lor - Ucraina.

Acțiunile Rusiei lui Putin mai au și alt rezultat. Poate Putin, mai mult decât oricine altcineva, a transformat sute de mii de locuitori ai Ucrainei, cândva cetățeni pasivi, în patrioți dedicați apărării țării în care s-au născut - Ucraina. Aceasta nu înseamnă că scopul final al lui Putin - de a readuce Mica Rusie (Ucraina) în lumea Rusiei Euro-Asiatice - se va schimba. În final, scopul se exprimă prin convergența tradiției istorice și a strategiei geopolitice curente. Deja am menționat cum, de la începutul secolului XXI, Putin a urmărit să lovească punctele slabe ale Ucrainei: regiunea Donetsk-Donbas, Crimeea și Transcarpatia. Sutem cu toții conștienți de tot ce s-a întâmplat în Crimeea și în Donetsk-Donbas.

Dar cum rămâne cu Podkarpatska Rus? La începutul lui noiembrie 2014, Paul Goble, un comentator al Jamestown Foudation, o comisie de experți influentă în Statele Unite, a scris un blog numit "Moscova folosind Budapesta pentru a-i determina pe rusini să lupte contra Kievului". Altfel spus, interesul intermitent arătat de Rusia așa-numitei "chestiuni rusine" în Podkarpatska Rus a luat o nouă turnură: cooperarea cu actuala aripă dreapta a guvernului maghiar al primului- ministru al Ungariei Victor Orban. În esență, atât Putin, cât și Orban sunt, fiecare, produsul trecutului istoric al țării sale, și fiecare dintre ei se vede pe sine drept instrumentul prin care se împlinește destinul țării sale. În cazul lui Putin, este Rusia Euro-Asiatică care va include, evident, și Mica Rusie sau Ucraina. În cazul lui Orban este Ungaria istorică, înainte de dezmembrarea ei ca urmare a Tratatului de la Trianon din anul 1920. Anterior acestui tratat Ungaria includea teritorii ale tuturor statelor care o mărginesc azi: toată Slovacia și Croația, Transilvania din România, Voivodina din Serbia, Burgenland în Austria și Podkarpatska Rus din Ucraina. Ca și Putin, Orban consideră că este dreptul și datoria Ungariei să-i protejeze pe etnicii maghiari care trăiesc în aceste state; altfel spus "imediata vecinătate". Aceasta include circa 150.000 de minoritari maghiari care trăiesc în Podkarpatska Rus. Ca parte a acestui interes mutual geopolitic neașteptat, atât sfătuitorii politici ai lui Putin, cât și ai lui Orban au jucat cartea carpato-rusină/ruteană sau au exploatat chestiunea ruteană din Ucraina. Acesta nu e nici locul și nici momentul să ne lansăm într-un discurs istoric privind rutenii și istoria teritoriului lor, Podkarpatska Rus. Deoarece, oricum, majoritatea cititorilor atât din interiorul Ucrainei, cât și de dincolo de granițele ei au în cel mai bun caz un sentiment vag al influenței vestice asupra țării lor, se cere totuși să facem câteva observații. Podkarpatska Rus sau Rusia Subcarpatică a fost ultima achiziție teritorială a Uniunii Sovietice, și deci a Ucrainei, fiind dobândită abia spre finalul celui de al Doilea Război Mondial, în 1945. Podkarpatska Rus nu a fost niciodată parte a Rusiei Kievene medievale, dar timp de 800 de ani - de la începutul secolului al XII-lea și până la Primul Război Mondial - a fost parte integrantă a regatului maghiar, a Austriei, apoi a Austro-Ungariei. În perioada interbelică a secolului XX, a fost parte a noului stat Cehoslovacia, și, ulterior returnat forțat Ungariei în timpul celui de al Doilea Război Mondial, până la "eliberarea" sa de către trupele sovietice în toamna lui 1944.

Podkarpatska Rus se poate să fi fost dominată de diverse țări - Regatul Maghiar, Austria, Austro-Ungaria, Cehoslovacia -, dar de cele mai multe ori a avut un statut distinct în cadrul acestora. Încă din anul 1848, liderii cetățenilor din regiune au cerut și au primit de la stăpânirea habsburgică un grad de autonomie. Regiunea a dobândit o oarecare formă de autonomie, în primă fază ca Teritoriul Rus la începutul lui 1919 în Ungaria, apoi ca Rusia Subcarpatică (numită și Carpato-Ucraina) în Cehoslovacia între 1919 și 1939. Mai recent, în decembrie 1991, nu mai puțin de 78% din locuitori au votat pentru la un referendum privind autonomia, mai exact autoguvernarea (samovriaduvannia), provinciei Podkarpatska Rus în Ucraina. Oricum, rezultatele acelui referendum nu au fost niciodată luate în considerare de guvernul central din Kiev.

Cam atât despre politică. Dar cum rămâne cu locuitorii provinciei Podkarpatska Rus? Majoritatea au fost întotdeauna percepuți ca slavi estici, deși identitatea lor națională a rămas problematică până azi. Oamenii s-au numit în mod tradițional ruteni, rusnaci sau rusini și în varii momente au spus despre ei că aparțin fie naționalității ruse, fie celei ucrainene sau, în mod distinct, naționalității carpato-rusine. În anul 1945 regimul sovietic a proclamat rezolvarea problemei naționalității declarându-i pur și simplu ucraineni pe toți slavii estici care trăiau în Podkarpatska Rus. Ulterior căderii regimului comunist și a Uniunii Sovietice, s-a dovedit existența carpato-rusinilor nu numai în Podkarpatska Rus, regiunea transcarpatică a Ucrainei, ci și în țările vecine: Slovacia, Ungaria, Polonia și România. Din anul 1989, fiecare dintre țările respective, membre ale Uniunii Europene, au recunoscut rutenii/rusinii/carpato-rusinii ca naționalitate distinctă. Ucraina independentă, însă, a fost reticentă în a acționa față de problema identității naționale. Mediile guvernamentale și intelectuale importante din Ucraina susțin viziunea ideologilor naționali ucraineni de la finalul secolului al XIX-lea (și în același timp și a ideologilor marxiști sovietici), care susțin că niciodată nu a existat și nu va exista o naționalitate carpato-rusină distinctă, și oricine susține asemenea opinii este fie cineva neinstruit, fie un separatist care se opune Ucrainei. Ca urmare a presiunii exercitate de Guvernul Statelor Unite, de Uniunea Europeană și de organizațiile carpato-rusine din diaspora, au apărut unele mișcări privind acest subiect în prima decadă a secolului XXI. În martie 2007, Adunarea Regională Transcarpatică (Oblasnarada) a trecut cu o majoritate covârșitoare, 72 la 2, un decret care recunoștea rutenii/rusinii ca naționalitate distinctă. Și în anul 2012 legea ucraineană (încă în vigoare) privind limba, număra ruteană/rusina printre limbile oficiale ale țării. Așadar, sunt două aspecte ale chestiunii rutene în Ucraina: problema nerezolvată a referendumului din 1991 privind autonomia și problema recunoașterii rutenilor ca naționalitate distinctă la nivel național. Ambele aspecte sunt acum exploatate nu numai de Rusia lui Putin, ci și de Ungaria lui Orban. Și atunci, ce ar trebui făcut? Și de către cine? De către Rusia sau Ungaria? De către rutenii din Ucraina? În ceea ce privește Rusia, nu ne putem aștepta la nicio schimbare. Mașina de propagandă a lui Putin va continua să promoveze orice elemente din interior sau din afară care ar fi înclinate să vadă Rusia ca salvatoare în regiune și un pretins garant al naționalității carpato-rusine și a autonomiei provinciei Podkarpatska Rus. În ceea ce privește Ungaria, ar trebui sprijinite forțele din interiorul țării care se opun prim-ministrului Orban și partidului de extremă dreaptă Jobbik, cu visurile lor deplasate de refacere a Ungariei de dinainte de Trianon și de Primul Război Mondial. Orice tentativă de refacere a Ungariei de dinainte de Trianon ar presupune modificarea granițelor și, ca urmare, ar însemna sfârșitul ordinii politice și stabilității Uniunii Europene. Ar trebui să ne întrebăm cum de patrioții maghiari de dreapta din zilele noastre pot fi atât de naivi încât să aștepte ajutor și cooperare din partea Rusiei. În timp ce își amintesc și tânjesc după Ungaria istorică antebelică, uită în mod convenabil cum în Războiul pentru independența Ungariei au fost înfrânți de trupele ruse țariste și cum brava revoluție din 1956 a fost înfrântă de tancurile sovietice trimise de la Moscova. Și în ceea ce privește minoritatea maghiară din Podkarpatska Rus, nicio propagandă din Ungaria nu poate schimba faptul că statutul lor sub guvernarea Ucrainei independente a fost la fel de bun, dacă nu chiar mai bun decât cel al oricărei minorități maghiare din țările adiacente Ungariei.

În ceea ce-i privește pe ruteni, a căror mare majoritate se regăsește în Podkarpatska Rus, la fel ca și în țările din vecinătate și în diaspora din America, aceștia își doresc doar să fie recunoscuți ca naționalitate distinctă și ca limba și cultura lor să fi promovate în țările în care trăiesc. Ei și-au atins în mare aceste scopuri de la Revoluția din 1989 încoace, mai puțin în Ucraina. Mișcarea ruteană din lumea întreagă nu a fost niciodată interesată în crearea unui stat separat; se opune schimbării granițelor internaționale; a sprijinit întotdeauna integritatea teritorială a Ucrainei; și, cel mai important, așteaptă cu nerăbdare o eventuală intrare a Ucrainei în Uniunea Europeană. Cât despre acele câteva elemente care vociferează printre ruteni și care se uită spre Rusia, să le amintim ce le-a adus estul sau ce nu le-a adus. Cercurile intelectuale ruse nu au acceptat niciodată ideea unei naționalități distincte rutene, și când sub paravanul Uniunii Sovietice "adevărații" ruși au preluat controlul în regiune în 1945, în decurs de câțiva ani au subminat brutal valorile culturale tradiționale rutene distrugând biserica greco-catolică, luându-și prețioasele pământuri și otrăvindu-le limba și identitatea națională. Rutenii/rusinii nu au beneficiat și nici nu au nevoie de ajutor din partea Rusiei, fie ea țaristă, sovietică sau a lui Putin.

Și în sfârșit Ucraina: Ucraina a creat chestiunea ruteană/rusină și Ucraina o poate rezolva. Nu are sens să nege realitatea unui popor de pe teritoriul Ucrainei sau din afara ei care există și susține că aparține altei naționalități. Nu are sens să nege validitatea referendumului din 1991 referitor la autonomie. Să gestioneze autonomia în contextul descentralizării puterii guvernului în Ucraina. Cel mai important, Ucraina să recunoască naționalitatea distinctă a rutenilor/rusinilor. Aceasta este o chestiune de respectare a drepturilor omului, chestiune pe care statele învecinate membre ale Uniunii Europene, au rezolvat-o cu ani în urmă.

Mai devreme sau mai târziu Ucraina va trebui să se alinieze Uniunii Europene și să acționeze pozitiv în chestiunea recunoașterii naționalității rutene/rusine. Făcând ceea ce este corect și făcând-o acum va demonstra că liderii de la Kiev sunt pe deplin hotărâți să facă din țara lor o Ucraină europeană, nu o mică Rusie Euro-Asiatică."

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ioan Tămâian - declarație politică referitoare la creșterea cu 50 de bani a taxei pentru Televiziunea Română;

Are cuvântul domnul deputat Ioan Tămâian.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Tămâian:

Stimată doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația politică se referă la creșterea cu 50 de bani a taxei pentru Televiziunea Română.

Există - și nu de azi, de ieri - în spațiul public, dar și în mediul politic o dezbatere în contradictoriu pe două teme ale aceluiași subiect: taxa pentru postul public de televiziune. Prima temă îi opune pe cei care susțin eliminarea taxei, celor care consideră că aceasta este necesară. Această temă apare în special în mediile politice, iar renunțarea la taxă este promovată din rațiuni populiste sau electorale. Foarte puține, 5 sau 6 televiziuni publice din Europa, nu percep taxă. Numai că, în această situație, respectivele televiziuni primesc fonduri de la stat. Renunțarea la taxă ar însemna moartea imediată a Televiziunii Române, se știe, taxa reprezentând 60% din venituri. Statul român vine cu o contribuție de 35% și mai mult nu poate. Consider deci că subiectul eliminării taxei pentru TVR nici măcar nu trebuie discutat. Și constat cu regret că primul-ministru al României o consideră ca fiind forțată și inutilă.

A doua temă de discuție privind taxa pentru TVR se referă la mărirea ei. Sunt mai multe variante, dar cel mai mult se vorbește de o creștere de la 4 lei la 4,50 lei pe lună. Să vedem ce ar însemna dacă taxa pentru TVR ar crește cu 50 de bani pe lună. În primul rând, se poate spune că ar fi vorba de o revenire a cuantumului taxei din 2002. Atunci taxa era de 4,50 lei, iar în 2003, Guvernul Năstase a decis reducerea la 4 lei.

Ce înseamnă pentru TVR o creștere a taxei cu 50 de bani? În primul rând, acoperirea în doi ani de zile a datoriei istorice a TVR care se ridică la 700 de milioane de lei. Prin creșterea cu 50 de bani a taxei, într-un an venitul TVR ar crește cu 359,25 milioane de lei (toate calculele le-am făcut în urma unei documentări din media, unde în ultimele zile au apărut, confirmate și oficial, foarte multe cifre privind situația din TVR și, sigur, diferite simulări). Acoperirea datoriei istorice a TVR înseamnă automat posibilitatea ca postul public de televiziune să obțină linii de creditare de la bănci pentru a achiziționa drepturi de transmitere a unor evenimente internaționale importante cu mare priză la români. Este de notorietate scandalul declanșat în urmă cu o lună de zile când s-a aflat că există riscul ca postul public să nu transmită (o premieră din 1972) turneul final al Campionatului European de Fotbal din 2016 sau să nu mai poată să transmită (tot o premieră din 1960) meciurile de calificare ale echipei naționale de fotbal. Și nu este vorba doar de competiții sportive, mai intră în discuție riscul de a nu se mai transmite Eurovisionul și alte evenimente culturale de amploare. Acoperindu-se datoria istorică, toate aceste riscuri dispar.

Știu că orice propunere de creștere a unei taxe este negativ percepută de populație. Și este normal să fie așa oriunde pe această planetă și mai ales într-o țară în care majoritatea cetățenilor câștigă puțin, iar nivelul de trai nu este cel care ar trebui să fie. Totuși, consider că majoritatea românilor vor să aibă un post de televiziune unde să poată vedea și lucruri constructive, unde valorile să primeze în fața prostului gust. Eu nu cred că românii, cea mai mare parte a lor, preferă doar transmisii ale unor așa-zise vedete care ne scot din rândul țărilor civilizate. Eu cred că românii vor opta pentru normalitate și civilizație și de asemenea cred că efortul suportării pe lună în plus a sumei de 50 de bani nu va însemna un sacrificiu. Vin și cu două argumente de ordin economic:

1. În anul 2002, salariul minim pe economie era de cca 250 de lei. Acum este de 973 de lei. În toată această perioadă, cuantumul taxei pentru TVR nu a crescut nici măcar cu 1 ban.

2. TVR percepe pe an cea mai redusă taxă din Europa: 11 euro. Un top 10 al taxelor pentru posturile publice arată astfel: Elveția - 385 euro, Norvegia - 330 euro, Danemarca - 326 euro, Austria - 302 euro, Suedia - 232 euro, Germania - 216 euro, Marea Britanie - 176 euro, Irlanda - 160 euro, Slovenia - 132 euro, Franța - 131 euro.

Toată lumea știe că în toate aceste țări cetățenii câștigă și de 10 sau chiar de 15 de ori mai mult decât românii. Dar diferența dintre taxele care se percep în aceste țări și taxa din România este mult mai mare. Pentru toate aceste date pe care le-am prezentat, cred că o creștere cu 50 de bani pe lună a taxei pentru postul public de televiziune ar trebui luată în considerare.

Vă mulțumesc.

Ioan Tămâian, deputat PNL de Sibiu.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Avram Iacoban - declarație politică cu titlul Întârzierea numirii unui director la SIE, o vulnerabilitate pentru România!;

Are cuvântul domnul deputat Sorin-Avram Iacoban. Urmează domnul deputat Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Pentru stenogramă, aș vrea să vă spun că astăzi depun la secretariat două declarații politice; una, intitulată "Avocatul poporului intervine în sprijinul proprietarilor de mașini" și se referă la faptul că avocatul poporului a promovat la Înalta Curte o acțiune prin care cere instanței supreme un punct de vedere cu privire la situația juridică a ridicărilor de autoturisme.

Iar cealaltă, cu permisiunea dumneavoastră, o voi citi; se numește "Întârzierea numirii unui director la SIE, o vulnerabilitate pentru România!"

Dragi colegi, în timp ce ambasadele străine de pe teritoriul României își completează schema de personal, România nu trebuie să ignore starea de război din vecinătatea teritoriului național, amânând, prin Președintele României, în mod nejustificat, numirea unui director al SIE. Am precizat Președintele României deoarece Constituția îi conferă acestuia atributul propunerii directorilor serviciilor secrete, urmând ca Parlamentul să valideze aceste propuneri.

Solicit pe această cale domnului Președinte Klaus Iohannis să părăsească starea de tăcere măcar pe acest subiect, ținând cont că SIE este prima graniță de apărare a României împotriva amenințărilor venite din exteriorul teritoriului național. SIE este instituția de stat specializată în domeniul informațiilor externe privind siguranța națională, apărarea României și a intereselor sale, având ca principal obiect de activitate avertizarea timpurie asupra riscurilor și amenințărilor care privesc statul român, precum și întocmirea de evaluări strategice ale mediului internațional de securitate, lucruri care conduc la desfășurarea de operațiuni pentru apărarea și promovarea intereselor României.

Dacă până în acest moment zona Mării Negre nu era considerată o zonă de vulnerabilitate clasa I, conflictul ucrainean a transformat această zonă a Mării Negre în butoiul cu pulbere al Europei.

În situația în care separatiștii ruși vor dori să insiste pe planul strategic de creare a unui coridor terestru care să asigure legătura cu Peninsula Crimeea, se vor crea premisele ducerii la îndeplinire a planului secund a autorităților separatiste ale autointitulatelor republici Donețk și Lugansk, adică acela al înființării unui stat sub controlul Rusiei care să poarte numele de Novorossia și care să aibă capitala la Odessa, această așezare urbană reprezentând capitala tradițională a acestei regiuni istorice.

Nu trebuie să uităm nici de faptul că există posibilitatea ca Rusia să încerce în Republica Moldova declanșarea războiului hibrid testat cu succes în Georgia, mai ales după acțiunile de autodeterminare ale populației găgăuze din partea de sud a Republicii Moldova, acțiuni care ar urma să faciliteze controlul gurilor Dunării de către Rusia în mod nemijlocit, ceea ce ar însemna că România și Rusia ar avea frontieră de stat comună în zona Galați-Brăila-Tulcea.

De asemenea, așa cum am văzut din declarațiile oficialilor ruși, ale Șefului Marelui Stat Major al Armatei Rusiei, precum și din poziția oficială a ministrului de externe a Rusiei, România a fost fixată ca țintă prioritară pentru armata rusă.

În acest context geostrategic complicat, România nu își poate permite să continue fără un director al SIE, așa cum se întâmplă încă din septembrie 2014.

Pe această cale vin cu un apel oficial față de președintele țării, să propună o persoană pentru funcția de director al SIE, pentru ca noi, în Parlamentul României, să putem valida propunerea. Acesta nu este altceva decât un gest de responsabilitate, o garanție suplimentară față de siguranța României și integritatea teritoriului național.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică despre centrele de plasament din România;

Vă ascultăm, domnule deputat Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Vă mulțumesc.

Declarație politică despre centrele de plasament din România.

Cunoaștem cu toții situația centrelor de plasament. Știm că, din păcate, de acolo foarte puțini copii ies pregătiți pentru viață și foarte puțini copii reușesc în viață să realizeze ceva.

De asemenea, din statistică aflăm că, în medie, din păcate, un copil, pe zi, moare. Moare din cauza unor boli, din cauza condițiilor pe care le au acolo și, probabil, din cauza nivelului de îngrijire de care beneficiază acolo.

Un grup de 54 de deputați am propus o comisie parlamentară pentru anchetarea condițiilor în care trăiesc acești copii. În decembrie, s-a depus această cerere. Din păcate, birocrația se observă și în Parlament. După trei luni, a venit un răspuns foarte evaziv, că în regulament s-au inserat cuvintele "situația copiilor din centrele de plasament", față de cerere, unde scria "situația din centrele de plasament".

Dacă am ajuns, pentru un cuvânt, să tergiversăm o astfel de inițiativă, care eu cred că este foarte importantă, sunt mulți copii instituționalizați, statul, în afara unei obligații morale de a avea grijă de acești copii fără părinți, în mod special, sau cu familii dezorganizate, are obligația să se ocupe de acești copii, pentru că, și din punct de vedere material, cheltuielile sunt mult mai mari după ce acești copii ajung la maturitate și nu se integrează în societate și, din păcate, vedem, o parte dintre ei - copii ai străzii sau delincvenți - ajung în pușcării.

Cred că lucrurile trebuie gândite cu totul altfel, cred că semnalul de debirocratizare a României trebuie să vină chiar de aici, din Parlament, și noi trebuie să avem o atitudine foarte fermă.

Am depus actele din nou, schimbând acel cuvânt. Sper să nu mai treacă încă trei luni până se va hotărî ca această comisie să funcționeze, mai ales că această comisie are un rol și o gândire pozitivă.

Vrem să vedem care sunt problemele, vrem să venim cu propuneri în Parlament pentru a îmbunătăți această situație, vrem să sprijinim Guvernul prin propunerile noastre ca această situație să se rezolve.

Dacă mai acoperim lucrurile reale prin care trece România și nu venim să le prezentăm ferm, cu bun-simț și cu dorința de a le soluționa, nu cred că o să facem pași importanți în dezvoltarea țării, în rezolvarea problemelor țării.

Așteptăm cu interes următorii pași și sper ca această comisie să funcționeze cât mai repede.

Mulțumesc.

Deputat Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Iusein Ibram - evocarea bătăliei de la Gallipoli;

Are cuvântul domnul deputat Ibram Iusein, urmează doamna deputat Tamara-Dorina Ciofu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Iusein Ibram:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Pe 25 aprilie se împlinesc o sută de ani de la bătălia de la Gallipoli. O încercare nereușită a forțelor aliate de a cuceri peninsula și de a înainta spre capitala Imperiului Otoman, Constantinopole - pe atunci, pentru a securiza o rută maritimă, cu scopul de a menține Rusia în război. Unul dintre cele mai importante evenimente consemnate în istoria mondială fie prin prisma rezultatului, fie a efectelor, această bătălie a dus la prelungirea Primului Război Mondial și a influențat destinul Turciei.

În acea zi, începe debarcarea a 568 de mii de soldați britanici și francezi pe malurile Dardanelelor, apărate de fortificații, artilerie și 315 mii de soldați turci, aflați sub comanda strălucită a locotenent colonelului Mustafa Kemal și a Generalului Otto Liman von Sanders.

La Gallipoli, soldații turci au creat o fortăreață impenetrabilă din carne și oase. În această luptă, s-au folosit muniții diferite față de alte războaie - credința și devotamentul.

A fost prezentă o credință care a ținut piept obuzelor, puștilor, puterii superioare și oțelului. În această bătălie în care Mustafa Kemal a spus: "Nu vă ordon să luptați, vă ordon să muriți! Și până când vom muri cu toții aici, vom ține pe loc dușmanul, până ce frații noștri ne vor veni în ajutor și ne vor lua locul în tranșee!", toți soldații turci s-au ridicat împotriva dușmanului, pentru a omorî și a muri. Pierderile de vieți omenești au fost imense atât pentru turci, cât și pentru puterile aliate, estimându-se că au murit 252 de mii de soldați britanici și francezi și 251de mii de soldați turci, în iarna anului 1915, puterile aliate fiind nevoite să se retragă din fața rezistenței desfășurate de poporul turc.

În memoria soldaților căzuți în luptă, Mustafa Kemal trimite următoarea declarație națiunilor participante la luptă: "Soldații care și-au vărsat sângele pe aceste pământuri sunt prietenii patriei noastre. pentru această patrie, se află pe pământurile patriei prietene. Dormiți în liniște și pace. Voi sunteți suflet lângă suflet, alături de toți eroii. Mame de la mari depărtări, ce și-au trimis fiii în luptă, opriți-vă lacrimile! Copiii voștri sunt în brațele noastre. Sunt în liniște și vor dormi liniștiți. După ce și-au dat viața pe aceste pământuri, ei au devenit copiii noștri".

Vă voi citi o amintire a lui Mustafa Kemal din timpul războiului: "Distanța dintre pozițiile celor două tabere era de doar 8 metri. Cu alte cuvinte, moarte sigură, cei din prima linie neavând șansa de a scăpa cu viață, căzând eroi, după care cei din a doua linie treceau în locul lor. Vă puteți închipui oare de cât sânge rece și de câtă putere de resemnare au dat dovadă acești eroi? Vede pe cel care moare și știe că și el va muri după numai 3 minute. Nu arată însă nici cel mai mic gest de retragere. Nu este loc de cutremurare, cei ce știu să citească din cartea sfântă se pregăteau să intre în rai, timp în care cei necunoscători pășeau murmurând o ultimă rugăciune. Puteți fi siguri că acesta este spiritul cu care s-au câștigat luptele de la Çanakkale".

Aceasta era de fapt starea acestei bătălii și a întregului Imperiu Otoman, înconjurat și atacat din toate părțile. Astfel, după câștigarea acestei bătălii, Mustafa Kemal, înaintat la rangul de colonel, este trimis pe frontul din Caucaz, acolo unde primește rangul de general de brigadă, cu scopul de a opri avansarea armatei ruse căreia i se alăturaseră detașamente numeroase de voluntari armeni, cât și trupe armene iregulare, care se aflau într-o continuă înaintare.

În încheiere, ne putem pune întrebarea pe care ar trebui să și-o pună și istoricii celor două țări: de ce a fost implicată populația civilă în acest război, căci se cunoaște faptul că etnia armeană a trăit alături de poporul turc în bune condiții timp de sute de ani. Istoricii celor două țări ar trebui să se întâlnească pentru a stabili în deplin acord cauza care a dus la producerea acestor evenimente.

Mulțumesc.

Deputat Iusein Ibram.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Tamara-Dorina Ciofu - intervenție cu tema Ziua Mondială a Cărții și a Dreptului de Autor;

Are cuvântul doamna deputat Tamara-Dorina Ciofu, după care o să-l ascultăm pe colegul nostru, domnule deputat Ghera Giureci-Slobodan.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Obiectul declarației mele de astăzi este: "Ziua Mondială a Cărții și a Dreptului de Autor".

Stimate colege,

Stimați colegi,

În fiecare an, la data de 23 aprilie, este sărbătorită Ziua Mondială a Cărții și a Dreptului de Autor, la inițiativa UNESCO. În această zi, s-a născut și a murit William Shakespeare. Ziua Mondială a Cărții oferă prilejul de a reflecta asupra metodelor de diseminare a cuvântului scris și de a permite oamenilor, prin programe culturale, să îl acceseze. Cărțile reprezintă aliații oamenilor în promovarea educației, științei, culturii și a informației la nivel mondial.

Cărțile s-au modificat de-a lungul timpului. Acestea au devenit digitale și oferă noi oportunități de a accesa informația la costuri reduse, din orice zonă a lumii. Cu toate acestea, cărțile tradiționale sunt încă puternice, pentru că au supraviețuit testului timpului și sunt portabile. Toate formele cărților sunt o contribuție importantă la educație și la diseminarea culturii și a informației la nivel informațional.

Relația omului cu cartea are o istorie îndelungată. Lectura a fost, este și va rămâne o activitate de acumulare cognitivă și spirituală specifică cititorului, care va aprecia pe deplin un text literar, când va renunța pentru o clipă la prejudecățile sale culturale, la diversele probleme subiective, în favoarea explorării lumii interioare a celui care a scris sau a celui despre care se scrie. Lectura, nefiind un act gratuit, produce îmbogățirea sinelui cu o nouă cunoaștere, cu o modalitate nouă de receptare a lumii interioare și exterioare. Cărțile oferă modele de conduită pentru fiecare dintre noi, ne dezvoltă simțul critic, ne informează, ne îmbogățesc cultura.

Consider că școala și implicit lectura sunt cea mai sigură cale de ieșire din sărăcie, iar noi, politicienii, trebuie să facem tot ce e posibil ca această ușă să fie deschisă pentru toți copiii din țara noastră. Fiecare copil care trece acest prag al educației are o șansă spre un viitor mai bun.

Un om învățat este un om respectat, indiferent de avere, de putere sau de celebritate. Cei mai puternici oameni de afaceri, cei mai de succes politicieni sau cei mai celebri oameni din această lume se înclină cu respect în fața dascălilor pe care i-au avut în timpul școlii. Este o recunoaștere deschisă a faptului că succesul nostru își are baza în anii de școală pe care i-am parcurs și în lecturile pe care le-am citit.

Eu cred în continuare în proverbul "Ai carte, ai parte!".

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Giureci-Slobodan Ghera - declarație politică intitulată Politica ușilor deschise și a relațiilor excelente de prietenie dintre România și Croația la nivel parlamentar, soldată cu încă o vizită oficială reușită la Zagreb pe 15-16 aprilie 2015;

Domnul deputat Ghera, aveți cuvântul. Urmează doamna deputat Zaharcu Neviser.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Politica ușilor deschise și a relațiilor excelente de prietenie dintre România și Croația la nivel parlamentar, soldată cu încă o vizită oficială reușită la Zagreb pe 15-16 aprilie 2015."

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

După o serie de întrevederi în România anul trecut, anul acesta, la invitația lansată de Excelența Sa, domnul Josip Leko, președintele Parlamentului Croat, în perioada 15-16 aprilie 2015, a avut loc la Zagreb, în Croația, vizita oficială a unei delegații parlamentare române, conduse de Excelența Sa. domnul Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților. Din această delegație am făcut parte și eu, alături de încă câțiva colegi parlamentari, în calitate de președinte al Grupului de prietenie cu Republica Croația și deputat al minorității croate în Parlamentul României.

Nivelul de excelență al relațiilor între România și Croația este susținut prin consistența și dinamica dialogului politico-diplomatic la nivel înalt, dinamizând și dezvoltând totodată și dialogul politic bilateral la toate nivelurile. Astfel, s-au identificat noi domenii de cooperare economică între cele două țări, contribuindu-se și mai tare la politica ușilor deschise dintre cele două state membre ale Uniunii Europene. Programul vizitei în Croației a avut o agendă destul de încărcată, unde au avut loc o serie de întâlniri importante cu mai multe oficialități.

Prima întrevederea a fost cu doamna Kolinda Grabar-Kitarović, Președintele Republicii Croația, ea fiind prima femeie alesă ca președinte în Croația nu demult. Din discuțiile purtate, s-a vorbit despre stadiile de implementare a condiționalităților de aderare în Uniunea Europeană a țărilor candidate și aspirante din Balcanii de Vest, dar și în ceea ce privește evoluțiile din Moldova, Ucraina și Georgia, agreându-se ideea că putem susține împreună parcursul european al acestor țări, prin diferite proiecte și expertize; despre modul în care sprijinim minoritatea croată în România, în sensul păstrării identității culturale și lingvistice, primind totodată felicitări pentru aceasta, respectiv vorbindu-se și despre comunitatea română și istroromână din Croația, istroromâna fiind unul dintre cele patru dialecte istorice ale limbii române, alături de daco-româna vorbită la nord de Dunăre, aromână și meglenoromână; în continuare s-a vorbit despre proiectele axate pe cultură, educație, creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene, inițiativele și investițiile concrete în securitatea și stabilitatea zonei; securitatea energetică etc. - lucruri care pot face din țările noastre exemple de bună practică pentru democrațiile emergente candidate la structurile europene și euroatlantice. Cu acest prilej, doamna președinte și-a exprimat interesul de a-l avea oaspete cât mai curând în Croația pe domnul președinte al României, Klaus Werner Iohannis.

A doua întrevedere a fost cu domnul Josip Leko, președintele Parlamentului Croat, unde punctul culminant al discuțiilor purtate l-a reprezentat sugestia domnului președinte Zgonea de a semna inițiativa semnării unui Memorandum de înțelegere, pe următorii câțiva ani, care să genereze sprijin reciproc în domeniul afacerilor externe, al integrării europene și al politicilor bugetare, al proiectelor de educație și cultură, dar și aprofundarea colaborării în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării și a Mediteranei, propunere care a fost agreată și acceptată.

Acest lucru reprezintă un bun instrument prin care ne dorim să accelerăm ritmul de implementare a proiectelor care să aibă drept rezolvare bunăstarea cetățenilor țărilor noastre și, în același timp, să constituie un semnal pozitiv pentru țările din Balcanii de Vest, aflate în proces de aderare la Uniunea Europeană

Și cea de-a treia și nu ultima întrevedere a fost cu doamna prim viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe și europene al Republicii Croația, Vesna Pusic, unde s-a subliniat viziunea comună a țărilor noastre în ceea ce privește importanța și relevanța diplomației parlamentare ca parte a politicii noastre externe, un instrument util în procesul de construcție a unei Uniuni a Energiei, care să urmărească accelerarea investițiilor, precum și prioritizarea legată de interconexiuni de energie și gaze; identificarea unor rute alternative de aprovizionare energetică etc.

Iar în final ne-am întâlnit și cu un grup de oameni de afaceri, purtând discuții interesante, România căutând să-și dezvolte piața de desfacere, să creeze noi punți de legătură în domeniul afacerilor. Volumul total de schimburi comerciale ale României cu Republica Croația este în creștere cu +13%.

Consider această vizită de bun augur, reprezentând totodată un impuls pozitiv și important pentru un viitor comun mai bun și pentru o dezvoltare durabilă și stabilă între cele două țări prietene.

Vă mulțumesc,

Giureci-Slobodan Ghera, deputat al Uniunii Croaților din România.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Neviser Zaharcu - declarație politică intitulată Putem aprecia, în sfârșit, normalitatea politică!;

Are cuvântul doamna deputat Zaharcu Neviser, urmează domnul deputat Dan-Cristian Popescu.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Neviser Zaharcu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi: "Putem aprecia, în sfârșit, normalitatea politică!"

Doamnelor și domnilor deputați,

Partidul Social Democrat a constatat, după consultările de luni de la Palatul Cotroceni cu președintele României, că separarea puterilor în statul român a trecut cu adevărat de la stadiul de dorință la cel de certitudine. Lucrurile se îndreaptă din acest punct de vedere, chiar s-au îmbunătățit considerabil, iar realitatea prezentă trebuie salutată fără părtinire politică.

Respectul și buna colaborare dintre cele trei puteri ale statului - executivă, legislativă și judecătorească - sunt benefice pentru dezvoltarea democrației românești și pentru progresul țării și al oamenilor săi. Românii s-au săturat până peste cap de cei zece ani de discordie și ură națională, promovate la rang de lege de fostul președinte. Din cauza apucăturilor sale păguboase și a acțiunilor de învrăjbire, societatea românească a ajuns într-un avansat grad de degradare, sub toate aspectele, politic, social, cultural și, nu în ultimul rând, uman. Au ajuns să se urască reciproc nu numai diferite categorii profesionale, dar și oamenii între ei, aparent fără vreo justificare plauzibilă. De aceea, normalitatea din aceste zile are un accentuat grad aparent de anormalitate, deci trebuie tratată cu respect și încredere.

Toată clasa politică este de acord că avem nevoie de o justiție puternică și independentă. Evenimentele din ultimele luni au dovedit acest. Pentru ca tot acest palier instituțional să fie însă și funcțional și să lucreze în interesul public și al cetățeanului, este însă nevoie ca toate cele trei puteri constituționale, respectiv justiția, legislativul și executivul, să funcționeze în parametri optimi, inclusiv raporturile lor reciproce.

Cred că și noul președinte a înțeles că este singura cale spre progres, iar raporturile între cele trei puteri ale statului trebuie să fie amiabile, nu purtate prin corespondențe sterile, ambiguități și coabitări false, nepuse niciodată în aplicare și niciodată mediate corespunzător. Relațiile dintre cele trei puteri ale statului sunt stabilite prin legi clare, iar menirea clasei politice și a reprezentanților oamenilor în Legislativ este cea de a îmbunătăți aceste legi. De asemenea, sunt convinsă că PSD și reprezentanții săi din Guvern, Parlament și celelalte autorități centrale și locale respectă procedura de colaborare constituțională între instituțiile statului și o vor respecta și în continuare, indiferent de consecințe.

Pe de altă parte, trebuie să le spunem oamenilor că dezbaterile parlamentare referitoare la adoptarea noului pachet legislativ al legilor electorale sunt în grafic, iar în cel mai scurt timp Legea alegerilor locale va fi adoptată de Parlament și trimisă spre promulgare. Modificările acesteia prevăd alegerea primarului din primul tur de scrutin, precum și desemnarea președinților consiliilor județene din rândul noilor consilieri județeni aleși de cetățeni.

De asemenea, vom aduce corecțiile necesare Legii finanțării partidelor politice, în așa fel încât să putem vorbi despre un act normativ inatacabil, cu prevederi clare privind asigurarea transparenței, a responsabilității și a echilibrării competitorilor politici din punct de vedere al suportării costurilor campaniilor electorale.

Se discută ca absolut toate finanțările dinaintea viitoarelor alegeri să fie făcute exclusiv fiscalizat, prin instrumente bancare, pentru a nu mai exista niciun fel de bănuieli legate de desfășurarea financiară a scrutinelor. Nu în ultimul rând, va fi reglementată și prezența românilor din afara țării la urne, pentru a fi evitate episoadele înregistrate la alegerile prezidențiale din toamna trecută.

Deputat PSD - Tulcea, Neviser Zaharcu.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Dan-Cristian Popescu - declarație politică cu titlul Minciuna are picioare scurte;

Doamna Rodica Nassar:

Domnul deputat Dan-Cristian Popescu, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Vă mulțumesc.

"Minciuna are picioare scurte"

Doamnelor și domnilor deputați,

Reforma clasei politice are nevoie de un punct de la care să pornească, un consens al tuturor forțelor, care să poată restarta modul în care se face politică. Deși cererile electoratului sunt clare la adresa clasei politice, procesul nu poate demara pur și simplu, fiind nevoie de înțelegere, răbdare, chiar și cu actuala clasă politică.

O mare schimbare o aduce acum DNA, care modifică ierarhii, inclusiv la nivel administrativ. Există o presiune din partea societății și un joc al negocierii pe care îl joacă scena politică cu societatea.

Însă, nu este suficient ca mecanismele justiției să înceapă să funcționeze independent pentru ca viitorul politic al României să fie unul mai bun.

Pentru ca România să aibă oameni politici, și nu doar politicieni, a sosit momentul asumării responsabilității. Politicienii trebuie să renunțe la populisme și demagogie, la a mai face promisiuni deșarte, la a mai vinde iluzii electoratului. Avem nevoie de o lege a finanțării partidelor politice și este nevoie ca în jurul clasei politice să fie aduși experți, oameni competenți care să aducă plusvaloare.

Stimați colegi,

Primul test al reformei clasei politice este cel al alegerilor locale din vara anului viitor. Acestea sunt primele alegeri pe care partidele politice le vor înfrunta după ce au trecut prin purgatoriul justiției. Partidele trebuie să-și dezvolte mecanisme de selecție în interior, împreună cu cetățenii. E nevoie de oameni cu viziune, responsabili, eficienți, corecți și coerenți. Altfel, reforma vine ca un tăvălug peste toți, având pe cabină steagul DNA.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu am ascuns niciodată preocuparea și interesul meu față de Sectorul 2, în care m-am născut, am crescut, căruia îi cunosc atât punctele tari, cât și problemele. În calitate de parlamentar, am desfășurat și desfășor o constantă activitate de dialog cu cetățenii din colegiu, pe care încerc să îi ajut în limitele și posibilitățile prevăzute de statutul meu.

Fiind la curent cu problemele acestui sector, sunt în măsură să aduc în discuție și să condamn dezastruoasa administrație a primarului Onțanu, ale cărei efecte negative vor fi și mai vizibile după încetarea mandatului său. Domnul Onțanu este exponentul tipic al unei abordări vechi, populiste, de a face politică, care a făcut dificilă modernizarea și europenizarea României în ultimii 25 de ani.

Promisiunile electorale fără susținere reală, incompetența administrativă, excesele finanțate prin bugetul Primăriei Sectorului 2, toate acestea reprezintă cea mai potrivită sinteză a administrației Onțanu.

Stimați colegi,

O să vă atrag atenția astăzi doar asupra unui singur aspect concret, cel al reabilitării termice a blocurilor din Sectorul 2. Ce promitea domnul Onțanu bucureștenilor din Sectorul 2 în anul 2012? Reabilitarea termică a tuturor blocurilor.

Astfel, în mai-iunie 2012, vor începe lucrările la 245 de blocuri, în septembrie 2012 încep lucrările la alte 598 de blocuri, iar în 2013 va fi terminat restul de 350 de blocuri - consemna, cu optimism și naivitate, presa în anul 2012. Iată-ne în aprilie 2015, după trei ani și cu un an înainte de campania electorală.

În periodicul Foișorul de foc, editat de Consiliul Local al Sectorului 2, finanțat cu bani publici și utilizat pentru elogierea domnului primar, în vechiul stil cu care ne-a obișnuit Scânteia pe vremea comunistă, domnia sa, Neculai Onțanu, simte nevoia să facă un "bilanț" al lucrurilor pe care nu le-a făcut.

În 6 ani - deci și în mandatul precedent - domnul Onțanu se laudă că a finalizat și a dus în faza de recepție 384 de blocuri. Nu avea domnia sa în plan, doar pentru 2012, un număr de 598 de blocuri?

Doamnelor și domnilor deputați,

Intenționez să solicit, prin interpelări adresate ministerelor competente, informații cât mai exacte cu privire la situația reabilitărilor din Primăria Sectorului 2, cât și informații cu privire la diverse proiecte promise și nefinalizate de domnul Onțanu. Îi îndemn pe toți colegii parlamentari care au o responsabilitate implicită față de cetățenii care le-au încredințat mandatul, să privească cu atenție și corectitudine realitățile din circumscripție pentru a putea sancționa neregulile. Această sugestie o fac pentru a determina toate partidele să ofere, începând cu alegerile locale din 2016, candidați corecți, cu viziuni și programe pragmatice și rezonabile, contribuind astfel la o evoluție, și nu la o stagnare confortabilă.

Vă mulțumesc.

Dan-Cristian Popescu, deputat al României, ales în Sectorul 2 din București.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Ana Birchall - declarație politică intitulată Adevăratele valori și raportarea noastră neîntreruptă la ele;

Are cuvântul doamna deputat Ana Birchall, urmează domnul deputat Varujan Pambuccian.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, doamna președinte.

"Adevăratele valori și raportarea noastră neîntreruptă la ele"

Declarația politică de astăzi vine într-un context special, cel al sărbătorilor pascale pe care fiecare dintre noi le-am petrecut alături de cei dragi săptămâna trecută sau acum două săptămâni, în cazul celor de confesiune catolică. În general, sărbătorile la români valorizează ideea de comuniune, de împărtășire a prezenței persoanei de lângă noi, iar Învierea Domnului este mai mult - o sărbătoare care vorbește despre bucuria de a fi împreună.

Filosoful german Johannes Hessen spunea: "Ajută-i Adevărului, Binelui, Frumosului, Sacrului să capete ființă prin personalitatea ta! Valorile te cheamă! Ele strigă după realizare prin tine. Fii, deci, un realizator de valori, un purtător de valori, un om de valoare!

Stimate colege,

Stimați colegi,

Astăzi aș vrea să vă vorbesc despre rolul valorilor autentice din viața noastră și despre responsabilitatea pe care o avem, de a ne conduce existența după aceste valori, de a le transmite mai departe și de a ne raporta permanent la ele. Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, de care ne-am bucurat cu toții săptămânile trecute, este un exemplu grăitor pentru valorile importante ale poporului român: credință, înviere, nemurire, jertfă, tradiție.

Obiceiurile legate de sărbătoarea Paștelui la români, de exemplu, ne descoperă de asemenea ansamblul de valori frumoase care împodobesc chipul acestui popor: încondeiatul ouălor ne trimite cu gândul la comunitate, la familie; bucatele tradiționale, pregătite în gospodărie, ne vorbesc despre dragostea față de cei din jur, de hărnicie, de cultul muncii sau de dimensiunea comunitară a existenței pe aceste meleaguri; curțile bisericilor și ale mănăstirilor, inundate de lumina lumânărilor miilor de credincioși, vorbesc despre rădăcinile creștine ale acestui popor, despre valorizarea trecutului și despre legătura dintre generații.

Am folosit acest prilej spre a da exemplu cum o sărbătoare tradițională la români poate avea semnificații mai profunde decât cele strict ritualice, despre cum valorile transmise din generație în generație ne pot determina și prefigura acțiunile noastre cotidiene, atitudinea față de celălalt și existența noastră ca întreg.

Fiecare om reprezintă o valoare în sine, este producător de valori și, ceea ce este cel mai important, își trăiește viața raportându-se la o sumă de valori pe care le primește prin educație. Întrucât valoarea aparține sferei emoționale a spiritului uman, ea nu poate fi cuprinsă în actele cunoașterii decât în mod inadecvat, incomplet.

Deși se spune că în general, valorile se simt, se trăiesc, valorile nu se teoretizează, este important să știm care sunt valorile la care ne raportăm. Se poate vorbi la nesfârșit despre valori, valorile pot fi descrise, explicate în mod riguros, însă trăirea valorii este cea care îi conferă sens.

Dar care ar trebui să fie setul de valori pe care să îl transpunem în viața noastră de zi cu zi? "Toate-s vechi și nouă toate" pare a ne aduce aminte Eminescu, tot mai ascuns și pierdut de contemporanii noștri în galeria unor valori naționale pe care, din păcate, praful se așterne tot mai des, în favoarea unor importuri care nu mai au nimic în comun cu identitatea națională, de cele mai multe ori folosite din ignorarea și lipsa de promovare a valorilor naționale, principalele valori în care credem noi.

Avem datoria să readucem în atenția românilor valorile care sunt temelie a însăși existenței noastre ca națiune: elementele de istorie reală, nemistificată; limba română, organism viu și încercând să respire într-o atmosferă de sufocare lingvistică de import; nenumăratele comori de creație artistică, muzicală și literară ale poporului român, atât pe filiera folclorică, cât și pe cea de creație, tradiții și obiceiurile populare, cu rădăcini autentic creștine; frumusețea portului popular românesc pe care am redescoperit-o atât pe Valea Tutovei, cât și în fiecare colț din România și toate acele valori care scot la iveală Frumosul, Binele, Adevărul și fărâma de suflet dumnezeiască din noi.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Avem nevoie de raportarea permanentă la valorile autentice care ne definesc ca neam pentru a avea un sistem de referință al existenței noastre. Am simțit cu toții, în Săptămâna Luminată, influența minunatelor obiceiuri și tradiții pascale din diferitele zone ale României pe care le reprezentăm. Și cred că se cuvine să ne aplecăm cu toată seriozitatea asupra misiunii păstrării valorilor noastre naționale și a reprezentării lor cu mândrie în spațiul european și euroatlantic, ca o imagine vie, realistă, istorică, dar și contemporană a românilor și a României. Iar atunci când prezentăm identitatea noastră națională, consider că nimic nu poate oferi o imagine mai completă a tuturor laturilor existenței sale decât tradiția populară creștină și credința noastră ortodoxă.

Raportarea la valori ca principiu axial al existenței noastre cotidiene și promovarea lor în spațiul public ne oferă accesul la rădăcinile acestui popor minunat și greu încercat, asigurându-ne stabilitatea și unicitatea de care avem nevoie pentru a ne păstra identitatea.

Pentru a avea acces la izvorul de înțelepciune al valorilor transmise din generație în generație, educația joacă un rol fundamental. Atât în familie, cât și într-un cadru instituțional, tradițiile și obiceiurile românești trebuie să rămână vii, necesare și formatoare pentru copiii noștri. România în care vreau să trăiască copilul meu trebuie să simtă influența tradițiilor, a sărbătorilor și să păstreze amprenta unui popor mândru și demn de reușitele din trecut și încrezător în reușitele din viitor.

Îmi doresc ca întotdeauna reperele culturale, pornind de la tradiționala noastră ie - atât de frumoasă - până la bucatele tradiționale, de la icoana ce face trimitere la transcendență, până la lumina pascală ce ne-a inundat casele și sufletele în aceste săptămâni, de la respectul vecin cu sfințenia pe care îl datorăm părinților noștri, până la dragostea față de cel care îți grăiește în mod repetat, să însemne ceva pentru români și să țină seama de sufletul nostru, obiceiurile și datinile străvechi, care fac din România o țară binecuvântată, o adevărată Grădină a Maicii Domnului.

Mă adresez dumneavoastră, stimate colege și stimați colegi, să ne aplecăm cu mai multă considerație asupra valorilor autentice românești, inclusiv în activitatea pe care o desfășurăm în reprezentarea celor care au investit încredere și speranță în noi. Dacă avem în față permanent raportarea la valorile românești sunt convinsă că și activitatea noastră ca parlamentari va fi mai bună, mai aplicată pe nevoile reale ale românilor, mai profundă și mai eficientă.

Cred că a venit momentul să spunem stop dictaturii nonvalorilor care a sufocat și sufocă România de mult prea mulți ani.

Vă mulțumesc.

Și, pentru stenogramă, am mai depus în scris o declarație politică: "Noua politică agricolă comună."

Vă mulțumesc!

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Varujan Pambuccian - marcarea celor mai recente gesturi de omagiere a memoriei victimelor genocidului armenilor din Imperiul Otoman;

Aș vrea să salut din partea conducerii Camerei Deputaților și a tuturor colegilor prezența astăzi, în Parlament, a delegației din Republica Coreea, condusă de doamna Cho Eun Hee, primar al districtului Seocho din Seul.

Mulțumim pentru vizita dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnule deputat Varujan Pambuccian, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am să-mi citesc declarația politică, este un lucru pe care îl fac destul de rar, și o să o și depun în scris, pentru că aș dori să fie consemnată ca atare.

Cu exact un secol în urmă, pentru armenii din Imperiul Otoman începea drumul Golgotei care, în unele cazuri, s-a sfârșit printr-o crucificare cât se poate de concretă în deșerturile Siriei.

Pe 24 aprilie, elitele intelectuale, religioase, politice și economice ale armenilor din Istanbul au fost arestate, întemnițate și ucise. În zilele următoare soldații armeni din armata otomană au fost dezarmați și trimiși în lagăre de exterminare. Populația armeană din tot cuprinsul Imperiului a făcut apoi obiectul unei deportări în masă, 306 coloane de deportați parcurgând spații imense către zonele deșertice ale Siriei unde se hotărâse relocarea lor. În aceste marșuri ale morții, armenii din convoaie au fost în mod sistematic înfometați, epuizați fizic și atacați de batalioanele speciale guvernamentale care îi însoțeau. Din cei peste un milion de armeni duși în acest fel spre deșert, au ajuns la destinație în jur de 20%, restul fiind uciși pe drum.

Destinația însemna internare în lagăre de exterminare, acolo unde au pierit majoritatea celor care au supraviețuit drumului. Pe toate aceste drumuri au avut loc atrocități de neimaginat pentru lumea civilizată, de la uciderea copiilor la crucificarea femeilor. În acest timp, armenii din armata otomană erau uciși sistematic în lagărele de muncă în care fuseseră internați. Bilanțul sec a doi ani de neantizare este de un milion și jumătate de armeni, cetățeni ai Imperiului Otoman.

Câteva zeci de mii de armeni au reușit să scape cu viață, fugind fie în Imperiul Țarist, fie prin porturile de la Mediterana în Europa, fie în teritoriile otomane ocupate de către Antantă. Una dintre familiile care au reușit atunci să se refugieze și care a găsit adăpost în România, primul stat care a întins o mână refugiaților armeni, este familia mea. Strămoșii mei puteau opta între moarte și abandonarea credinței creștine. Bunicii mei, împreună cu majoritatea armenilor de atunci au spus: "Mai bine ne pierdem trupul decât să ne pierdem sufletul". În acei ani, armenii din Imperiul Otoman au învățat să moară și călcând pe moarte, să învie întru credință creștină.

S-a scris și s-a spus mult despre genocidul împotriva armenilor din Imperiul Otoman. S-a recunoscut puțin și de foarte puține ori el a fost calificat ca atare. De aceea, astăzi doresc să citez din cele mai recente gesturi legate de comemorarea evenimentelor de atunci. Primul este cel al Sanctității Sale Papa Francisc I, care în timpul liturghiei din 12 aprilie 2015 dedicată centenarului genocidului împotriva armenilor a spus: "Poporul vostru, pe care tradiția îl recunoaște drept primul popor convertit la creștinism în 301, are o istorie bimilenară și păstrează un admirabil patrimoniu de spiritualitate și cultură, alături de capacitatea de a se ridica după numeroasele persecuții și încercări la care a fost supus. Vă invit să cultivați întotdeauna sentimentul de credință față de Domnul, pentru faptul de a fi fost capabili să vă păstrați fidelitatea față de El chiar și în epocile cele mai grele.

Paginile de suferință din istoria poporului vostru continuă, într-un anumit sens, patima lui Isus, dar în fiecare dintre ele este depusă sămânța Învierii. Să nu înceteze în voi, Păstorii, efortul de a-i educa pe credincioșii laici să învețe a citi realitatea cu ochi noi, pentru a ajunge să spună zi de zi: poporul meu nu este doar unul de oameni care au suferit pentru Cristos, dar mai ales unul de oameni înviați întru Cristos. De aceea, este important să vă aduceți aminte de trecut, dar pentru a scoate viața cu care să alimentați prezentul prin vestirea bucuroasă a Evangheliei și prin mărturia carității.

În secolul trecut, familia noastră umană a trecut prin trei tragedii masive și fără precedent. Prima, care este considerată în mod larg drept primul genocid al secolului al XX-lea, a lovit poporul vostru armean. Celelalte două au fost comise de nazism și stalinism".

În Rezoluția nr. 2590/15 aprilie 2015, amintind de Rezoluția sa din 18 iunie 1987, în care caracteriza evenimentele din Imperiul Otoman din perioada 1915-1917 ca fiind genocid, Parlamentul European "aduce un omagiu, în ajunul centenarului, memoriei unui milion și jumătate de victime nevinovate, armeni care au pierit în Imperiul Otoman; se alătură comemorării centenarului genocidului împotriva armenilor într-un spirit de solidaritate și justiție europeană; invită Comisia și Consiliul să se alăture la comemorarea acestuia".

Rezoluția a fost inițiată de către Partidul Popular European și votată cu o largă majoritate de către toți reprezentanții tuturor statelor membre și ai partidelor europene. Doresc să le mulțumesc, pe această cale, europarlamentarilor români din tot spectrul politic pentru sprijinirea acestei rezoluții a Parlamentului European și să îmi exprim speranța că va veni o zi în care Parlamentul României, structurat în aceleași partide care au votat rezoluția la Bruxelles, va adopta o atitudine similară.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică: Asistenționalismul de lux;

Are cuvântul domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe. O rugăminte: dacă este posibil, să ne limităm intervențiile în timp pentru colegii care urmează să ia cuvântul; este vorba de încă cinci colegi.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Cristos a înviat!

Declarația mea politică de astăzi vizează "Asistenționalismul de lux".

Una din premisele politicilor neocorporatiste o reprezintă eludarea principiului responsabilității, principiu fundamental al capitalismului și baza doctrinară pe care se întemeiază sistemele de gândire economică de tip liberal.

În liberalism orice investiție, orice acțiune în plan financiar prezumă și un risc pe care investitorul are datoria și obligația de a și-l asuma, pornind de la ideea că orice formă de liberă inițiativă este rezultatul și expresia practică, în profit ori în deficit, a acțiunilor întreprinse.

Din păcate, sistemul economic românesc de astăzi prezintă o serie de hibe majore sub ceea ce înseamnă asigurarea unei piețe cu adevărat libere și a unui mediu concurențial care să împiedice apariția monopolurilor de orice tip. Acest melanj de etatism asistenționalist și de interese protecționiste ale capitalului străin, nimic rău în a fi capital străin, însă avem de-a face cu un capital de stat în cazul de față, îl regăsim și în decizia eronată și antiliberală prin care Guvernul, condus de domnul Victor Ponta, a dispus punerea în aplicare a memorandumului de ștergere a datoriilor istorice pe care compania Rompetrol, deținută de compania de stat Kazmunaygaz din Kazakhstan, le avea în raport cu statul român.

Așadar, din cele 760 milioane de dolari cu care statul român a creditat Rompetrol Rafinare în anul 2003 vor fi încasate în total doar 260 de milioane dolari.

După ce statul român a acceptat să vândă cota de 26% din acțiunile Rompetrol Rafinare Constanța la valoarea de 200 de milioane dolari, asigurându-se de nediluarea celorlalte 18% deținute la Rompetrol, Kazmunaygaz s-a angajat, printre alte promisiuni, de proiecte energetice regionale și realizarea unor benzinării, în vederea acceptării înființării unei companii româno-kazahe (20% noi și 80% ei) care să aibă o țintă de investiții în valoare totală de circa un miliard de dolari și unde să investească suma de 180 de milioane dolari, urmând ca până la amortizarea întregii investiții, întreg profitul rezultat din această afacere să revină kazahilor.

Această măsură care dovedește slăbiciunea Guvernului condus de domnul Victor Ponta, vine să ne pună foarte clar întrebarea dacă mai are sau nu România politică economică națională.

Privatizarea și apoi cumpărarea de către KMG a Rompetrol Rafinare încă de la momentul 2007 a îmbrăcat haina unei tranzacții netransparente și neașteptate. Oare de ce Guvernul condus de domnul Victor Ponta a renunțat în februarie 2013 la litigiul cu kazahii, acceptând acest târg impropriu care dezonorează statul român și care nu prezintă niciun fel de garanții reale de recuperare prin investiții profitabile în anii următori a contravalorii datoriilor istorice pe care Rompetrol le avea la bugetul public?

Oare putem vorbi de capitalism în România, din momentul în care Guvernul care ar trebui să apere interesele capitalului românesc și ale contribuabilului român oferă acest adevărat "ajutor de stat" unei societăți publice foarte apropiate de puterea politică a fostei republici sovietice a Kazakhstanului?

De ce Guvernul condus de domnul Ponta nu a jucat din perspectiva interesului național, mergând până la convertirea integrală a tuturor datoriilor avute de Kazmunaygaz prin Rompetrol în acțiuni ale statului român la această companie petrolieră?

Oare din această anulare a datoriilor Kaymunaygaz nu câștigă un real avantaj ilegitim pe piața energetică românească? Nu cumva această măsură afectează libera concurență?

Oare mai pot guvernanții socialiști să-i privească în ochi pe acei români cărora "brigăzile de asalt" ale ANAF-ului le-au închis afacerile pentru diferențe de câteva zeci de lei ori pentru presupuse abateri de "disciplină fiscală" microeconomică, din moment ce practic subvenționează cu jumătate de miliard de dolari o companie a unui stat străin?

Domnule Victor Ponta, prin această decizie greșită și antinațională pe care ați luat-o, oare nu cumva contribuabilul român este obligat indirect să plătească luxul unor reprezentanți ai unei companii de stat străine care au învățat foarte bine lecția etatismului neocoproratist?

Vă mulțumesc.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ion Bălan - declarație politică: Pescarii României, fără viitor în lipsa investițiilor;

Are cuvântul domnul deputat Ion Bălan. Se pregătește domnul deputat Cezar Cioată. Mai avem pe lista noastră pe domnul deputat Vicențiu-Mircea Irimie și pe domnul deputat Ioan Moldovan.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Bălan:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Pescarii României, fără viitor în lipsa investițiilor".

Braconajul, pescuitul excesiv, modificarea habitatului și lipsa acțiunilor de repopulare a rezervelor naturale de pește au determinat schimbări majore inclusiv în viața comunităților de pescari. Este cazul localităților din zona lacului Razelm - Sinoe, din județul Tulcea, unde pescarii din tată în fiu au ajuns să-și caute de lucru în străinătate, în construcții sau agricultură, în lipsa materiei prime, unde cherhanalele s-au desființat una câte una, alungând nu numai localnicii, dar și cumpărătorii și turiștii.

Acțiunea de repopulare cu șalău a lacului Razelm, pe care o fac acum autoritățile, este o gură de oxigen pentru oamenii de aici, dar mai ales pentru Delta Dunării în general și pentru specia de șalău, care ar fi dispărut din Razelm efectiv în câțiva ani dacă nu se intervenea. Rezervația Biosferei Delta Dunării, cea care coordonează acțiunea, face eforturi pentru ca investiția de astăzi să fie reluată an de an, pentru a putea susține efectivele de pește din zonă. De altfel, așa cum spuneam, viața comunităților de aici se va schimba dacă lucrurile intră pe făgașul normal și pescarii pot practica meseria pe care o știu de mici copii.

Din acest punct de vedere, fondurile alocate repopulării sunt un efort mic pentru efecte de durată și importante pentru oamenii din această parte a României, pentru care pescuitul reprezintă principala sursă de venit.

De asemenea, piața de desfacere pentru pește, dar și prețul acestuia vor fi și ele influențate de creșterea rezervelor naturale și, nu în ultimul rând, consumatorul final, care va putea consuma pește autohton, la prețuri accesibile.

Susțin eforturile de îmbunătățire a condițiilor din Delta Dunării și a vieții comunităților de pescari în general, indiferent de natura acestora, pentru că ultimii ani și-au lăsat amprenta în mod dramatic. Lipsa investițiilor, a modernizării, a interesului adevărat pentru aducerea la civilizație a zonelor, risipirea resurselor naturale sau distrugerea lor au făcut dintr-un paradis natural o oază a sărăciei și a neputinței. Această situație trebuie remediată în anii următori, cu acțiuni de genul celei din lacul Razelm, cu bunăvoință și înțelegere a lucrurilor, cu profesionalism și fonduri materiale suficiente care să contribuie la renașterea zonei. Pescuitul în Deltă nu trebuie să fie de subzistență și practicat la limita legii de multe ori, ci trebuie să reintre în normal, în specificul zonei, în litera legii și în respectul pentru habitatul natural.

Vă mulțumesc.

Deputat Ion Bălan, PSD Tulcea.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Cezar Cioată - declarație politică: Compania Națională a Uraniului... a fi sau a nu fi în România;

Are cuvântul domnul deputat Cezar Cioată.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Cezar Cioată:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Compania Națională a Uraniului... a fi sau a nu fi în România".

După cum bine știți, Compania Națională a Uraniului, urmașă a fostei Întreprinderi de Metale Rare, a fost înființată în 1997, în urma redenumirii Întreprinderii de Metale Rare și are în administrare resursele minerale de uraniu existente în România. Compania desfășoară activități de cercetare geologică și exploatare a zăcămintelor de uraniu, prepararea minereurilor și rafinarea concentratelor, transportul și comercializarea acestora, precum și conservarea, închiderea și ecologizarea obiectivelor cu activitate sistată.

Este singura companie din România care deține licență de exploatare a uraniului, iar exploatarea minieră Crucea este în momentul de față singura exploatare de uraniu funcțională din țară, cu cele două puncte de lucru - Crucea și Botușana. Mina de uraniu de la Crucea, din județul Suceava, se află în exploatare de 30 de ani. Uraniul extras aici este prelucrat la Feldioara, în județul Brașov. Atât extragerea, cât și prelucrarea uraniului sunt realizate de către Compania Națională a Uraniului (CNU). Mina de uraniu de la Crucea este furnizor unic pentru energia nucleară.

Exploatarea de la Crucea are rezerve de uraniu pentru o perioadă limitată, de aceea este necesar a se redeschide o altă exploatare, la Grințieș, iar cantitățile de concentrate pentru asigurarea necesarului de pulbere de dioxid de uraniu ale Societății Naționale Nuclearelectrica sunt completate din stocul preluat de la rezerva de stat. Rezervele de minereu se vor epuiza în lipsa deschiderii de noi exploatații.

Compania Națională a Uraniului are în prezent peste 1.500 de angajați, din care aproximativ 700 lucrează la Exploatarea minieră de la Crucea, dintre care 45% sunt mineri care își desfășoară activitatea în zona I de expunere la radiații. Alături de mineri, în subteran își desfășoară activitatea și o serie de alte categorii profesionale: artificieri, dulgheri de mină etc. După 15 ani lucrați în mina de uraniu, minerii au posibilitatea să se pensioneze, puțini dintre aceștia depășind 20 de ani. Munca în mină este una cu pericole mari și condiții deosebite, nemaivorbind de cei care suferă de claustrofobie, sau cei care nu suportă întunericul și umiditatea foarte mare. Condițiile de muncă sunt grele, astfel puțini mineri își permit să facă această muncă și după 20 de ani de muncă în subteran.

În ciuda evoluțiilor tehnologice, minereul de uraniu se extrage în continuare în România ca acum 30 ani: cu târnăcopul, picamerul, lopata și roaba. Condițiile geominiere, spațiile înguste, cu secțiuni de un metru pe un metru și în care abia poate trece un om, nu permit însă folosirea tehnologiilor moderne.

În prezent, un miner care lucrează la front în abataj are un salariu de aproximativ 2.000 de lei, chiar dacă a ajuns la pragul pensionării. Discrepanța dintre salariile minerilor din exploatări și personalul TESA de la sediul central este uriașă.

România este printre puținele state din lume care are un ciclu industrial complet în acest domeniu, astfel că avantajele energiei nucleare sunt enorme.

De asemenea, România nu își poate respecta angajamentele europene de reducere a emisiilor de carbon și de alte gaze cu efect de seră fără energia nucleară. În plus, energia nucleară nu a înregistrat în țara noastră niciun eveniment serios sau, Doamne ferește, un accident. Reactoarele 1 și 2 sunt printre cele mai fiabile din lume, având printre cei mai buni factori de capacitate de pe mapamond. Centrala de la Cernavodă are un factor de capacitate de 88% în medie, fiind printre primele zece din lume.

Faptul că România dispune de un ciclu industrial complet în industria nucleară este un avantaj strategic incomensurabil, în condițiile politicii externe actuale.

Vă mulțumesc.

Cezar Cioată, deputat PC-PLR de Suceava.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS Vicențiu-Mircea Irimie - declarație politică cu titlul Copiii dispăruți în România;

Domnul deputat Vicențiu-Mircea Irimie. Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Copiii dispăruți în România".

Doamnelor și domnilor,

Nu există zi fără să nu aflăm la știri că trei, patru, cinci copii au dispărut de acasă. Cazurile a mii de copii ajung anual între copertele dosarelor anchetate de polițiști și, de cele mai multe ori, au un sfârșit fericit, odraslele revenind în brațele părinților. În statistica poliției, însă, sunt și sute de minori care niciodată nu se întorc acasă, care au dispărut de foarte mulți ani.

Evidențele polițiștilor de la IGP numără aproximativ 2.000 de persoane care sunt de negăsit, 340 dintre acestea fiind minori la data când s-a sesizat dispariția. Fie că a fost vorba de neglijența părinților care i-au lăsat nesupravegheați la locurile de joacă, fie că micuții au plecat să se plimbe de unii singuri pe stradă și au crezut în persoane necunoscute care-i ademeneau cu bomboane sau ciocolată și care, de fapt, erau doar traficanți de carne vie, toți au fost trecuți într-o statistică dură și crudă a poliției.

Nu găsirea a 70 sau a 150 de copii ar trebui să conteze - e și ea foarte importantă, este importantă viața fiecăruia dintre ei! Ei nu sunt doar niște nume pe un dosar, lor le e frig și foame când se rătăcesc, plâng și-și strigă părinții. Disparițiile de copii sunt întâmplări tragice care pot lovi în fiecare dintre noi. Putem doar să ne învățăm copiii diferența dintre bine și rău, să-i supraveghem mai atent și să nu-i expunem.

Din păcate, nu privim această problematică ca pe o prioritate și nu dispunem de mecanisme adecvate pentru a instrumenta cazurile de dispariție, cazuri în care victime sunt copii aflați în pericol de a fi exploatați prin trafic de persoane sau prostituție. Ar trebui să implementăm la nivel național politici și legi care să vizeze acest fenomen și să protejeze dreptul copiilor de a trăi într-un mediu sigur. În acest sens, este necesar ca actorii din sectorul public și privat să depună eforturi comune.

Deputat de Turda, Mircea-Vicențiu Irimie.

Mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Ioan Moldovan - aprecieri legate de organizarea și conținutul consultărilor președinte-partide parlamentare;

Domnule deputat Moldovan, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Moldovan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

În ceea ce privește invitația pe care Administrația Prezidențială a trimis-o tuturor formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, în vederea unor consultări referitoare la stadiul legislației electorale, inclusiv cel al reglementărilor necesare asigurării dreptului de vot al românilor care trăiesc în afara granițelor, Partidul Conservator susține reforma în domeniile care au făcut subiectul discuțiilor cu șeful statului și îmi exprim speranța că în această sesiune parlamentară se va reuși rezolvarea măcar a unora dintre acestea, întrucât un astfel de lucru ar fi posibil din punct de vedere politic.

Dacă până acum, în general, în societatea românească, ne-am obișnuit să apară o temă, toată lumea se entuziasmează, dar nimeni nu se ține să impună un calendar, iată că de data aceasta lucrurile sunt un pic schimbate și este un lucru de admirat. Faptul că cineva dorește să impună un calendar pe subiecte care sunt interesante pentru toate partidele politice este un lucru de salutat și în acest context Partidul Conservator reamintește că pe toate aceste subiecte și-a exprimat un punct de vedere care rămâne, evident, neschimbat.

Pe agenda consultărilor s-au mai aflat și discuții referitoare la procedurile parlamentare de încuviințare a cererilor de urmărire penală, reținere, arestare sau percheziție a membrilor Parlamentului, precum și alte teme de interes public.

Vă mulțumesc.

Ioan Moldovan, deputat PC de Cluj.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

Declar închisă ședința noastră de astăzi.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Dorel Covaci - declarație politică: - Să încercăm să fim mai buni!;

Domnul Dorel Covaci:

"Să încercăm să fim mai buni!"

Avem multe dezbateri în plenul Parlamentului pentru diferite proiecte aflate pe ordinea de zi. Unele luări de cuvânt sunt bine-venite, în sprijinul rezolvării problemelor prin actele normative, altele, din păcate, nu au drept scop decât sabotarea inițiativelor și tensionarea atmosferei.

Sunt colegi parlamentari care, de dragul de a se afla la tribună și având o stimă și o încredere de sine considerabile, s-au obișnuit să împroaște cu noroi în stânga și-n dreapta, creând un spectacol jenant și aducând un prejudiciu de imagine atât instituției, cât și, indirect, lor înșiși.

Din nefericire, dialogul și dezbaterea democratică asupra proiectelor de lege între reprezentanții guvernării și opoziției fac ca anumite proiecte de lege bune să nu fie trecute în Parlament, cu repercusiuni asupra imaginii de ansamblu a instituției. Exacerbarea acestor aspecte negative de către presă sporește percepția negativă a opiniei publice asupra instituției și membrilor săi.

Dacă proiectele de lege și alte teme majore și importante pentru cetățeni ar fi abordate cu responsabilitate de grupurile parlamentare, fără orgolii și populism ieftin, toată părțile ar fi în avantaj.

Acum, în preajma Sfintelor Sărbători Pascale, când smerenia, cumpătarea, buna-cuviință și milostenia trebuie să îmbrace sufletul fiecărui creștin, ar fi de dorit ca această atmosferă să se regăsească și în Parlamentul României. Percepția opiniei publice asupra instituției și asupra parlamentarilor poate fi îmbunătățită dacă și noi vom încerca să facem legi cu grijă față de oameni și frică de Dumnezeu.

Urez tuturor creștinilor sărbători fericite, cu bucurii, împliniri și iubire față de semenii noștri! Învierea Domnului Iisus Hristos să ne călăuzească drumul spre desăvârșire sufletească, apropiindu-ne de sfintele valori creștine!

    Dorel Covaci - declarație politică: - Reabilitarea bisericilor de lemn din Țara Făgetului;

Domnul Dorel Covaci:

"Reabilitarea bisericilor de lemn din Țara Făgetului"

Bisericile de lemn din țara noastră constituie un patrimoniu de o valoare inestimabilă, pe plan național și internațional. Ele sunt documente palpabile și grăitoare ale realităților istorice, culturale și sociale ale regiunii în care se regăsesc. Până la începutul secolului al XX-lea, românii și-au manifestat spiritul creator utilizând lemnul, într-o bogăție de simboluri și forme, de un înalt rafinament, iar construirea bisericilor de lemn a devenit o culme a exprimării talentului poporului român.

Bisericile de lemn din România sunt adevărate tezaure de cultură românească, care păstrează o artă constructivă sacrală, cu rădăcini adânci în istoria poporului român.

Construcții unicat, rarisime sau reprezentative pentru un anumit ansamblu de lăcașuri se regăsesc în toate zonele țării și, uneori, în cele mai neașteptate locuri. Din acest motiv, identificarea, documentarea și conservarea bisericilor de lemn reprezintă o temă importantă de cercetare și practică științifică. Dispariția sau distrugerea acestor monumente de arhitectură izolate sau anonime constituie o breșă imensă în întreg ansamblul arhitectonic din care fac parte, dar și o pierdere enormă, rămasă nedescoperită, pentru cultura românească.

În jurul bisericilor de lemn s-au constituit comunitățile creștine din sate și târguri, dar și primele așezăminte monahale, singurele centre de cultură ale secolelor trecute.

În România se păstrează în jur de 1440 de biserici de lemn, construite înainte de 1918, din nefericire întreținute și puse în valoare la modul superficial. Aproximativ 650 dintre ele se află în Transilvania și Banat (jumătate din numărul celor existente după Primul Război Mondial), peste 490 în Oltenia, Muntenia și Dobrogea și mai mult de 300 în Moldova.

În 1999, 8 biserici de lemn din Maramureș au fost selectate pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.

Multe biserici de lemn păstrează obiecte și inscripții care, luate împreună, creează o adevărată arhivă a satelor românești.

În majoritatea bisericilor de lemn se țin slujbe și astăzi și tot de existența lor se leagă și păstrarea unor obiceiuri și tradiții străvechi.

Astăzi mă voi opri cu precădere la prezentarea celor 17 biserici de lemn din Timiș, din zona Făgetului. Acestea au o arhitectură aparte; nu seamănă cu cele din Transilvania sau cu cele din restul țării, poate și pentru că istoria Banatului a fost diferită de cea a celorlalte regiuni ale țării. Ele păstrează scrierile cu litere chirilice.

Cele 17 biserici de lemn din Țara Făgetului au o notă comună, dată de materialul din care sunt ridicate, tehnica de construcție și desfășurarea planimetrică. Cele mai multe au hramul Cuvioasa Parascheva.

De regulă, bisericile au fost înălțate în centrul așezării, adeseori pe un loc mai înalt, ferit de inundații, iar în jurul lor s-a înființat cimitirul.

Deși multe dintre biserici sunt monumente istorice de categoria A, ele se află în afara circuitelor turistice, tocmai din cauza lipsei infrastructurii: drumuri, puncte de cazare, trasee marcate etc.

În această direcție, Direcția Silvică Timiș a lucrat la reabilitarea prin fonduri europene a unui drum forestier, care va deschide un circuit turistic nou, de aproape 50 km, în frumoasa Țară a Făgetului. Pe întinderea acestuia se regăsesc pensiuni, biserici de lemn și alte monumente istorice, dar și peisaje superbe.

Această salbă de monumente unice necesită, multe dintre ele, o restaurare temeinică și urgentă, prin lucrări de consolidare a structurii de rezistență, a acoperișurilor și prin recondiționarea picturii interioare, în principal, datând din secolul al XVIII-lea.

Piatra mai poate aștepta, dar lemnul nu, unele dintre aceste nestemate neprețuite ale arhitecturii populare religioase fiind în prag de prăbușire.

Din nefericire, tocmai în postul Sfintelor Paști, Biserica de lemn din Povergina, construită în 1782, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, a căzut pradă flăcărilor lăsate nesupravegheate de localnicii care curățau miriștile.

Restaurate și puse în valoare, bisericile de lemn din Țara Făgetului, obiective importante din patrimoniul istoric, cultural și religios național, pot constitui o veritabilă atracție locală și pot intra în circuitul turistic religios.

    Dorel Covaci - declarație politică: - Măsura reducerii TVA la 9% pentru unele produse;

Domnul Dorel Covaci:

"Măsura reducerii TVA la 9% pentru unele produse"

Începând cu luna iunie a acestui an, Guvernul Ponta va aplica măsura reducerii TVA la 9% pentru toate produsele agroalimentare, fără diferențieri, băuturi nealcoolice și servicii de alimentație publică. Totodată, Guvernul își menține intenția de a reduce cota standard de TVA la 20%, din luna ianuarie a anului viitor, în contextul în care încasările bugetare din primul trimestru al acestui an au fost cu 5 miliarde lei în plus față de primul trimestru al anului trecut. Astfel, măsura nu va afecta stabilitatea finanțelor publice, consimțită de pactul fiscal.

Inițial au fost discuții despre posibilitatea implementării măsurii de reducere a TVA la 9% pentru produsele mai sus menționate versus reducerea impozitului pe venit/reducerea contribuțiilor sociale, mai exact, care din cele două variante contribuie mai semnificativ la creșterea puterii de cumpărare a populației, au impact macroeconomic mai mare de redresare a cererii interne și determină reducerea inegalităților sociale într-o măsură mai mare. În urma analizelor, s-a optat pentru prima variantă, întrucât generează o reducere a ponderii fiscalității în veniturile gospodăriilor cu veniturile cele mai mici de 9,9% și de 0,7% pentru gospodăriile cu cele mai mari venituri.

Cei care vor beneficia cel mai mult de această măsură vor fi persoanele cu salarii reduse, pensionarii, lucrătorii pe cont propriu, agricultorii și șomerii, adică 66% din populația totală. Estimările au arătat că o eventuală reducere a impozitelor directe ar putea determina creșterea aproape exclusivă a veniturilor salariaților și pensionarilor cu venituri mari și nu ar influența pozitiv pe cei cu venituri mici și nici șomerii, agricultorii, lucrătorii pe cont propriu. În ceea ce privește reducerea taxării muncii (CAS), o reducere a nivelului contribuțiilor sociale ar determina un nivel mai redus al pensiilor viitoare, potrivit principiului contributivității, iar, potrivit principiului solidarității, o eventuală reducere nu ar fi putut fi diferențiată în funcție de venitul plătitorului.

Recenta reducere a contribuțiilor sociale la angajator cu 5 procente, majorarea salariului minim de la 900 la 975 lei, din 1 ianuarie 2015, și apoi la 1.050, din iulie 2015, coroborate cu reducerea TVA la alimente reprezintă pași importanți în direcția bună.

În timp ce reducerea cotei CAS asigură o gură bună de oxigen pentru firme, ce își pot folosi surplusul financiar pentru investiții și crearea de locuri de muncă sau majorarea salariilor, reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice va crește puterea de cumpărare a populației, prin reducerea prețurilor de pe piață, și va avea un impact macroeconomic general favorabil. Efectul de multiplicare în economie va fi mai ridicat, prin creșterea puterii de cumpărare a celor cu venituri reduse și medii, comparativ cu relaxarea fiscală, care are impact, în special, asupra celor cu venituri ridicate.

Măsura are un puternic caracter de echitate, pe când modificările asupra impozitului pe venit nu ar fi avut niciun efect de reducere a inegalităților sociale.

Se preconizează, de asemenea, că reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice va crea premisele favorabile pentru reducerea evaziunii fiscale, odată ce rata de colectare a TVA în România este de numai 55%, față de o medie europeană de 85%.

Totodată, reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice este o măsură care va proteja și încuraja producția internă, mai ales în domeniile agricultură și industrie alimentară.

Potrivit Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), retailerii au primit de-a lungul timpului semnale, din partea consumatorilor, că majorarea TVA a fost cea mai mare greșeală economică a unui guvern din ultimii 20 de ani. AMRCR consideră că reducerea TVA trebuie să ajungă imediat în buzunarul consumatorului, iar membrii asociației și-au manifestat disponibilitatea de a transfera această reducere în prețul final al produselor. Producătorii care nu se vor conforma reducerii de preț se vor autoexclude de pe piață.

Estimările arată un impact bugetar al reducerii TVA la 9% pentru produsele agroalimente, băuturi nealcoolice și serviciile de alimentație publică de 18,25 miliarde lei cumulat până în 2018, ca urmare a efectelor de multiplicare economică, transpuse în creșterea investițiilor și a locurilor de muncă. Prin valorificarea de către sectorul privat a resurselor financiare obținute se vor obține venituri suplimentare de 1 miliard de lei în 2015 și în jur de 1,8 miliarde lei în 2016-2018.

TVA de 9% pentru produsele agroalimente, băuturi nealcoolice și serviciile de alimentație publică este o parte pe care orice comerciant cinstit poate să o plătească și să rămână, în același timp, competitiv pe piață.

Consider că este o măsură foarte bună, care face parte dintr-un program potrivit aplicat de Guvernul Ponta, de stimulare a consumului și relansare a economiei, dar și un pas important în lupta cu evaziunea fiscală.

Reducerea TVA la 9% trebuie să se vadă în prețurile alimentelor, care au scăzut și vor scădea și mai mult, și să se regăsească pe tot lanțul, de la produse, servicii, restaurante.

    Rodica Nassar - declarație politică intitulată 7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătății;

Doamna Rodica Nassar:

"7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătății"

Tema din acest an a Zilei Mondiale a Sănătății, celebrată astăzi, 7 aprilie, este "De la fermă în farfurie, în condiții de siguranță alimentară."

De-a lungul timpului, producția alimentelor a fost industrializată. Comerțul și distribuția acestora s-au globalizat. Toate aceste modificări au creat noi oportunități pentru alimente de a deveni contaminate cu bacterii dăunătoare, virusuri, paraziți sau substanțe chimice.

Conform statisticilor, în 2010 s-au raportat 582 de milioane de cazuri de boli enterice diferite și 351.000 de decese asociate. Agenții patogeni enterici responsabili pentru cele mai multe decese au fost Salmonella typhi (52.000 de decese), E. Coli Enteropatogen (37.000) și Norovirus (35.000). Regiunea cea mai afectată a fost Africa, urmată de Asia de Sud-Est.

Din păcate, peste 40 % din persoanele care au suferit de boli enterice cauzate de alimente contaminate au fost copii cu vârsta sub 5 ani.

O problemă locală, neizolată corespunzător, poate periclita siguranța alimentelor și ulterior poate deveni rapid o situație de importanță internațională.

Siguranța alimentară este o responsabilitate comună, care nu necesită participarea doar a sistemului medical pentru a trata, ci și a sistemelor de agricultură, comerț, industrie, mediu, turism, susținute de agenții și organizații internaționale și regionale care activează în domeniul alimentar, pentru a preveni.

Alimentele nesigure prezintă, de asemenea, riscuri economice majore. Eforturile de a preveni astfel de situații de urgență pot fi consolidate, prin dezvoltarea unor sisteme robuste de siguranță alimentară care să protejeze împotriva contaminării chimice sau microbiene a alimentelor.

Pe lângă efectele asupra economiei, contaminarea alimentară afectează societatea în ansamblu. În afara consecințelor directe, de sănătate publică, contaminarea alimentară subminează exporturile de produse alimentare și turismul, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare.

Unele bacterii pot deveni rezistente la tratamentul medicamentos. Rezistența antimicrobiană devine o problemă de sănătate la nivel mondial. Suprasolicitarea și abuzul de antimicrobiene în agricultură și în creșterea animalelor reprezintă câțiva factori care conduc la apariția și răspândirea rezistenței antimicrobiene.

În țara noastră este o certitudine faptul că preocupările privind siguranța alimentelor se concentrează din ce în ce mai mult asupra consumatorilor și asupra percepției acestora referitoare la calitatea alimentelor. Sectorul alimentar este direct interesat să abordeze provocările privind siguranța alimentară. Identificate, coordonate și realizate corect, programele de cercetare vor reprezenta baza pentru industrie, dacă acestea vor fi comunicate eficient.

La sfârșitul lanțului de aprovizionare cu alimente, consumatorii joacă un rol important în promovarea siguranței alimentare, de la practicarea igienei produselor alimentare în condiții de siguranță, grija specifică gătirii alimentelor până la citirea etichetelor atunci când cumpără și prepară hrana.

    Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: - Spunem nu hotărât aventurii fiscale a PSD, aventură numită «Darius Vâlcov»!;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Spunem nu hotărât aventurii fiscale a PSD, aventură numită «Darius Vâlcov»!"

În democrație orice furt este reprobabil. Și oul, și boul trebuie să rămână în posesia proprietarului de drept, iar hoțul trebuie pedepsit prin oprobriu public și, mai ales, prin aplicarea legii, indiferent că a furat un ou sau un bou, vorba proverbului.

Când hoțul dovedit, sau cel puțin presupus, este una și aceeași persoană cu ministrul de finanțe al unei țări, care se presupune că este și cel mai important în rang dintre toți paznicii avuției naționale, statul de drept pare să-și piardă o parte din contur. Societatea intră într-o degringoladă administrativă cu consecințe nefaste greu de anticipat ca evoluție și ca termen de manifestare. Se întâmplă acum în România!

Ca și când evenimentul în sine nu ar fi de ajuns, și anume identitatea hoț-ministru de finanțe, modalitatea efectivă de realizare a infracțiunii este desprinsă parcă dintr-un film polițist. Este de necrezut, Darius Vâlcov pare a fi un hoț atipic: furtișagul este recepționat prin cimitire, ascuns apoi sub pat, în pereți, în seifuri cărate de colo-colo prin casele prietenilor... Procurorii DNA sparg pereți, caută în cavouri... Aventură în toată regula! Eroul principal, un aventurier, este, se pare, posesor al unei impresionante averi ilicite alcătuite din aur, tablouri și imobile în toată Europa și, lichiditate la seif, sume pe care mulți oameni de afaceri onești nu le-au văzut vreodată în conturile proprii, necum în stare cash... Și este, în mod cert, posesorul unei imaginații și al unui tupeu aflate la limita cu patologicul.

Dar ce face în această împrejurare șeful Guvernului, domnul Ponta, președintele PSD, partid care l-a promovat l-a susținut și l-a asumat pe Vâlcov?! Pare să nici nu-i treacă prin cap să-și dea demisia, cu guvern cu tot, și să se ascundă, măcar pentru o vreme, de rușine, față de români, și chiar față de propriii membri și susținători ai PSD. Așa ar fi normal, într-o țară normală, dar țara lui Ponta a încetat demult să funcționeze normal! Așa încât prim-ministrul se străduiește în continuare să ne bage tuturor pe gât noile coduri fiscale, pe care nu se jenează să le prezinte ca fiind emanația inteligenței aventurierului Darius Vâlcov.

Și asta în timp ce Consiliul Fiscal, organism guvernamental independent, alcătuit din profesioniști, având scopul de a monitoriza și de a consilia Guvernul în măsurile de guvernare, a dat un aviz negativ Codurilor fiscale. Motivul este, în esență, faptul că asumându-le ne asumăm o aventură nesustenabilă cu consecințe dramatice pe termen mediu și lung... Organismele internaționale au aceeași opinie, la fel noi, specialiștii PNL, care avem propuneri fiscale rezonabile și fundamentate, ca parte a programului nostru de guvernare.

PNL consideră, în aceste circumstanțe, că aventurile domnului Vâlcov trebuie să înceteze măcar acum, când ne aflăm în punctul în care ele pot face un rău mult mai mare țării decât cel deja făcut!

Spiritul aventuros al lui Darius Vâlcov l-a dus, deja, din punct de vedere personal, într-o adâncă fundătură! Somez PSD și pe primul-ministru să-l trimită acasă, în arest la domiciliu, unde deja l-a trimis instanța, cu Coduri fiscale cu tot, înainte de a arunca țara în fundătură!

    Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: - Evaziunea fiscală trebuie combătută ferm, dar cu inteligență politică;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Evaziunea fiscală trebuie combătută ferm, dar cu inteligență politică"

Recentul asalt al ANAF asupra micilor investitori a generat un val de proteste justificate, determinate de atitudinile excesive ale inspectorilor, care aplică deseori fără discernământ pedepse mult prea mari față de gravitatea faptei. Mai ales măsura sistării activității unităților comerciale este foarte nocivă, atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere economic. Într-un județ calamitat social, așa cum este județul Hunedoara, acțiunile de forță ale ANAF fac mai mult rău decât bine. Pe de altă parte, nici bugetul nu are cum să colecteze mai multe venituri, atâta vreme cât ANAF sistează activități.

Situația riscă să scape de sub control și să provoace dezordine, nu ordine fiscală, așa cum ar trebui să se întâmple cu orice măsură întreprinsă de către ANAF.

În acest sens, salut remarca Președintelui României, cum că o țară nu poate funcționa fără firme, ca fiind foarte inspirată. După aceasta excesele par a se fi atenuat.

Totuși, se remarcă o anumită discontinuitate foarte nocivă a acțiunilor de control: fie o presiune exagerată cu măsuri dure și dăunătoare încasărilor bugetare, fie absența totală din teren.

Consider că intensitatea acțiunii de control fiscal trebuie mai întâi optimizată și apoi menținută constantă pentru a institui domnia legii în activitatea fiscală.

    Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: - În inspecție la penitenciar;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"În inspecție la penitenciar"

După cum știți, din inițiativa Comisiei pentru drepturile omului a Camerei Deputaților s-a efectuat, de curând, o inspecție a parlamentarilor în penitenciarele din țară. Personal, am acceptat să efectuez o vizită la penitenciarul cu regim deschis și semideschis de la Bârcea, județul Hunedoara.

În contradicție cu semnalele transmise de mass-media, și nu numai, în legătură cu condițiile inumane de detenție, am constatat că în penitenciarul vizitat de mine deținuții beneficiază de condiții bune de viață și activitate, existând premisa ca, mulți dintre ei, să părăsească penitenciarul cu o condiție umană, de sănătate și educațională superioară celei cu care au intrat, datorită asistenței medicale, psihologice, educaționale care se desfășoară pe baza unor programe cu finanțare europeană.

Această situație este posibilă datorită unui management impecabil al echipei de conducere. Din acest motiv, consider că legislația actuală ar trebui să permită salarizarea stimulativă a personalului din penitenciare, munca în acest sector fiind grea și riscantă.

Cu ocazia vizitei am constatat că există un potențial insuficient utilizat de obținere a unor venituri proprii, prin munca deținuților.

Pe lângă beneficiul educativ, orice aport propriu la finanțare degrevează statul de o parte din efortul financiar direcționat pentru susținerea penitenciarelor.

În acest context, consider că se impune legiferarea unui procent (1-2%) din veniturile proprii obținute pentru stimularea personalului salariat, având în vedere și faptul că dificultatea muncii paznicilor crește când activitățile se desfășoară în exterior.

Intenționez să depun o astfel de inițiativă legislativă, deci vă rog, cu respect, să vă alăturați inițiativei mele, orice sugestie fiindu-mi de ajutor.

    Constantin Mazilu - declarație politică cu titlul: Avem nevoie de noi strategii pentru combaterea alcoolismului;

Domnul Constantin Mazilu:

"Avem nevoie de noi strategii pentru combaterea alcoolismului"

Alcoolismul a ajuns să fie unul dintre viciile naționale care nu doar că nu le face cinste românilor, ci efectele negative ale consumului de substanțe spirtoase are grave repercusiuni, pe termen mediu și lung, asupra noilor generații. Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), publicat în 2011, a arătat că românii se clasează pe locul trei în ceea ce privește consumul de alcool pe cap de locuitor în Europa, cu 12,7 litri pe an. Studiul a mai constatat că România este una dintre țările în care s-a înregistrat o creștere semnificativă a consumului de alcool din 1980, consumul crescând cu 14 puncte procentuale. În ceea ce privește consumul de alcool la vârsta adolescenței, aceeași cercetare arată că România s-a clasat pe unul dintre primele locuri, cu 47 procente băieți de 15 ani care au recunoscut că au consumat alcool de cel puțin două ori în viață.

Recent, mass-media ne aduceau la cunoștință faptul că medicii pediatri se confruntă cu un număr alarmant, mereu în creștere, de copii alcoolici. Cazul unui adolescent de la Iași a intrat, cu siguranță, în analele alcoolismului infantil. Băiatul de 14 ani a ajuns la Spitalul de Copii din Iași inconștient, cu o alcoolemie record de peste 5‰, după ce a băut țuică. Elevul de clasa a 8-a a plecat de la ore împreună cu alți doi prieteni și au băut până n-au mai știut de ei. Copilul și-a revenit, însă alcoolismul infantil poate avea efecte grave asupra organismului. Atât timp cât un copil de 13-14 ani a mai consumat alcool etilic, la 20-25 de ani va avea o patologie hepatică destul de gravă.

Din nefericire, cazul de la Iași nu este singular. Poate fi identificat în mai toate unitățile de primiri urgențe din România, asta în cazul în care cuiva îi trece prin cap sau are banii necesari și voința să-și ducă și să-și lase pe mâna medicilor copilul cu această problemă. Din cauza creșterii numărului copiilor alcoolici, specialiștii au schițat portretul adolescentului alcoolic. Este în general băiat, are între 13 și 17 ani, provine din familii în care nu este supravegheat și în care îi este permis orice fel de comportament. Are prieteni care beau sau chiar se droghează. Medicii spun că cei mai mulți minori care ajung pe patul de spital cu alcoolemii de peste 3‰ sunt elevi în primii ani de liceu.

În aceste cazuri e vital ca părinții să ia măsuri și să-l aducă pe minor la consiliere, lăsând la o parte orice fel de prejudecată. Pentru majoritatea românilor a ajuns firească atitudinea de a nu vorbi despre problemele legate de consumul de alcool, de teama de a nu ajunge să fie judecați și pedepsiți de societate.

Însă problematica devine acută mai ales dacă discutăm despre adolescenți care provin din familii în care consumul de alcool este ceva obișnuit. Și, de cele mai multe ori, așa se și întâmplă. Familiile care se confruntă cu abuzul parental de alcool sunt afectate de numeroase tensiuni și griji, cum ar fi inactivitatea profesională, bolile cronice, un deces în familie sau probleme de sănătate mintală. Nu este nevoie de cercetări care să confirme asemenea cazuri, care se pot observa, lesne, cam în orice cartier al oricărei localități din România.

Din păcate, există foarte puține cazuri de familii în care sunt unul sau doi părinți alcoolici care nu s-au confruntat cu diverse disfuncții familiale. În familiile în care se consumă alcool, în primul rând există probleme de unitate familială. Părintele care consumă abuziv alcool este un părinte mai degrabă neglijent sau abuziv, nu este dispus la negociere, este un părinte extrem de autoritar. Celălalt este mult mai calm, își exprimă afecțiunea față de copil, este mult mai dispus să negocieze cu el.

Vreau să atrag atenția că părinții care consumă alcool mai frecvent sunt mai predispuși să adopte atitudini permisive față de consumul de alcool al propriilor copii. Și, astfel, nivelurile ridicate de consum de alcool se transmit din generație în generație.

Consider că eforturile de sprijinire a familiilor cu părinți alcoolici ar trebui să conțină abordări prin care părinții să fie încurajați în creșterea și educarea copiilor, să arate copiilor lor mai multă afecțiune, în paralel cu eforturile de a reduce consumul excesiv de alcool. De asemenea, cred că avem nevoie de o nouă strategie națională pentru moderarea acestui viciu prin campanii de informare mai ample, desfășurate în unitățile de învățământ, și mai bine concentrate privind conștientizarea efectelor consumului de alcool, în special la vârste fragede.

    Mihăiță Găină - declarație politică având subiectul: Cerșetoria infantilă, o pată pe obrazul societății românești;

Domnul Mihăiță Găină:

"Cerșetoria infantilă, o pată pe obrazul societății românești"

Exploatarea cerșetoriei este pedepsită de Codul penal cu până la cinci ani de închisoare, însă, cu toate acestea, deși există cadru legislativ, autoritățile nu reușesc să diminueze acest fenomen.

Nu există nicio localitate din țara asta unde să nu întâlnim copii la cerșit, pe străzi, în mijloacele de transport, în diverse locuri publice, de la zonele cu potențial turistic la biserici, cimitire sau proximitatea magazinelor în care se comercializează pâine. Potrivit autorităților, în ultimii ani s-a înregistrat o creștere a numărului de copii abandonați care au ajuns doar ai străzii, dar și al numărului de cazuri de cerșetorie infantilă. Locul copiilor este la școală, nu pe stradă! Oricâți vinovați am identifica pentru această problemă sensibilă, și Guvernul trebuie să se implice mult mai activ în combaterea acestui fenomen deplorabil, mai ales că situația cerșetoriei este una de interes național. Este adevărat că, deși nu există o statistică oficială clară privind amploarea acestui fenomen, din datele furnizate de Poliție rezultă că un cerșetor strânge, în fiecare lună, în medie 2.000 de lei. În schimb, un minor de la colțul străzii va agonisi până la 7.000 de lei lunar. Este greu să diminuezi acest fenomen al cerșetoriei prin aplicarea legii, fiindcă această infracțiune este încurajată de atitudinea permisivă a întregii societăți. Fiecare dintre noi are cunoștință de campaniile demarate de Poliție prin care se militează pentru stoparea gesturilor filantropice cu cerșetorii, doar că la toate aceste apeluri nu se oferă răspunsurile corespunzătoare. Dacă românii nu le-ar mai oferi bani, cu siguranță aceștia ar dispărea, treptat, din peisaj, lucru care ar duce la destrămarea rețelelor organizate care se ocupă cu exploatarea copiilor prin cerșetorie.

Opinia publică europeană s-a arătat, în repetate rânduri, extrem de iritată și de revoltată de problema cerșetoriei infantile exportată de România peste hotare.

Este clar ca lumina zilei că avem nevoie, pe lângă cadrul legislativ, și de programe de educare a copiilor trimiși de părinți să cerșească. ONG-urile care își dedică activitatea copiilor susțin că minorii sunt puși să cerșească pentru a contribui la supraviețuirea familiilor lor, cea mai mare pondere a acestora înregistrându-se în București, dar și în celelalte mari orașe. Copiii care ajung să clameze mila și ajutor financiar de la trecători stau în stradă minimum opt ore pe zi, șapte zile din șapte, motiv pentru care starea lor de sănătate este precară. Acești minori ajung să sufere de diverse boli grave, de la cele de piele la TBC, diverse forme de hepatită, sau ajung să fie infectați cu HIV. La fel de grav este și faptul că, din cauza statului pe stradă, peste 61% dintre acești cerșetori abandonează școala în jurul vârstei de 11 ani, iar aproape jumătate dintre ei sunt complet analfabeți.

Drept soluții consider că este nevoie de înăsprirea cadrului legislativ prin majorarea pedepselor prevăzute în Codul penal, astfel încât părinții să fie constrânși să nu își mai trimită copiii la cerșit. De asemenea, trebuie schimbată mentalitatea societății, care continuă să gireze cu mici pomeni acest fenomen. Oamenii trebuie să înțeleagă că dacă oferă câțiva lei copiilor cerșetori, nu le rezolvă acestora problemele, ci, de fapt, încurajează în mod direct dezvoltarea rețelelor organizate de trafic de persoane. De asemenea, aștept ca statul să ia măsuri urgente și eficiente pentru anihilarea acestui fenomen care tinde să se extindă pe zi ce trece, fiind provocat și de sărăcirea populației, și care a ajuns să ne creeze prejudicii imense de imagine pe plan internațional.

    Gheorghe Ciobanu - declarație politică: Apel către liberali și Președintele Iohannis: ANAF-ul trebuie susținut în lupta împotriva evaziunii fiscale;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Apel către liberali și Președintele Iohannis: ANAF-ul trebuie susținut în lupta împotriva evaziunii fiscale"

Decizia Agenției Naționale de Administrare Fiscală de a porni o veritabilă cruciadă împotriva evaziunii fiscale s-a constituit într-unul dintre principalele subiecte mediatice, dar și politice ale ultimei perioade. De la președintele țării, până la diverșii formatori de opinie și oameni politici, toți și-au exprimat un punct de vedere cu privire la acțiunile ANAF. Surprinzător a fost faptul că nu a existat o abordare unitară, ci o împărțire în două tabere: unii care susțineau demersurile pornite, alții, destul de mulți și foarte vocali, care se opuneau acestei campanii de aplicare a legii.

În condițiile în care Consiliul Fiscal estima evaziunea fiscală din România la aproximativ 16% din PIB (aproape de 24 de miliarde de euro), o astfel de opoziție față de ANAF este absolut inexplicabilă din perspectivă rațională. Singurul motiv, chiar dacă absolut aberant, folosit și în alte rânduri și care a făcut foarte mult rău acestei țări, este cel de natură politică: avem de-a face cu un populism incredibil al opoziției, care solicită neaplicarea legii în speranța că va mai obține un pumn de voturi. În loc ca în România să domnească o cultură a legii, PNL, susținut surprinzător și de Președintele Iohannis, dorește să pună pe butuci lupta împotriva evaziunii, chiar dacă este vizibil pentru toată lumea că aceasta dă roade - pe primele trei luni ale anului, ANAF-ul a reușit să adune cu 1 miliard de euro mai mult la bugetul de stat, ceea ce face ca aplicarea noului Cod fiscal să ajungă în curând o realitate. Practic, liberalii își doresc economie la negru, în loc de fiscalizare și fonduri care să ajungă la stat. Nu era previzibil ca oamenii care susțin principii și valori de dreapta să ajungă în postura de a încuraja evaziunea și frauda.

Evaziunea fiscală este fenomenul cel mai toxic din economia națională. Combaterea sa ar aduce mai multe beneficii directe și imediate românilor decât întreaga luptă anticorupție. Reducerea la jumătate a evaziunii fiscale ar face ca România să aibă o creștere economică apropiată de 10%, mai ales în condițiile unei relaxări fiscale generate de reducerea TVA-ului și a diverselor taxe și impozite ca urmare a noului Cod fiscal. Deci, o asemenea țintă trebuie să devină prioritară dacă ne dorim reducerea distanțelor față de nivelul mediu de trai al cetățenilor Uniunii Europene.

Evaziunea fiscală afectează deopotrivă bugetul de stat, implicit pe toți românii, dar și economia privată. Cele 24 de miliarde de euro pierdute anual înseamnă bani care ar fi putut merge la drumuri, școli și spitale, medicamente, servicii sociale și s-ar putea crea sute de mii de noi locuri de muncă. Lipsa unui bon fiscal înseamnă, deci, o viață mai proastă pentru fiecare român. Economia privată este și ea afectată, pentru că nu este concurențială - evazioniștii vor avea mereu un avantaj uriaș în fața celor care își plătesc onest și corect taxele și impozitele la stat. Nu o dată s-a întâmplat să se închidă companii care nu erau profitabile pe anumite piețe marcate de evaziune.

Opoziția față de combaterea evaziunii mici este o prostie colosală. Pe de o parte, mica evaziune fiscală (adunată) generează pierderi comparabile cu cea din zona firmelor mari. Pe de altă parte, perpetuarea unei astfel de culturi distruge întreaga balanță economică. Nu există absolut nicio societate pe acest pământ în care să existe doar mică evaziune și fără mare evaziune. Mai mult, dezechilibrele pe piața liberă sunt mult mai evidente la nivel mic. Diferența între o brutărie care plătește taxe și impozite și alta care nu face acest lucru este uriașă și poate decide falimentul uneia și prosperitatea patronului celeilalte. Evaziunea fiscală, chiar și cea de la nivel mic, distruge locuri de muncă și creează probleme foarte mari la nivelul întregii societăți.

Susținerea pe care o arată premierul Victor Ponta și Executivul pentru ANAF reprezintă, deci, șansa cea mai bună pentru ca România să aibă o economie sănătoasă. Lupta împotriva evaziunii nu se face oricum, ci în paralel cu relaxarea fiscală pentru plătitorii de taxe și impozite de bună-credință și cu șanse foarte mari să revenim la un ritm anual de creștere de 5-6%. Rezultatele se văd deja în vistieria statului și se vor simți în curând și în buzunarele românilor.

Fac un apel către colegii liberali să renunțe la populismul de care dau dovadă, să mai citească o dată principiile și valorile de la care se revendică, să se uite în istoria lor, și să se alăture acestei cruciade împotriva evaziunii fiscale. Dincolo de retorica electorală, avem șansa să repunem economia românească pe roate și să aducem prosperitatea pe care și-o doresc toți românii. Trebuie doar să privim dincolo de orizontul îngust al voturilor care pot fi adunate și să facem front comun pentru a apăra interesul național.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Praf ca în Sahara

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Praf ca în Sahara"

Tușiți? E posibil să fie de la praf. Cratere peste cratere, lucrări de mântuială și nisip mai ceva ca în Sahara. În 2005 spălam mașina la două săptămâni, acum ar fi nevoie cam la două zile. Riscăm o amendă de 1,7 milioane de euro din partea forurilor europene dacă autoritățile nu rezolvă, până la sfârșitul anului, problema poluării din Iași, considerat unul din cele mai poluate orașe din Europa. Mesajul a fost "înțeles" de cei din primărie, așa că au tăiat fără niciun rost 141 de tei, au mai lăsat în paragină niște spații verzi, dar au mai achiziționat, tot pe banii noștri, niște autobuze second hand, minunate, noi surse de noxe și poluare.

Așadar, după ce că înghițim de ani de zile o grămadă de praf, șantiere și mizerie, acum trebuie să mai dăm și niște bani. Frumos! Amenda ar trebui să o plătească din propriile buzunare chiar edilul, pentru că principala sursă de poluare o găsim chiar în activitatea pe care o desfășoară.

Spun asta pentru că poluarea nu se datorează noxelor industriale. În Iași activitățile de acest gen au ajuns la zero, ba chiar au fost dărâmate până și zidurile fabricilor ce funcționau înainte de alegerea lui Nichita. Principalii poluanți din județul Iași sunt pulberile în suspensie și sedimentele, confirmând că poluarea se datorează drumurilor proaste, lipsei spațiilor verzi, materialelor antiderapante și mizeriei cronice. Într-un cuvânt, primarului, iar în două, domnului Nichita! Ce ziceți, când mai taie niște tei? Sau mai bine să-mi spuneți când plătește?

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - 11,76%;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"11,76%"

La Iași, din 17 spitale, doar două au autorizație de funcționare. Cu zecimale, asta înseamnă 11,76%. Niciunul din cele două nu e de urgență și nici maternitate. O nouă tragedie poate apărea oriunde și oricând.

Mâine este ziua mondială a sănătății. Credeți că le pasă?

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Iașiul, capitală culturală europeană?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Iașiul, capitală culturală europeană?"

87% dintre ieșeni știu că orașul se luptă pentru a deveni capitală culturală. Asta conform unui sondaj comandat de primărie.

90% dintre ieșeni nu știu de ce orașul se luptă pentru a deveni capitală culturală. 100% dintre ieșeni nu știu cine se luptă!

Asta conform realității!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Cazul Giulești. Nicio surpriză!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cazul Giulești. Nicio surpriză!"

Sentință finală în dosarul maternității Giulești. Nicio surpriză! A fost găsit și un acar Păun, așa cum scrie la carte, mic, accesibil și ușor de condamnat la câțiva ani de închisoare. Principalii vinovați, adică primul-ministru Boc și miniștrii sănătății Cseke și Arafat, cei trei ce au blocat fără nicio remușcare posturile din sistem deși știau de lipsa personalului din sănătate, cei ocupați mereu, și atunci și acum, cu închideri de spitale și colectarea banilor pentru propria fundație, nu au pățit și nu pățesc nimic. Tot noi plătim cele 4 milioane de euro pe care trebuie să-i dea statul drept despăgubiri familiilor îndurerate. De fapt Boc și Cseke și Arafat sunt cei ce trebuie să plătească, cel puțin cu bani din propriile buzunare și cu funcția, pentru improvizațiile criminale pe care le-au impus în sistemul de sănătate. Un nou caz Giulești poate apărea oriunde și oricând.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Copiii bolnavi de la Spitalul «Sfânta Maria» sunt plimbați pentru analize;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Copiii bolnavi de la Spitalul «Sfânta Maria» sunt plimbați pentru analize"

Cel mai mare spital de pediatrie din regiunea Moldovei, "Sfânta Maria" din Iași, unde sunt consultați peste 100 de mii de copii în fiecare an, nu a avut niciodată un aparat RMN, așa că toți copiii care au nevoie de rezonanță magnetică nucleară sunt urcați în mașină sau în ambulanță și plimbați prin oraș.

Mai rău ca în lumea a treia. Iar a spune că va fi RMN la anul în altă clădire e ca și cum ai spune niciodată. Nu există vreun plan de vreun nou corp de clădire. V-au dus din nou cu preșul ...

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Macarale;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Macarale"

Ăștia nu au bani să peticească o stradă cap coadă, dar visează hidrocentrale pe Bahlui! "Macarale, stau în soare argintii..."

Îți rupi mașina printre blocuri. În orice cartier al Iașiului e la fel, înghiți anual tone de praf din cauza mizeriei din oraș, te mănâncă haite de câini dacă nu ești atent, primăria n-are parcări în centrul Iașiului și nici în periferie, dar trimite mașini de ridicat autoturisme parcate de nevoie, n-are o sală de sport mai acătării, care să găzduiască meciuri internaționale și nici nu atrage activități culturale și sportive naționale, așa cum face Clujul, Timișoara, Sibiul, Craiova, până și Turda, dar primarul iese ca păduchele în frunte cu proiecte pe care nu i le-a cerut nimeni, ca și cum pe celelalte, cu care este bombardat zilnic, le-ar fi rezolvat.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Noi ce facem?!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Noi ce facem?!"

În acest an Parisul va găzdui o reuniune la nivel înalt - recunosc că nu-mi place termenul de summit - care își propune să reglementeze la nivel mondial protejarea mediului prin asigurarea a trei lucruri esențiale: reducerea cu 50% a poluării, creșterea eficienței energetice și lansarea unei adevărate revoluții a energiei verzi.

Populația de pe tot globul trebuie să ceară în mod insistent politicienilor să nu mai rămână indiferenți în fața unei industrii care ne ucide încetul cu încetul, 300.000 de decese fiind doar în Europa.

Chiar dacă activitatea industrială din Iași a ajuns la zero, ba chiar au fost dărâmate și zidurile fabricilor care funcționau înainte de alegerea lui Nichita, în 2011 am ajuns unul din cele mai poluate orașe europene. Se înregistrează o poluare atmosferică de 6 ori mai mare decât cantitățile medii admise, 286 micrograme/mc de aer față de 50 micrograme/mc, având drept cauze, confirmate chiar de ministrul mediului, nisipul utilizat ca material antiderapant, drumurile proaste și lipsa spațiilor verzi, iar DSP Iași confirmă că pulberile în suspensie și sedimentele reprezintă principalii poluanți din județul Iași. Mesajul a fost "înțeles" de cei din primărie, așa că au tăiat fără niciun rost 141 de tei, au mai lăsat în paragină niște spații verzi, dar au mai achiziționat, tot pe banii noștri, niște autobuze second hand minunate, noi surse de noxe și poluare.

Noi ce facem?!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Nu se fură;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nu se fură"

Poza asta face toți banii! Cică nu fură, pentru ce să fure?! Când nu se ocupă cu razia "urzici la bătrânici", Guvernul șterge fără nicio jenă datoriile de 500 milioane de dolari ale rușilor de la KazMunaiGaz, adică salariile pe cinci ani a 50.000 de medici rezidenți sau toate cele 8 spitale regionale de urgență. Ei se jură că nu fură, dar îi prind cu șpaga-n ... Lacomi, de la 100 de tablouri în sus!

De asta i-ați adus la guvernare în 2012, ca să poată pune întreaga țară pe numele lor?!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ora de cutremur;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ora de cutremur"

Consider că șansele de supraviețuire în caz de cutremur ar crește dacă cunoștințele privind modul de acțiune în astfel de situații ar fi dobândite din școală, în cadrul orelor de educație pentru sănătate. De aceea am interpelat Ministerul Sănătății și al Educației solicitând sprijin pentru includerea orelor de educație pentru sănătate ca disciplină obligatorie în instituțiile de învățământ. Motivația acestui demers este legată de numărul mare de cutremure din ultima perioadă și de faptul că doar în Iași numărul victimelor estimate în caz de cutremur este de peste 3400.

Vă ofer un mic ghid de supraviețuire în caz de cutremur, asta după noul cutremur ce a avut loc în această seară. Ce să faci și ce să nu faci în caz de cutremur: în casă, pe stradă, în mașină și în locurile publice? Ce ar trebui să conțină trusa de supraviețuire?

1. În casă: dacă te afli într-o clădire rămâi acolo și protejează-te! Procedurile recomandate în Japonia și Statele Unite ("duck, cover and hold") sunt simple și asigură protecția individuală prin trei mișcări simple: ghemuit, acoperit și protejat.

E preferabil să vă ghemuiți cu fața în jos, la podea, pe genunchi și coate sau palme și să vă acoperiți capul cu brațele sau palmele, pentru protecție. Vă puteți asigura protecție suplimentară adăpostindu-vă lângă diverse obiecte solide, ce vă pot proteja, lăsând un spațiu gol lângă ele în caz de prăbușire, și cât mai departe de ferestre.

Cel mai sigur este spațiul dintre două obiecte mari (între două paturi, două mașini, între două rânduri de birouri) ce delimitează așa-zisul triunghi al supraviețuirii sau lângă un obiect mare, voluminos, cum ar fi mașina de spălat, frigiderul, aragazul, lângă piciorul patului, în fața unei canapele, lângă piciorul unei grinzi.

a) Dacă sunteți în bucătărie, în primul rând închideți aragazul și depărtați-vă de bufetul din care poate cădea vesela.

b) Dacă sunteți în pat, rămâneți acolo și acoperiți capul cu o pernă. Pe peretele lângă care este așezat patul nu e recomandat să aveți tablouri grele sau alte obiecte care v-ar putea răni în caz de cutremur.

Ce să nu faceți? Atenție! Pe durata cutremurului nu este recomandată evacuarea, mai ales din clădirile mari, întrucât ieșirea este dificil de găsit, iar scările au risc crescut de prăbușire. Tocul ușii nu vă oferă protecție dacă nu este încadrat în structura clădirii.

2. Pe stradă: căutați spații cât mai largi și asigurați protecția individuală. Nu staționați lângă clădiri, mai ales cele cu multe structuri care se pot prăbuși în timpul și după cutremur, precum ornamente, tencuială, coșuri sau țigle.

Ce să nu faceți? Atenție! Sub nicio formă nu vă adăpostiți sub balcoane sau stâlpii de înaltă tensiune.

3. În mașină: opriți mașina la distanță de clădiri sau de stâlpii de pe marginea străzii.

Ce să nu faceți? Atenție! Evitați apropierea benzinăriilor sau a stâlpilor de înaltă tensiune.

4. În locuri publice aglomerate (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de ședințe) nu alergați către ieșire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Stați calm și liniștiți-vă și vecinii de pe rând.

Ce ar trebui să avem pregătit în trusa de supraviețuire: apă, alimente ușoare și compacte (bomboane cu zahăr, biscuiți uscați), medicamente personale, analgezice și antiseptice, telefon mobil, lanternă, baterii, fluier, aparat de radio și actele personale.

Și nu în ultimul rând, ați văzut și dumneavoastră, nu suprasolicitați rețelele de telefonie. S-ar putea ca cineva să aibă nevoie urgent de 112. Dați cel mult un SMS ca să confirmați celor dragi că sunteți bine.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Parole;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Parole"

O tânără mamă a doi copii s-a sinucis. Un ziar de Iași, cu un redactor care ar face orice ca să-și vândă fițuica, dă drumul la un articol scris pe colțul mesei care, pe lângă faptul că abundă în erori de exprimare și gramaticale, dezvăluie datele de identificare și pune chiar în articol fotografia victimei.

Poate că ar fi fost bine să protejați identitatea familiei, mai ales că aici vorbim de suicid, nu credeți, domnilor jurnaliști? Gândiți-vă la toate repercusiunile psihologice și sociale pe care le vor avea de înfruntat cei doi copii, iar expunerea media oferită "cu generozitate" de dumneavoastră va accentua totul, prin publicarea numelui, a fotografiei victimei și ca să fiți siguri că nu e vorba de nicio confuzie, ați mai publicat și pozele cu fereastra apartamentului. Eu înțeleg că foamea de senzațional e mare, dar chiar așa? Unde este deontologia profesională?

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Unde sunt resursele României?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Unde sunt resursele României?"

Bunăstarea promisă după 1989 seamănă a sărăcie lucie. Firimiturile care li se aruncă azi românilor seamănă cu resturile de la mesele boierești... Unde sunt resursele și locurile de muncă ale României dinainte de 1989?

Lipsa de acțiune colectivă și interesul doar pentru confortul personal reușesc să stingă orice flamă revoluționară sau progresistă.

Nu Hrebenciuc, lupul politic, poate spune "am belit-o, bos", ci oile!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Proiectul meu de lege: aleșii rămân fără imunitate la justiție;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Proiectul meu de lege: aleșii rămân fără imunitate la justiție"

Majoritatea parlamentară funcționează acum ca o mașină de spălat pentru cei cu probleme cu justiția. Proiectul meu de lege îi trimite direct în fața justiției, imediat și fără alte avize, pe parlamentarii suspecți de corupție.

Mai precis, prin acest demers legislativ, pentru începerea anchetei, urmăririi penale și a arestării parlamentarilor nu va mai fi necesar avizul Camerei din care fac parte. În plus, pentru deplina independență a justiției va fi abrogată și existența unor proceduri speciale de reținere, arestare sau percheziție a parlamentarilor, prevăzute la articolul 24 din Statutul deputaților și senatorilor.

Concret, alin. (2) al art. 72 din Constituție se modifică și va avea următorul conținut "Deputații și senatorii pot fi anchetați, urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului fără încuviințarea Camerei din care fac parte. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție."

Un bilanț rapid arată că până azi cel puțin 20 de aleși au avut sau au probleme cu legea, în principal pentru acte de corupție, cărora li s-au mai alăturat alți 32 de incompatibili și, cireașa de pe tortul corupției, cei 9 miniștri ai educației implicați în dosarul Microsoft.

Conform alin. (2) al art. 16 din Constituția României: "Nimeni nu e mai presus de lege." Asta în teorie. În practică, deși, conform alin. (1) al art. 72 din aceeași Constituție, deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, există numeroase situații în care majoritatea parlamentară s-a opus ridicării imunității în cazul aleșilor suspectați de corupție.

Majoritatea parlamentară a refuzat să aprobe începerea urmăririi penale a patru aleși, pe numele lor de parlamentar Vosganian, Borbely, Dobre și Chițoiu, așa cum a refuzat și ridicarea imunității în vederea arestării a altor doi deputați: Cosma și Stan.

Asigurarea imunității celor suspectați de corupție nu a rămas fără mențiuni negative. Parlamentul este considerat drept o instituție care împiedică independența justiției în raportul UE privind corupția din cele 28 de state care încalcă statul de drept, în raportul MCV, și care nu respectă standardele statului de drept, în raportul Departamentului de Stat. Prin protejarea corupției statul român este discreditat, iar eforturile de intrare în Schengen, spre binele cetățenilor și al economiei, sunt sortite eșecului.

Pentru ca majoritatea parlamentară să nu mai obstrucționeze actul de justiție, consider că este o urgență pentru România adoptarea acestui proiect de lege.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Administrația Nichita, forțată să-și recunoască impotența: «nu am cum să mă împotrivesc»;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Administrația Nichita, forțată să-și recunoască impotența: «nu am cum să mă împotrivesc»"

Lăsate la mâna lui Nichita, proiectele Iașiului sunt terfelite unul câte unul. Înainte de parlamentare ne promitea autostradă. Înainte de europarlamentare ne aburea că lucrările vor începe anul acesta, dând chiar și termenul de cinci luni. În prag de prezidențiale Nichita terfelește din nou proiectele orașului: așa ca Iașiul rămâne și fără autostradă.

Nichita își recunoaște impotența: "nu am cum să mă împotrivesc". Acceptă supus decizia lui Ponta ca autostrada să fie amputată la un drum expres. Acceptă fără decență să pupe papucii celor de la București pentru a primi vreun oscior. În schimb, Bacăul este inclus fără probleme în lista autostrăzilor. De ce oare?

Nichita e nevoit să recunoască evidența: promisiunile PSD din manifestul pentru Iași, "de fapt, sunt niște science fiction". De fapt, nu a făcut, nu face și nu va realiza nimic. Nici vorbă ca Iașiul să ajungă capitală regională, spitalul regional e un veșnic subiect de campanie și va mai curge multă apă pe Bahlui până la finalizarea proiectului de amenajare. În schimb, doar pentru că iubește Iașiul, ne cere să-i votăm prezidențiabilul care își bate joc de Iași.

Singurele lucruri pentru care nu a avut nevoie de timp au fost, sunt și vor fi îndatorarea orașului, distrugerea Centrului de traumă și tăierea teilor.

Un primar cu adevărat mare, aflat la guvernare, ar fi avut curajul să le spună colegilor de partid că nu va mai susține nicio campanie, dacă nu sunt respectate promisiunile. Un primar demn și-ar fi dat demisia când acestea nu sunt respectate, dar știm că doar la Iași "lucrurile importante au nevoie de timp".

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Se poate intra în comă alcoolică la orele de curs?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Se poate intra în comă alcoolică la orele de curs?"

Se poate! Un elev de 16 ani de la liceul "Anghel Rugină" a intrat în comă chiar în a doua oră de curs și a ajuns cu salvarea la spital.

Recordul de alcoolemie îi aparține unui pacient de 15 ani: 5,01g ‰. Elevul a fost adus în comă la Spitalul "Sfânta Maria" chiar de bunica îngrijorată de starea de rău apărută după consumul de țuică. Nu e suficient? O pacientă de doar 13 ani din Hârlău, însărcinată în patru luni, a ajuns la urgențe în comă alcoolică, iar examenele toxicologice au indicat o alcoolemie de 1,7g ‰.

Din păcate, lipsa orelor de educație pentru sănătate din școală se vede tot mai mult în afara școlii. Statisticile ne arată creșterea îngrijorătoare a numărului de adolescenți care consumă alcool, precum și a cantității ingerate. Patru din cinci adolescenți consumă ocazional alcool, unul din cinci bea frecvent, iar 3% beau zilnic cel puțin o bere sau un pahar de vin. Un sfert din ei consumă în cursul aceluiași episod peste cinci doze de alcool, ceea ce reprezintă cantități mai mari decât adulții.

Aproape jumătate, mai precis 40%, fac acest lucru pentru distracție. Mai grav este că 50% dintre ei spun că fac acest gest pentru a uita de probleme, sugestiv pentru apariția dependenței la vârste tot mai scăzute.

Nu e singurul lucru nedorit. Consumul de alcool se asociază adesea cu comportamente sexuale cu risc.

48% dintre băieți și 17% dintre fete au prima experiență sexuală înainte de 15 ani. Situația e cu atât mai gravă cu cât doar 9% dintre ei folosesc prezervativ.

Suntem țara cu cele mai multe sarcini la adolescente, 10% dintre mame având sub 18 de ani în 2010, de 10 ori mai multe decât în Elveția. S-a ajuns la situația în care din 1.000 de femei care nasc 43 sunt minore. Mamele minore au risc crescut de avort, iar dacă reușesc să ducă sarcina până la capăt există riscul major ca nou-născutul să fie abandonat, iar tânăra mamă să aibă dificultăți de integrare socială.

Nu credeți că e nevoie de legea mea privind educația pentru sănătate?

Concret, prin acest proiect de lege se include disciplina educație pentru sănătate ca disciplină obligatorie de studiu la toate nivelurile sistemului național de învățământ. Planul-cadru și programa națională, precum și condițiile ce trebuie îndeplinite de personalul didactic (medici, psihologi, juriști etc.) pentru disciplina educația pentru sănătate se aprobă prin ordin comun al ministrului educației naționale și al ministrului sănătății.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Atitudine;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Atitudine"

Alegătorii trebuie să ia atitudine prin vot.

Observ cu amărăciune că oferta politică s-a diluat. Un partid de stânga nu zice nimic de sindicate, de egalitatea de șanse la educație, sănătate și justiție, de abuzul oamenilor bogați.

Un partid de dreapta nu zice nimic de promovarea capitalului uman și financiar românesc, de demnitate națională, de familie, de compasiune, de proprietate.

Însă dacă nu luăm atitudine prin societatea civilă și nici la vot, nu avem cum să merităm o lume mai bună, nu pentru noi, vinovații, dar nici măcar pentru copiii noștri nevinovați.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Un card cu iz electoral;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un card cu iz electoral"

Mai țineți minte? Cu ani în urmă am mai primit un cartonaș pentru votare. Mai știe cineva de el? Dacă și acest card va avea aceeași soartă? S-a gândit cineva cât durează introducerea datelor pe card? Știe cineva cine va introduce datele? Cine va plăti cititorul de carduri? Medicul de familie va mai avea timp de pacienți, dacă va sta să completeze cardul?

Este cumva doar o nouă acțiune electorală... și atât? Asta e o afacere de 56 milioane de euro. Cine încasează?

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Domnule Arafat, se moare cu zile în serviciile de urgență!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Domnule Arafat, se moare cu zile în serviciile de urgență!"

Doi angajați ai Spitalului din Săveni au fost bătuți crunt de trei indivizi ajunși la urgențe. Unul dintre ei aflat în stare gravă, cu ruptură de splină și fracturi costale, a ajuns direct în sala de operații, iar prognosticul este rezervat din cauza severității lezionale și complicațiilor posibile. Agresorii s-au ales cu amenzi de 500 de lei. Atât valorează viața unui medic?

Și nu e un caz singular. Sunt subiecte uzuale de breaking news ce arată coșmarul pe care îl trăiesc colegii mei din unitățile de primire a urgențelor și de la Salvare, puși să plătească chiar cu propria integritate fizică continua deteriorare a condițiilor în care se desfășoară actul medical.

De aceea, am propus un proiect de lege ce vizează o nouă încadrare juridică pentru cei care agresează personalul medical. Conform proiectului meu de lege agresarea personalului medical va fi încadrată la ultraj, similar jandarmilor și polițiștilor, astfel încât pedepsele vor fi majorate cu jumătate. Totodată, i-am interpelat pe miniștrii sănătății și justiției, solicitând ca pentru aceste pedepse să nu existe posibilitatea reducerii sau suspendării, iar pentru cei traumatizați sau uciși la datorie să existe o asigurare de viață implicită.

Pentru că nu vreau ca oamenii care salvează vieți să moară, îi solicit public domnului Arafat, de profesie medic, să susțină public acest demers legislativ și să-i bage-n seamă măcar acum, după atâția ani de ministeriat și pe cei care mor cu zile în sistemul de urgență. Îi reamintesc că nicio cameră video achiziționată până acum nu a salvat pe nimeni. Sau tot nu e o urgență pentru politicieni, ca și la colegii mei morți în accidentul aviatic din Apuseni?!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Consultări ratate;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Consultări ratate"

Președintele cheamă din nou și degeaba partidele la consultări. Și, vorba lui Caragiale, ne-am întors la 1.877. Și?! Că nu s-a făcut nimic, știm și noi. Că nu vor face nimic, știu și ei. Se va stabili, în spatele ușilor închise, un nou termen și tot așa.

Cred că ar fi mai indicat să plece la origini, adică la Constituție. Până nu se modernizează, toată această agitație e inutilă. E ca și cum ai pune carul înaintea boilor.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Un alt motiv pentru educația pentru sănătate: verigheta;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un alt motiv pentru educația pentru sănătate: verigheta"

Un pacient de 40 de ani riscă să rămână fără inelarul mâinii stângi în urma unui traumatism "prin verighetă". Cu toată experiența de aproape 18 ani în a purta verighetă, pacientul a reușit într-un moment de neatenție să o agațe în inelul de la chei, iar verigheta a provocat leziuni severe și nu a mai putut fi scoasă de pe deget. Leziunile ischemice s-au adăugat celor directe și doar intervenția rapidă a făcut ca degetul să nu se necrozeze. Prognosticul funcțional rămâne rezervat din cauza tipului și severității lezionale, cât și a complicațiilor posibile.

Avertizăm purtătorii și purtătoarele de inele și verighete că numărul acestor traumatisme este în creștere, pe o statistică parțială ele reprezentând peste 15% din traumatismele degetelor. Peste 60% survin în accidente casnice, mai ales la femei, restul fiind consecința accidentelor de muncă, sportive sau militare.

E bine de știut că aceste traumatisme, așa-numitele ring-finger, sunt printre cele mai grave leziuni ale mâinii, soldate adesea cu amputarea degetului. În funcție de materialul din care este făcut inelul, mobilitatea pe deget, unghiul și violența mișcării se poate ajunge până la "desmănușare" totală sau parțială prin avulsia (smulgerea) pielii, pachetelor vasculonervoase, tendoanelor, mușchilor sau osteoarticulare cu consecințe importante din punct de vedere funcțional și estetic.

Prevenția constă, în primul rând, în informarea asupra acestui gen de traumatism în cadrul orelor de educație pentru sănătate, dar și îndepărtarea inelelor în timpul activităților cu risc, asigurarea mobilității inelului pe deget, au fost chiar propuneri din partea chirurgilor plasticieni de a fi permise doar inele secționate pentru a scădea rezistența la smulgere.

În cazul unui astfel de traumatism scoateți rapid inelul de pe deget, fără a forța și agrava leziunile, și prezentați-vă urgent la spital pentru că fără tratament puteți rămâne fără deget.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Datori vânduți;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Datori vânduți"

În ultimii 10 ani primăria ne-a făcut datori vânduți. Fiecare dintre noi va plăti 300 de euro pentru a acoperi suma de 87,9 milioane de euro. În plus, prietenii primăriei știu de ce, 21 milioane reprezintă comisioane și dobânzi.

Este previzibil că, dacă mai apucă să intre în campania electorală de la anul, primăria va mai face un nou credit tip Dexia, ca în 2007, ca să aibă cașcaval de campanie! Așa că vom plăti noi și copiii noștri cam până în 2050 mofturile și incompetența! Va urma...

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - De ce să le pese de Iași?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"De ce să le pese de Iași?"

Pe vremea când alții erau la guvernare, domnul Nichita urla în gura mare că trebuie să ajungă la putere ca să poată beneficia și Iașiul de un guvern favorabil.

Întrebați-l pe Nichita ce a făcut PSD pentru Iași? Răspuns: nimic. Toate aceste șantiere, după cum o spune chiar dumnealui, sunt făcute pe banii europeni atribuiți Iașiului doar pentru că încă în acest oraș mai trăiește un anumit număr de locuitori. Nu are niciun merit pentru acest lucru, iar dacă ne uităm cu atenție, în actuala administrație, populația Iașiului a scăzut și nu e prea greu să spui de ce.

Mai mult, tot ei au încercat să pună bețe în roate și finanțării aeroportului, iar pesedeii guvernamentali ne-au zis clar că autostrada Iași-Târgu Mureș este o glumă, adică nu au nici măcar intenția să finanțeze așa ceva.

Ce să mai spunem când auzim doar zeci de promisiuni care nu sunt urmate și de fapte?

Ieșeni, votați în continuare PSD, ca să rămânem în continuare una dintre cele mai sărace și fără perspective regiuni din Europa!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Doar în România oile votează cu lupul!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Doar în România oile votează cu lupul!"

... Și nu numai în Teleorman sau în sectorul 5. Trăiesc într-o țară numită țara hoțiilor. Trăiesc într-o țară guvernată de un plagiator. Trăiesc într-o țară în care Parlamentul e o haită de mafioți. Trăiesc într-o țară în care se fură șine de cale ferată și cabluri electrice. Trăiesc într-o țară unde se fură și voturi. Mai au un pic și ne iau și aerul! Am trecut demult de etapa de dezgust. E timpul revoltei!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Picasso;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Picasso"

Domnul Vâlcov când a cumpărat Picasso a primit bon fiscal? Poate el are mai multe șanse să câștige. A ridicat până și corupția la nivel de artă!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Loteria fără miză;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Loteria fără miză"

Întâi aduni bonurile ca prostul și după aceea aștepți să te lovească norocul. Apoi te deplasezi la agenția fiscală fără să știi ce premiu ai câștigat. Asta dacă va fi vreun norocos...

Ca să avem și un câștigător la loteria bonurilor, și nu doar ca să ne facem că facem ce trebuie, mai întâi trebuie făcută o bază de date cu numărul și valoarea bonurilor și apoi extras un număr. În sistemul utilizat acum sunt foarte puține șanse să câștige cineva, să existe un bon de o anumită valoare, într-o anumită zi dintr-o anumită lună. Acum acesta este bazat pe varianta cu șanse minimale de câștig utilizată din plin de grecii din loteria... "națională română".

Fără o astfel de schimbare, e greu de crezut că mulți vor renunța la un câștig negru, dar sigur, fără taxe și fără TVA, pentru iluzia unui bon de loterie.

Concluzionând: doar dacă n-aveți ce face veți aduna hârtiuțele numite bonuri fiscale.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - 7 paturi, 3 medici, un aparat de radiologie pentru tot Iașiul și întreaga Moldovă;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"7 paturi, 3 medici, un aparat de radiologie pentru tot Iașiul și întreaga Moldovă"

Cu asta am rămas după ce Astărăstoae și Arafat au distrus spitalul de urgență: o bolniță nefuncțională. Degeaba cumperi pe bani grei și comisioane ambulanțe, elicoptere și alte avioane, dacă, atunci când ajungi la urgențe, mori încet așteptând de la 2 pân`la 9. Ne-am săturat de improvizații mizere și de caricaturi de spitale. De asta am vrut și vreau reorganizarea sistemului, o nouă lege a sănătății și un nou spital de urgență.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Un alt motiv pentru educația pentru sănătate;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un alt motiv pentru educația pentru sănătate"

Tratamente improvizate la care recurg gospodinele, precum aplicarea locală de iaurt, ulei, sare, miere sau prezentarea tardivă la spital pot complica evoluția și se pot solda cu sechele de ordin funcțional și estetic.

O pacientă de 38 de ani cu arsuri, prin lichid fierbinte, de grad II și III, localizate la nivelul brațului și antebrațului stâng a aplicat pe întreaga suprafață a arsurii cerneală, îngreunând intervenția chirurgicală, ceea ce duce la un prognostic rezervat.

Arsurile prin lichid fierbinte sau flacără din această perioadă pot fi extrem de severe sau urmate de numeroase complicații. Neatenția și graba în pregătirea alimentelor tradiționale, de la fierberea ouălor, gătitul ciorbei sau a fripturii de miel, sunt urmate adesea de arsuri de grad II, III și IV la nivelul mâinilor, antebrațelor, abdomenului sau zonei pelvine.

Reamintim că în arsuri este indicată doar spălarea abundentă cu ser fiziologic sau apă călduță, precum și aplicarea unui pansament steril sau a unui prosop curat. Este obligatorie prezentarea rapidă la spital pentru tratament de specialitate și sunt interzise "tratamentele" trăsnite prin aplicarea de ulei, iaurt, frunze de varză, cerneală, sare, miere de albine, ce pot agrava leziunile, cresc riscul septic și îngreunează terapia arsurii.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Războiul medicamentelor;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Războiul medicamentelor"

M-am săturat să văd cum e speriată lumea cu ce ascunde algocalminul, ce efecte dezastruoase are aspirina, ce superefecte adverse are ibuprofenul! Breaking news mediatic și un război cu medicamentele ieftine, eficiente și care sunt eliberate fără rețetă, așa-numitele OTC (Over The Counter). Nu există medicament în lumea asta fără nicio reacție adversă sau fără efecte secundare! Normal că dacă depășești doza de 2400 de mg sau iei cu săptămânile ibuprofen va crește și riscul de infarct miocardic și accident vascular. Normal că dacă iei peste 6 comprimate de paracetamol de 500 mg apare hepatotoxicitate! Și de la excesul de vitamine pot apărea efecte secundare.

Dar asta nu înseamnă că dacă iei ibuprofen o dată, la nevoie, pentru o durere de cap, gata, ești și intoxicat. Privind retrospectiv, toate aceste medicamente au ajutat enorm pe cei care au urmat un tratament corect. Dar pentru asta e nevoie de educație pentru sănătate făcută temeinic, de pe băncile școlii. Până la urmă, ca în multe alte aspecte din viață, totul ține de doză!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Regula celor «3e», de evitat;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Regula celor «3 e», de evitat"

Răcirea bruscă a vremii a creat probleme majore pentru zeci de pacienți, în special cei ce aparțin grupelor de risc, precum vârstele extreme sau cei cu patologie preexistentă de tip respirator, cardiovascular, neurologic, metabolic sau osteoarticular.

Expunerea la temperaturile scăzute a favorizat sau a agravat afecțiunile respiratorii acute precum laringotraheobronșitele, otitele, sinuzitele, pneumoniile, crizele de astm bronșic, dar și decompensarea patologiei cardiovasculare cu risc de infarct miocardic, angina pectorală sau insuficiența cardiacă, agravarea arteriopatiilor periferice, creșterea numărului de accidente vasculare cerebrale sau apariția nevralgiilor, artralgiilor și a puseelor de lumbago.

Toți acești pacienți necesită evaluare rapidă, clinică, imagistică și biologică, asociate terapiei de suport sau simptomatice. Prognosticul este rezervat întrucât există riscul unor complicații importante imediate sau la distanță.

Pe lângă afecțiunile favorizate sau agravate de expunerea la temperaturile joase remarcăm un fenomen îngrijorător în această perioadă - creșterea numărului pacienților ajunși la urgență din cauza automedicației. Sunt pacienți tineri, în special femei, ce au recurs la diverse tratamente fără nicio indicație medicală și au ajuns să necesite terapie de urgență, fie din cauza efectelor secundare (alergii, gastrite) sau din cauza agravării afecțiunii de bază.

Pentru a vă menține sănătoși și în această perioadă, în care variațiile termice importante sunt un fenomen uzual, există regula celor "3 e" de evitat.

  1. evitați stresul termic: purtați îmbrăcăminte adecvată, consumați lichide calde, evitați deplasările matinale și nocturne, când este foarte frig și alternați repausul în spații încălzite, precum instituțiile publice și magazinele;
  2. evitați aglomerațiile și respectați regulile de igienă: utilizarea batistei și spălatul pe mâini;
  3. evitați automedicația, orice tratament trebuie făcut doar la recomandarea medicului de familie sau a specialistului, menționând suplimentar că antibioterapia fără discernământ este adesea ineficientă și duce și la selecționarea germenilor rezistenți, agravarea afecțiunilor de bază sau la efecte secundare nedorite.

Acum înțelegeți de ce e importantă existența orelor de educație pentru sănătate?!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Și a fost extragerea;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Și a fost extragerea"

Mulți spun că extragerea a fost măsluită în sensul că valoarea mică, de 6 lei, a fost aleasă tocmai pentru a-i determina pe clienți să ceară toate bonurile, chiar și pe cele de valori mici. Probabilitatea de a ieși o cifră sub 10 era de doar 1:100, dar culmea, la prima extragere, iese o cifră aleasă cu dedicație pentru micii comercianți, cei care au de regulă astfel de vânzări cu valoare mică.

Oricum, românii nu sunt prea norocoși și asta dacă ținem cont doar de modul în care ne este condusă țara, ca să nu mai vorbesc și de mânăriile care se fac la loterie, cu bile cu cip inclus și aranjarea rezultatelor după analizarea variantelor.

O viziune economică tristă această loterie...

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Teatru scurt;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Teatru scurt"

KWI cheamă, din nou, partidele la consultări. De mult nu mai interesează cam pe nimeni ce fac ăștia, poate doar cei care trăiesc din asta, câțiva lachei și presa.

Un professore care nu vorbește nimic de educație și un dottore care nu face nimic pentru sănătate. Mult zgomot pentru nimic.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Un alt motiv pentru educația pentru sănătate - aragazul;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un alt motiv pentru educația pentru sănătate - aragazul"

Pe o statistică parțială aragazul provoacă cel puțin 20% din intoxicațiile cu monoxid, iar majoritatea victimelor sunt pensionari și șomeri. Avertizăm de cele două riscuri majore ale încălzirii la aragaz, mai ales pe durata nopții, precum și de necesitatea verificării surselor de încălzire.

Intoxicația cu monoxid poate apărea oricând, iar cefaleea, grețurile, vărsăturile, somnolența merg până la comă și deces. Copiii și vârstnicii sunt primii afectați, iar somnolența sau nervozitatea pot fi printre primele semne.

În cazul în care simțiți miros de gaz asigurați aerisirea încăperii și nu aprindeți lumina până când mirosul de gaz nu dispare, altfel explozia în spații închise provoacă arsuri și leziuni ale căilor respiratorii asociate adesea altor traume majore.

Nerespectarea acestor recomandări a făcut ca o pacientă de 66 de ani să ajungă în stare critică după ce a încercat să se încălzească la aragaz. Scurgerile de gaz și scânteia de la întrerupător au provocat accidentul soldat cu arsuri la față, mâini și coapse, cu prognostic rezervat din cauza sediului și severității leziunilor, precum și a complicațiilor posibile.

Dacă educația pentru sănătate ar ajunge materie obligatorie de studiu, sunt sigur că ar duce și la scăderea numărul cazurilor de acest gen.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Un nou motiv pentru educația pentru sănătate: păduchii;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un nou motiv pentru educația pentru sănătate: păduchii"

Lipsa orelor de educație sanitară nu a rămas fără consecințe: 1 din 200 de elevi are păduchi, iar unul din 1.000 are râie. 2 din 10 români au avut, au sau vor avea păduchi cel puțin o dată în viață. La fiecare început de an școlar triajul epidemiologic depistează 8.600 de elevi care se pregătesc să înceapă școala cu păduchi și alți 430 cu râie.

Pe o statistică parțială, incluzând un sfert din județele țării, s-au înregistrat deja peste 2.000 de cazuri de pediculoză.

Pe locul întâi, până acum, este Suceava cu 336 de cazuri de păduchi și 53 de scabie, urmată de Vaslui cu 207 cazuri de pediculoză și 38 de cazuri de scabie, la care se adaugă cele 188 de cazuri de angină acută, 13 cazuri de alte boli infecțioase, și Neamț, 264 de elevi cu păduchi și 11 cu râie, cu aproape 10% mai mulți decât anul trecut. Remarcăm că podiumul este ocupat de 3 județe din Moldova în care sărăcia și lipsa educației ajung să constituie o amenințare pentru sănătate.

Păduchii și râia vor asista însă la orele de securitate cibernetică, și asta pentru că în locul orelor obligatorii de educație sanitară, prevăzute în proiectul meu de lege, adoptat de Camera Deputaților, Guvernul României va întreprinde demersuri pentru introducerea în școli și a pregătirii obligatorii cu privire la securitatea spațiului cibernetic.

Nu știu cât de utile vor fi aceste ore pentru elevi sau pentru siguranța României, dar în mod cert nu vor reuși să rezolve nici absența cunoștințelor minime de igienă și nici nu vor face ca acești copii să dobândească deprinderi și abilități care să le asigure un stil de viață și un comportament sănătos.

Poate că cifrele îl vor lămuri și pe premier și pe ministrul educației ca, în țara în care "toți elevii știu să folosească tableta", păduchii și râia vor dispărea din școală doar când copiii vor învăța la școală regulile elementare de igienă.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Veste bună din Bârlad;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Veste bună din Bârlad"

În timp ce televiziunile transmit de ore bune înmormântări în direct și crime cu premeditare, eu vreau doar să vă anunț că în acest an Alexandru Ionașcu, un tânăr din Bârlad, elev în clasa a XII-a la Colegiul Național "Gheorghe Roșca Codreanu", va reprezenta România la Olimpiada Internațională de Informatică.

Proiectul său, proiectul României "Norly.net", este o aplicație destinată securizării navigării pe web, ce a mai câștigat în acest an un premiu pentru inovație la concursul "Project Blue Challenge" organizat de Microsoft, că tot vorbim de securitate cibernetică.

Numai că pe Alexandru Ionașcu și pe profesorul său Vlad Giurcanu, îndrumătorul de proiect, nu-i va transmite nimeni, niciodată, în direct în această țară, indiferent câte premii ar câștiga.

Ne vom mândri cu el abia când ni-l vor lua alții!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Sute de copii bătuți de familie și de soartă la Vaslui;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Sute de copii bătuți de familie și de soartă la Vaslui"

936 de copii din Vaslui au suferit diverse forme de violență. Aproape 3 în fiecare zi. 480 au intrat în atenția serviciului de intervenție în regim de urgență. 171 au ajuns la centrele maternale pentru victimele violenței în familie, iar alți 285 la centrele de primire în regim de urgență.

Cel mai recent caz cutremurător este al copilului de cinci ani, bătut de tată până i-a rupt umărul, doar că să se răzbune pentru plecarea soției.

În realitate numărul de cazuri este mult mai mare, pentru că nu este ușor de identificat violența domestică și nu toți copiii beneficiază de asistență în astfel de situații. Mai mult de jumătate sunt din satele Vasluiul, acolo unde sărăcia, alcoolul și lipsa de educație au ajuns să se manifeste prin pumnii părinților ce se revarsă chiar asupra celor pe care ar trebui să-i apere. În plus, violența naște violență, așa că, să nu ne mire dacă acești copii vor fi viitorii părinți care își agresează copiii.

În tot acest timp aleșii se gândesc la pensii.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Doar taie!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Doar taie!"

Dacă tot au făcut sănătatea praf acum trebuie să iasă la socoteală și pulberea. E oficial! Au mai tăiat 1000 de paturi din spitale. Practic, se taie numărul de cazuri de internări continue decontate spitalului de către CAS, ceea ce înseamnă că internările de lungă durată în spital vor fi mult mai puține și că tot ce se internează peste norma contractată va fi suportat din bugetul propriu al spitalului. Se taie. Și aici vorbim de pacienți, de vieți, și nu de saci de cartofi.

O să tot reducă până rămân cu saloanele goale. Să plece medicii, să se închidă spitalele, să ne tratăm la privat, să ne lase în pace. Cred că cea mai bună soluție este desființarea CAS, oricum este inutilă...

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Gulere albe?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Gulere albe?"

Poate mâini îndemânatice! DNA-ul ar fi trebuit să-și facă televiziune. Ar avea zilnic breaking news și cea mai mare audiență.

Se vede treaba că Ceaușescu n-a murit, ci s-a multiplicat în mii de ceaușești mai siniștri decât originalul. Au împărțit între ei vilele de protocol, cabanele de vânătoare ale odiosului, rezerva în valută a statului român și au pornit în gașcă la "privatizarea" resurselor naturale, a industriei și a pădurilor, acumulând averi care l-ar face invidios pe tovarașu` și cred că și pe Bill Gates.

Trebuie să facem curățenie în această clasă politică coruptă. Să curățăm tot, de la baronii corupți, care finanțează partidele până la oamenii de afaceri care fac evaziune fiscală, politicienii care ne tot vâră în față promisiuni, minciuni și alte fărădelegi. Trebuie să ne gândim la generațiile viitoare și să luăm atitudine.

Poate ar trebui să candideze și DNA-ul pe la prezidențiale. Popularitatea sa e în continuă creștere.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Logo neinspirat?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Logo neinspirat?"

Un logo și un slogan ar trebui să fie reprezentative pentru Iași. Reușește varianta primăriei?

Da, e foarte interesant! Cică arc peste timp, dar care pare o rufă pusă la uscat. Iluzie optică!

Poate doar dacă am vrea să organizăm jocurile olimpice. Dar până și acolo "lucrurile importante au nevoie de timp". Fiți optimiști! Ne auzim în viitorul secol.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - O megațeapă la un click distanță;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"O megațeapă la un click distanță"

Pastilele "minune" ce vă scapă de kilogramele în plus, comercializate adesea pe internet, se dovedesc ineficiente sau pot crea grave probleme de sănătate. Prezentate drept "100% naturale", ca și etnobotanicele, pentru a scăpa de avizele necesare comercializării medicamentelor și alimentelor, ele oferă visul oricărei persoane confruntate cu excesul ponderal: "o singură tabletă vă permite pierderea a 3 kg în 5 zile", "grăsimea dispare, silueta se subțiază, corpul se transformă total". Și asta în condițiile în care "nu necesită nicio schimbare în obiceiurile alimentare. Nu este nevoie nici să faceți un sport sau alte exerciții de constrângere. De fapt, ceea ce mâncați sau ceea ce faceți are prea puțin legătură cu eficacitatea".

Utilizarea unor astfel de pastile "minune", fără recomandare medicală, fără cunoașterea provenienței sau achiziționate de pe internet, poate duce la complicații extrem de periculoase.

Vă reamintesc doar cazul tinerei din București ce și-a pierdut viața, iar la Iași o pacientă de 19 ani a necesitat terapie complexă la Spitalul de urgență după administrarea unei supradoze de medicamente pentru scăderea în greutate. Pacienta prezenta grețuri, vărsături, dureri abdominale, vertij, dispnee și tahicardie și a necesitat imediat măsuri de depurare a toxicului prin lavaj gastric, antidotism, terapie de suport, iar prognosticul a fost rezervat și datorită stării clinice, dezechilibrelor, precum și dozelor și tipului de medicamente ingerate.

Recomandăm ca orice cură de slăbire să fie precedată de o evaluare clinică și biologică și ca regimul alimentar să fie elaborat de un nutriționist. Regimul alimentar trebuie să fie echilibrat nutrițional, incluzând proteine, glucide și lipide, precum și vitamine, în principal din fructe și legume proaspete, adaptat caloric la necesitățile organismului, care să țină cont de afecțiunile asociate metabolice (diabet) sau neuropsihice (nevroze sau depresii), cu respectarea orarului de masă pentru a se evita hipoglicemiile, eventual făcut de un nutriționist, și care să țină cont de medicația asociată (atenție la contraceptivele orale!). Eventualele medicamente asociate regimului igienodietetic trebuie să fie prescrise de un medic, întrucât curele de slăbire haotice se pot finaliza tragic, iar alte soluții, chirurgicale, pot fi luate în considerare după o informare corespunzătoare.

Adoptarea proiectului meu de lege privind introducerea educației pentru sănătate ca materie obligatorie de studiu ar informa tinerii privind riscurile la care se expun și ar duce la eliminarea multor situații tragice. Din păcate, acest proiect nu este pe agenda parlamentarilor.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ne iubește?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ne iubește?"

Este chiar copleșitoare această grijă, această iubire necondiționată a celor de la Ministerul Sănătății pentru copiii noștri. Asta în condițiile în care la noi se moare cu zile prin spitale, șpaga e la ea acasă, plătim CAS-ul degeaba, că tot trebuie să îți plătești vata, pansamentul, seringile, acele, medicamentele. De aceea, spuneam, e chiar copleșitoare grija lor. Le mulțumim că ne iubesc copiii mai mult decât o facem noi! Și o fac atât de dezinteresat... Nu, nici vorbă de bani la mijloc!

Vă mai amintiți de Toni Tecuceanu de la "Cronica Cârcotașilor", despre care, la acel moment, se spunea că a murit de "gripă porcină"? Vă mai amintiți cum au fugit să se vaccineze toți românii în urma acestei campanii și cum, subit, după vânzarea tuturor vaccinurilor, această gripă "porcină, ovină, peștină, aviară" a dispărut pentru totdeauna?

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Nu cred în coincidențe!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nu cred în coincidențe!"

Voi putea fi convins de bună-credință a coaliției de guvernare doar atunci când vor fi îndeplinite prin lege, o dată pentru totdeauna, trei solicitări clare pentru modul de desfășurare prezidențialelor. Sunt simple și ușor de realizat, evident, dacă se dorește acest lucru: înființarea mai multor secții de votare, simplificarea procedurii de înregistrare a votanților și eficientizarea procesului de votare, prelungirea orarului de funcționare al secțiilor de votare până când toți cei aflați la coadă la ora 21 își vor putea exercita dreptul la vot.

Aplicarea acestor măsuri ar ajuta la reinstaurarea încrederii în cei care au organizat defectuos aceste alegeri prezidențiale.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Parlamentul trebuie să adopte proiecte ce pun în valoare românismul;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Parlamentul trebuie să adopte proiecte ce pun în valoare românismul"

Am depus un proiect legislativ ce vizează desemnarea zilei de 26 martie drept Ziua Literaturii Române. Acest demers legislativ are drept scop promovarea literaturii române prin încurajarea activităților culturale și educative legate de acest eveniment.

Literatura română a constituit, constituie și va constitui un vehicul esențial de promovare a limbii și culturii române.

Instituirea unor astfel de evenimente, ce pun accentul pe literatura română, este fundamentală pentru promovarea valorilor naționale și consolidarea identității românești.

Într-o epocă supusă globalizării și în actualul context politic și geostrategic apreciem că e necesar, mai mult ca oricând, ca Parlamentul României să adopte astfel de sărbători ce pun în valoare românismul.

Am ales această dată, 26 martie, și pentru a reaminti că în 1863, la Iași, la acea dată se înființa "Junimea" de către Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosseti. "Junimea" n-a fost doar o societate culturală, ci și o comunitate de interese sociopolitice având drept scop formarea viitoarelor generații.

Acest lucru dorește și acest proiect de lege. Având în vedere argumentele prezentate și faptul că acest demers legislativ nu presupune niciun efort bugetar suplimentar, vă solicit să îl susțineți prin votul dumneavoastră.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - O nouă șansă pentru medicina școlară;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"O nouă șansă pentru medicina școlară"

Am depus un proiect legislativ ce vizează trecerea activității cabinetelor de medicină școlară și preșcolară, precum și a cabinetelor de medicină dentară pentru școlari și studenți în coordonarea unui spital, prin completarea articolelor 190 și 1901 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Motivațiile unui astfel de demers sunt legate în primul rând de clarificarea situației acestui tip de asistență medicală care, deși este finanțată de la bugetul Ministerului Sănătății, nu poate primi aceste sume direct, ci doar prin intermediul primăriilor, întrucât Legea nr. 95/2006 nu prevede acest lucru. Prin modificarea legislativă propusă cabinetele de acest gen vor fi finanțate tot de la bugetul de stat, dar către un spital care le arondează.

În al doilea rând, subordonarea acestui tip de asistență medicală unui spital, pe lângă faptul că respectă principiile descentralizării prevăzute de O.U.G. nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale, asigură multiple avantaje atât pentru desfășurarea activității medicale, cât și pentru personalul din aceste cabinete:

  1. asigurarea promptă și constantă, prin farmacia spitalului, a medicamentelor și materialelor sanitare necesare. Acum aceasta este greoaie și sporadică întrucât se face prin Direcția de Asistență Comunitară, care nu are prevăzute printre atribuții și acest gen de achiziții;
  2. prelucrarea instrumentarului medical și a lenjeriei în stația de sterilizare a spitalului și în spălătorii destinate mediului medical. Acum sunt utilizate soluții de compromis, precum utilizarea spălătoriilor de la căminele de bătrâni;
  3. preluarea ritmică și neutralizarea corespunzătoare a deșeurilor medicale;
  4. personalul acestor cabinete va beneficia atât de coordonarea mai bună din punct de vedere metodologic, întrucât aceasta se va face de către specialiști în domeniul medical, și nu de cei responsabili cu asistența socială, cât și de aplicarea actelor normative și a contractului colectiv de muncă specifice sectorului sanitar și nu vor mai fi asimilați funcționarilor publici angajați ai Direcției de Asistență Comunitară.

Concret, proiectul de act normativ completează articolele 190 și 1901 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, mai precis lit.h) a alin.(2) al art.190 și lit.b) și d) ale art. 1901, astfel încât finanțarea de la bugetul de stat a activităților și asigurarea drepturilor salariale ale personalului, precum și asigurarea cheltuielilor de natura bunurilor și serviciilor din cabinetele de medicină școlară, cabinetele de medicină preșcolară, cabinetele de medicină dentară pentru școlari și studenți va fi similară celei din celelalte activități medicale prevăzute în structura organizatorică a unui spital: cabinete de medicină sportivă, planning familial, HIV/SIDA, distrofici, TBC, LSM.

Având în vedere argumentele prezentate, vă solicit adoptarea acestui proiect de lege care, deși nu presupune niciun efort bugetar suplimentar, va asigura îmbunătățirea activității medicale în aceste cabinete.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - O, ce oraș poluat! Iașiul e în top;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"O, ce oraș poluat! Iașiul e în top"

Comisia Europeană a declanșat o nouă procedură de infringement împotriva României întrucât cetățenii din Iași, Brașov și București sunt expuși continuu unor niveluri nesănătoase de poluare, în special cu particule fine, denumite generic PM10.

Potrivit ultimelor rapoarte ale oficialilor europeni, "cetățenii din anumite zone din Iași au fost expuși în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007", fără ca autoritățile să facă nimic, deși legislația europeană obligă statele membre de a limita expunerea la astfel de particule.

Aceste particule sunt generate de industrie, trafic sau încălzirea locuințelor și pot genera astm, cancer pulmonar, afecțiuni cardiovasculare și decese premature.

Paradoxal, un oraș ce a rămas fără industrie a ajuns unul dintre cele mai poluate din Europa și asta e din cauza administrației locale care nu a făcut nimic pentru binele ieșenilor.

Pentru că doar la Iași "lucrurile importante au nevoie de timp", agentul de termoficare e poluant, traficul a fost, este și va fi sub orice critică, Vama rămâne plasată în oraș, Salubrisul nu are mașini dotate cu aspiratoare, iar RATP-ul a devenit cel mai scump cimitir de autobuze din Europa și, ca și cum nu ar fi de ajuns, primăria a tăiat și teii de pe bulevardul Ștefan cel Mare.

Cei de la Agenția pentru Protecția Mediului încearcă să ascundă mizeria sub preș asigurându-ne că o singură stație din patru, cea din Podul Roș, înregistrează valori ale nivelului de poluare peste limite admise.

Poate că e momentul ca primarul și "nepoluații" de la APM să fie mutați în Podul Roș să inhaleze pulberi și să delireze cum va deveni un astfel de oraș capitală culturală europeană.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Pensia;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Pensia"

Îi cunoașteți? 255 de parlamentari vor pensii speciale. Adică 43,96% din Parlamentul României. La Iași procentul este și mai confortabil: 66,66%. Mai precis, 14 din cei 21 de deputați și senatori, pe numele lor de scenă Constantin Adăscăliței (deputat PSD), Camelia Bogdănici (deputat UNPR), Gheorghe Emacu (deputat UNPR), Cristina Nichita (deputat PSD), Grigore Crăciunescu (deputat PNL), Viorel Blăjuț (deputat independent), Petru Movilă (deputat PMP), Daniel Oajdea (deputat independent), Sorin Iacoban (deputat PSD), Ionel Agrigoroaei (senator UNPR), Florin Constantinescu (senator PSD), Neculai Rățoi (deputat PSD), Anghel Stanciu (deputat PSD) și Sorin Lazăr (senator PSD) susțin cea mai rușinoasă inițiativă legislativă din istoria parlamentară, pensii suplimentare pentru aleși.

Am refuzat să susțin acest proiect legislativ pentru că este anormal și jenant ca într-o țară în care bolnavii nu își pot cumpăra medicamentele, în care medicii și profesorii au salarii de mizerie să se caute soluții doar pentru parlamentari.

Nu asta ne-au promis în campania electorală! Nu i-am auzit că vor să își crească pensiile după model european, ci că vom avea spitale la nivel european, școli la nivel european, salarii pentru medici, profesori, polițiști la nivel european, alocații pentru copii la nivel european, locuri de muncă la nivel european.

Din punctul meu de vedere orice lege de salarizare și de stabilire a pensiei pentru parlamentari ar trebui votată de popor, prin referendum, și nu de parlamentari.

Ca să nu-i uitați atunci când îi votați:

Camera Deputaților:

PSD: Adam Luminița-Pachel, Adăscăliței Constantin, Andea Petru, Anton Marin, Arsene Ionel, Avram Marian, Axente Ioan, Babuș Radu, Baltă Mihai, Bălan Ion, Benga Ioan, Birchall Ana, Bîrsășteanu Florică, Boboc Valentin Gabriel, Bogdan Gheorghe-Dănuț, Bogdănici Camelia-Margareta, Bordeianu Dan, Bucura-Oprescu Simona, Buicu Corneliu-Florin, Caloianu Mario-Ernest, Călin Ion, Căprar Dorel-Gheorghe, Chebac Eugen, Chirvăsuță Laurențiu, Ciobanu Gheorghe, Ciocan Dan, Ciofu Tamara-Dorina, Ciolacu Ion-Marcel, Codîrlă Liviu, Covaci Dorel, Cristea Aurelia, Cristea Victor, Daea Petre, Delureanu Virgil, Diaconu Adrian-Nicolae, Dima Toader, Dîrzu Ioan, Dobre Mircea-Titus, Dolineaschi Andrei, Dragomir Viorel Marian, Drăghici Mircea-Gheorghe, Drăghici Sonia-Maria, Dumitrache Ileana Cristina, Emacu Gheorghe, Enache Marian, Florea Daniel, Frăticiu Gheorghe, Găină Mihăiță, Ghiveciu Marian, Gliga Vasile Ghiorghe, Grama Horia, Harbuz Liviu, Iacoban Sorin-Avram, Iancu Iulian, Iane Ovidiu-Cristian, Intotero Natalia-Elena, Iordache Florin, Itu Cornel, Khraibani Camelia, Manolache Marius, Marica Petru-Sorin, Marin Laura, Matei Călin-Vasile-Andrei, Măduța Flavius-Luigi, Melinte Ion, Mihăilescu Ion-Bogdan, Mitrea Manuela, Mîrza Gavril, Mocanu Adrian, Mocioalcă Ion, Moisii Constantin, Moldovan Carmen Ileana, Moț Constantin-Stelian-Emil, Muntean Mircia, Munteanu Ioan, Murgu Neagu, Nassar Rodica, Neacșu Marian, Nica Nicolae-Ciprian, Nichita Cristina, Nicolae Florian, Niculae Aurel, Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae, Nistor Laurențiu, Nistor Marioara, Niță Constantin, Niță Emil, Nosa Iuliu, Ochi Ion, Pană Adriana-Doina, Pârgaru Ion, Pâslaru Florin-Costin, Peia Ninel, Petrea Dorin Silviu, Petric Octavian, Popeangă Vasile, Popescu Dumitru-Iulian, Pop Georgian, Potor Călin, Răducanu Ion, Rădulescu Cătălin-Marian, Rățoi Neculai, Rizea Cristian, Roșca Lucreția, Simionescu Adrian Constantin, Solomon Adrian, Stanciu Anghel, Stanciu Zisu, Stan Ioan, Stan Ion, Stănescu Alexandru, Steriu Valeriu-Andrei, Stragea Sorin Constantin, Stroe Radu, Sturzu Mihai-Răzvan, Suciu Vasile-Daniel, Șimon Gheorghe, Șova Lucian, Ștefan Viorel, Ștefănescu Elena Cătălina, Tătaru Florin-Cristian, Teodorescu Ioan Viorel, Traicu Rodin, Tudorache Daniel, Tudorie Violeta, Uricec Eugen Constantin, Vasilică Radu Costin, Vizitiu Sergiu-Constantin, Vlase Petru Gabriel, Vlădoiu Aurel, Voicu Mădălin-Ștefan, Vreme Valerian, Weber Mihai, Zaharcu Neviser.

PNL: Calimente Mihăiță, Cherecheș Florica, Chirteș Ioan-Cristian, Costin Gheorghe, Crăciunescu Grigore, Cristian Horia, Dobrinescu Traian, Gireadă Dumitru-Verginel, Grecea Maria, Gudu Vasile, Horga Vasile, Iane Daniel, Laza-Matiuța Liviu, Oros Nechita-Adrian, Pardău Dumitru, Sămărtinean Cornel-Mircea, Scarlat George, Urcan Ionaș-Florin, Varga Vasile, Zlati Radu.

DP: Blăjuț Viorel-Ionel, Burlacu Ștefan, Dalca Ștefan-Petru, Deaconu Mihai, Gurzău Adrian, Mincă Liliana, Movilă Petru, Oajdea Daniel Vasile.

UDMR: Antal István, Bónis István, Cseke Attila-Zoltán, Erdei Dolóczki István, Fejér László-Ődőn, Kelemen Atilla-Béla-László, Kereskényi Gábor, Márton Árpád-Francisc, Máté András-Levente, Moldovan Iosif, Seres Dénes.

Minorități: Amet Varol, Păun Nicolae, Vainer Aurel.

PC-PLR: Avram Constantin, Calotă Florică Ică, Cioată Cezar, Galan Constantin, Ionescu Aurelian, Negruț Cornelia, Tănăsescu Claudiu-Andrei, Tocuț Dan-Laurențiu.

Deputați neafiliați: Ciobanu Liliana, Condurățeanu Andrei-Răzvan, Dragomir Maria, Iriza Scarlat, Niculescu Dumitru, Petrescu Petre, Tănase Răzvan-Ionuț.

Senat: neafiliați: Agrigoroaiei Ionel; PSD: Anghel Adrian, Arcaș Viorel, Bădălău Niculae, Bereanu Neculai, Bodog Florian Dorel, Bota Marius Sorin-Ovidiu, Bujor Dumitru Marcel, Bumbu Octavian-Liviu, Burlea Marin, Butnaru Florinel, Butunoi Ionel Daniel, Chiriac Viorel, Coca Laurențiu Florian, Constantinescu Florin, Cordoș Alexandru, Corlățean Titus, Coste Marius, Costoiu Mihnea Cosmin, Cristache Iulian, Dumitrescu Florinel, Duruț Aurel, Jipa Florina Ruxandra, Lazăr Sorin Constantin, Marin Nicolae, Mitu Augustin Constantin, Mocanu Victor, Moga Nicolae, Mohanu Nicolae, Mutu Gabriel, Nicolae Șerban, Oprea Stefan Radu, Pavel Marian, Păunescu Teiu, Popa Constantin, Popa Florian, Pop Gheorghe, Rogojan Mihai-Ciprian, Rotaru Ion, Saghian Gheorghe, Savu Daniel, Silistru Doina, Stuparu Timotei, Tămagă Constantin, Toma Ion, Valeca Șerban Constantin, Vasiliev Marian, Vochițoiu Haralambie.

PNL: Grapă Sebastian, Grigoraș Viorel, Iliescu Lucian.

UDMR: Biró Rozalia Ibolya, Pataki Csaba, Vegh Alexandru.

PLC: Anghel Cristiana-Irina, Banias Mircea Marius, Barbu Daniel-Constantin, Durbacă Eugen, Ilieșiu Sorin, Mihai Alfred-Laurentiu-Antonio, Mihai Cristian Dănuț, Nistor Vasile, Niță Mihai, Pelican Dumitru.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Presa liberă;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Presa liberă"

Dacă nu era democrație, așa imperfectă, dar garantată de Parlamentul României, am fi recitat acum cu toții poezii patriotice sau am fi făcut umor ca la Urzica...

Genial dialog, ŕ la Samuel Beckett sau Eugen Ionescu. De un haz nebun pentru că parcă este un Turn al lui Babel, fiecare vorbește pe limba lui!

Lapidarea este specialitatea noastră, să moară capra vecinului și chiar vecinul, dacă se poate. Atenție, am vorbit de lapidare, și nu delapidare, care e specialitatea celor care ne conduc spre un viitor de aur!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Risc subevaluat;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Risc subevaluat"

Cazul din Segarcea se poate repeta oriunde și oricând. Un tânăr de 25 de ani cu HIV ar fi transmis infecția la alte 40 de persoane.

Riscul bolilor cu transmisie sexuală este subestimat. Mai precis, 75% dintre femei și 69% dintre bărbați consideră foarte scăzut sau inexistent riscul infectării. Adolescenții le consideră foarte ușor curabile. Poate de aceea mai mult de o treime din femei (34%) și majoritatea bărbaților (86%) susțin că au avut relații sexuale cu parteneri multipli, mergând, în cazul bărbaților, la mai mult de patru partenere (62%) sau chiar mai mult de zece (27%). În plus, 48% dintre băieți și 17% dintre fete au prima experiență sexuală înainte de 15 ani. Situația e cu atât mai gravă cu cât doar 9% dintre ei folosesc metode de protecție.

Educația necorespunzătoare în domeniul sănătății reproducerii a dus la creșterea comportamentelor sexuale de risc legate de vârsta începerii vieții sexuale, lipsa mijloacelor de protecție sau cu parteneri multipli. Așa am ajuns să ne plasăm pe primele 10 locuri în Europa la incidența BTS (bolilor cu transmisie sexuală) și să avem un milion de pacienți.

Reamintim ca HIV se transmite prin sânge sau secreții, în 70% calea de transmisie fiind sexuală, iar restul iatrogen, prin instrumentarul medical contaminat sau recreațional, odată cu injectarea drogurilor. Riscul crește în caz de contact sexual neprotejat, parteneri multipli, partener care a avut o altă boală cu transmisie sexuală, consumatori de droguri. Cei care suspicionează o astfel de situație, mai ales dacă prezintă sindrom retroviral acut (semne și simptome asemănătoare gripei: cefalee, grețuri, febră) se pot prezenta pentru efectuarea de teste prin care se detectează anticorpii anti-HIV. Cele două teste primare folosite în detectarea anticorpilor anti-HIV în sânge sunt: testul Elisa (testul enzimatic imunologic) și testul Western Blot, folosit pentru confirmarea unui rezultat pozitiv al testului Elisa. Timpul scurs de la contactul infectant și până la pozitivarea testelor variază între 2 săptămâni și șase luni, timp în care pacientul poate transmite virusul. Testul OraQuick Rapid HIV-1 Antibody oferă rezultate cu o acuratețe de 99,6% în doar 20 minute.

De aceea, am propus un proiect de lege prin care se include disciplina educație pentru sănătate ca disciplină obligatorie de studiu la toate nivelurile sistemului național de învățământ. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților și urmează votul din Senat.

Planul-cadru și programa națională, precum și condițiile ce trebuie îndeplinite de personalul didactic (medici, psihologi, juriști etc.) pentru disciplina educația pentru sănătate se aprobă prin ordin comun al ministrului educației naționale și al ministrului sănătății.

În multe țări educația pentru sănătate este obligatorie în școli, începând din clasa întâi până într-a douăsprezecea, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe și materiale didactice adecvate vârstei și de aceea și în România, pentru a deveni cu adevărat eficiente, acestea trebuie să depășească etapa informării sporadice și superficiale.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: Se măresc salariile!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Se măresc salariile!"

Desigur, ale parlamentarilor. După rușinosul proiect privind pensiile speciale vor încerca să-și mărească și salariile. Senatorul PC Ilie Năstase spune că nu-i "convine salariul de 1.000 de euro. (...) E jignitor, sunt salarii de 7-8 ori mai mari afară." Mă întreb de ce nu a candidat prin altă țară și să ne lase-n pace. Game, set și meci! Câștigat de ei și pierdut de noi.

Anul viitor nu-i vota pe acei parlamentari care au semnat pentru pensiile speciale! Cei care vor salarii și pensii uriașe să-și caute alt loc de muncă, prin alte țări, prin alte parlamente, unde să doarmă la fel liniștiți în timpul ședințelor. C-așa-i în tenis, game, set și meci!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică:- «Ștefan Gheorghiu» se întoarce;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"«Ștefan Gheorghiu» se întoarce"

Începutul anului universitar ne-a arătat că după 25 de ani s-a schimbat doar locația de la "Ștefan Gheorghiu". Scopul profesorilor și aspirațiile studenților sunt aceleași. Atunci profesorii încercau să facă din student "omul nou", iar astăzi, invocând fără jenă democrația, încearcă să facă din student viitorul robot care să răspundă la comenzile de partid. Avem un demn urmaș al celebrei "Ștefan Gheorghiu". Aceiași cursanți docți, aceleași discursuri sforăitoare, aceiași profesori, aceiași politruci! Succesuri depline!

Dacă prin alte țări la cursurile politice studenții învață cum să devină oameni de nădejde pentru viitorul țării lor, în România studenții învață cum să-și transmită puterea de la o generație la alta în folosul lor personal. Așa că nu mai miră pe nimeni ca deși avem milioane de specialiști în toate domeniile am fost, suntem și vom fi africanii Europei. La fiecare colț de stradă vedem bătrâni cerșind, oameni fără case, aurolaci.

E bine. Mulțumesc din inimă partidului!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică:- Tăcerea e de aur;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Tăcerea e de aur"

Politicieni corupți fie de la guvernare, fie de lângă guvernare, cei ce vor să ne controleze în orice secundă și să fure și din pâinea cea neagră a românului, indiferent cât este de mică sau mare, vor pensii speciale! După ce au tăcut cu sârg în Parlament, după ce nu au deschis gura decât pentru a depune jurământul, aceste adevărate "frății" ideologice transpartinice își justifică acțiunile în numele rezistenței, în numele corupției și în numele democrației.

Cu aceste pensii speciale au demonstrat din nou în Parlament că, prin lege, tăcerea e de aur.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică:- Vaslui - un loc de muncă, o picătură în deșert;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vaslui - un loc de muncă, o picătură în deșert"

Nu puteți contesta că politicile dezastruoase au făcut din acest județ polul sărăciei. Între cauză și efect există o legătură. În campania USL au fost promise milioane de locuri de muncă. Măcar 20-30.000 să fi ajuns și la Vaslui. Eu cred că oamenii trebuie ajutați atunci când au nevoie. Nu poți să-i lași să moară de foame, sau fără medicamente, sau să le arunci în stradă familiile.

Mulți vor să muncească. Marea lor problemă este găsirea unui loc de muncă. Oferta asta, de doar 200 de locuri de muncă la nivel de județ, reprezintă doar o picătură în deșert. Sunt oameni cu facultate care se duc să culeagă căpșuni, dar oamenii aceștia nu au nicio vină. Vinovați sunt cei care nu au făcut nimic.

Trebuie să găsim un sistem funcțional, avem forță de muncă bine pregătită, calificată dar care nu este bine folosită.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică:- Bolnavii din Vaslui rămân fără paturi în spitale;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Bolnavii din Vaslui rămân fără paturi în spitale"

E oficial: Vasluiul va avea mai puține paturi în care să trateze bolnavii în spitale. Ordinul privind aprobarea detalierii pe județe a numărului total de paturi, pe anul 2015, a fost publicat în Monitorul Oficial. Vasluiul, producător de voturi pentru actuala guvernare, este tăiat de pe listă. Deocamdată se taie 20 de paturi, așa că, față de cele 1970 din 2014, în 2015 vor fi doar 1950.

Tot la nivel oficial, Ministerul Sănătății vrea ca pacienții să fie tratați mai mult la medicul de familie și în ambulatoriu, pentru binele pacienților, dar în mod real doar taie din finanțarea spitalelor.

    Cristina Nichita - declarație politică intitulată Iașii - de la capitală culturală a României la capitală a culturii europene;

Doamna Cristina Nichita:

"Iașii - de la capitală culturală a României la capitală a culturii europene"

Pe 5 octombrie va fi depus la Ministerul Culturii dosarul de candidatură a Iașilor la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. În urmă cu câteva zile, Primarul Iașilor și vicepreședintele Fundației "Iași - Capitală Culturală Europeană" au prezentat Conceptul pentru construirea dosarului de candidatură, Concept intitulat "Iași 2021 - Interfața Răsăriteană a Culturii Europene". Se poate afirma că lupta pentru desemnarea orașului Iași drept simbol cultural al Vechiului Continent a atins etapa decisivă.

Desigur, dincolo de marile atu-uri ale Iașilor - marea sa reputație de spiritualitate, continuitatea vieții culturale, renumele de mare și vechi centru universitar - mai există și numele sub care este cunoscut orașul nostru: Capitală Culturală a României. Aceasta nu este o denumire de complezență, ea reflectă convingerea românilor din toată țara, convingere veche și nestrămutată, că Iașii sunt chintesența civilizației culturale urbane a României.

Este bine să fim realiști. La ora actuală, orașul nostru înregistrează și câteva paliere de vulnerabilitate. Dincolo de subfinanțare - o problemă ce se regăsește în orice domeniu de activitate și nu numai în România, ci peste tot în lume - studiile preliminare alcătuirii dosarului de candidatură au reliefat o neașteptat de slabă implicare a ieșenilor în proiectele culturale și civice. Acest aspect mi se pare, pe deoparte, cel mai îngrijorător și, pe de altă parte, cel mai lesne de remediat. Ieșenii pot și trebuie să se mobilizeze. Ieșenii pot să contribuie cu proiecte personale și cu idei. Ei pot într-adevăr să fie alături de cei ce alcătuiesc dosarul de candidatură a Iașilor la titlul de Capitală a Culturii Europene. Există foarte mulți studenți în Iași, foarte mulți artiști, scriitori și profesori, foarte mulți ieșeni creativi și capabili. Toți aceștia își pot prezenta proiectele personale sau se pot asocia pentru punerea în pagină a unor proiecte și programe comune.

Eu îi îndemn pe prietenii mei să se implice în acest proiect onorant pentru urbea noastră care merită cu prisosință titlul de Capitală a Culturii Europene.

    Angel Tîlvăr - declarație politică cu tema Libertatea de circulație - efecte;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Libertatea de circulație - efecte"

Libertatea de circulație a creat posibilitatea ca milioane de români să poată munci în străinătate.

Este un lucru câștigat care are efecte diferite: decizia de a pleca departe de casă este una grea; ea presupune îndepărtarea de cei dragi. Când ești și părinte, ea presupune îndepărtarea de copii; singurul lucru care face suportabilă decizia de a pleca de lângă ei este speranța că banii câștigați departe le vor asigura un trai mai bun acasă, o șansă mai bună în viață.

Potrivit evidențelor unor instituții specializate aproape 80.000 de copii din România au cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate. Specialiștii ne atrag atenția că numărul lor este mult mai mare. Trebuie să pornim de la premisa reală că numărul românilor plecați pentru a munci este de ordinul milioanelor: peste două milioane din 3,5 milioane (cifre UN STAT)

Copiii aflați în această situație solicită o atenție specială, întrucât asupra lor absența părinților apasă ca o povară imensă, o povară care îi afectează în mod nedorit. Așa cum atrag atenția specialiștii, acești copii sunt predispuși să se confrunte cu episoade de depresie. Uneori această depresie poate duce și la situații tragice.

Un astfel de caz tragic s-a petrecut recent în județul Vrancea, unde un copil și-a pierdut viața. Doresc să îmi exprim pe această cale tristețea pentru acest lucru și compasiunea pentru părinții acestui copil. Doresc totodată să atrag atenția asupra acestor probleme. Nu este primul caz de sinucidere al unui copil având părinți plecați la muncă în străinătate.

Există deja programe specializate care urmăresc situația acestor copii. Ele urmăresc inclusiv prevenția, și, de cele mai multe ori, acțiunea lor este salutară. Apar însă și situații tragice de tipul celei care face obiectul prezentei declarații politice. Ele ne atrag atenția că nu trebuie să ne mulțumim cu ce am făcut până acum, că trebuie să încercăm să găsim alte perspective de abordare.

Cred că prin intermediul instituțiilor statului trebuie să fim mai atenți la aceste cazuri și, printr-un demers care să implice școala, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul județelor, comunitățile locale și familia, să putem depista în timp util situațiile în care copiii au nevoie de sprijin, pentru a le oferi o asistență de specialitate adecvată care să îi ajute să facă față situației de vulnerabilitate pe care o presupune absența chiar și motivată a părintelui sau a părinților

Trebuie să facem asta, înțelegând că pentru un viitor mai bun al țării noastre, trebuie să avem grijă de copiii noștri. Este o datorie pe care o avem față de țară, față de toți cei care muncesc onest și harnic peste hotare. Este o datorie pe care o avem față de fiecare român.

    Ioan Tămâian - declarație politică: - Oare când vom putea circula pe autostrada Pitești-Sibiu?

Domnul Ioan Tămâian:

"Oare când vom putea circula pe autostrada Pitești-Sibiu?"

Vin astăzi la tribuna Parlamentului să semnalez nesfârșitele bâlbâieli ale actualilor guvernanți în ceea ce privește realizarea autostrăzii Pitești-Sibiu: ba va fi drum expres, ba va fi autostradă, ba nu va fi deloc.

Un prilej de noi declarații ezitante l-a constituit faptul că la data de 7 aprilie 2015 Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, CNSC, a decis, în urma unei contestații, anularea licitației pentru efectuarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Pitești-Sibiu, urmând ca, în cazul în care contestarea deciziei CNSC va fi respinsă, procedura de licitație să fie reluată de la zero. Pe 9 aprilie a.c., primul-ministru Victor Ponta a declarat pe o rețea de socializare următoarele: "Tragedia proiectelor de infrastructură - contestațiile și CNSC! Pitești-Sibiu și alte proiecte importante așa pățesc". Tot pe 9 aprilie, un comunicat de presă al ministerului pe care îl conduceți dă asigurări că lucrările efective la autostrada Pitești-Sibiu vor demara în 2017 și se vor finaliza în anul 2020.

În urma acestor declarații, guvernanții trebuie să ne răspundă la următoarele întrebări esențiale:

  • consideră ca fiind nedemocratice procedura contestațiilor licitațiilor și existența CNSC?
  • apreciază ca fiind democratice procedura contestațiilor și existența CNSC, și ce sancțiuni propun pentru persoanele care au viciat rezultatul licitației?
  • de ce a fost relansată licitația pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Pitești-Sibiu, după mai bine de 18 luni de la anularea licitației din 2012? Cine este de vină pentru această întârziere?
  • CNADNR a anunțat recent că durata contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Pitești-Sibiu va fi de 17 luni. Ținând cont de faptul că este vorba de o revizuire și nu de o lucrare pornită de la zero, de ce este nevoie de 17 luni (atât de mult?) pentru finalizarea studiului?
  • Ca și în cazul licitației din 2012, și în cazul celei infirmate de CNSC oficialii CNADNR au refuzat să pună în aplicare recomandarea JASPERS (organismul pentru Asistență comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene) privind contractarea de servicii de supervizare independente. Consideră guvernanții actuali ca fiind normală decizia oficialilor CNADNR de ignorare a recomandării JASPERS?
  • Au fost identificate pe traseul preconizat al Autostrăzii Sibiu-Pitești suprafețe de teren ce urmează să fie expropriate? Dacă da, au demarat procedurile în acest sens?
  • Îi rog să precizeze punctual pe cei abilitați pe ce s-au bazat când au afirmat că lucrările efective privind autostrada Pitești-Sibiu se vor demara în anul 2017?

Aceste întrebări necesită răspunsuri clare și concise pentru a nu mai a avea neplăcuta surpriză de a citi în mass-media faptul că importanți investitori se retrag din România din cauza lipsei infrastructurii rutiere, cât și a impredictibilității stabilirii unor termene și trasee clare a viitoarelor autostrăzi și drumuri expres, din partea guvernanților actuali.

    Ioan Tămâian - declarație politică: - Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia trebuie ridicat printr-un concurs de proiecte transparent;

Domnul Ioan Tămâian:

"Monumentul Marii Uniri de la Alba Iulia trebuie ridicat printr-un concurs de proiecte transparent"

Suntem la mai puțin de 4 ani de momentul atingerii a 100 de ani de identitate națională, un secol în care România s-a consolidat ca unul dintre principalele state ale Europei. La 1 Decembrie 2018 ne vom bucura de centenarul momentului în care s-a creat statul național unitar român și de atunci inimile românilor bat la unison.

Momentul de la 1 Decembrie 2018 trebuie sărbătorit neapărat prin inaugurarea Monumentului Marii Uniri, proiect demarat încă din anul 1993. Monumentul va trebui să simbolizeze atât marea Unire de la 1 Decembrie 1918, cât și năzuința românilor și lupta acestora pentru înfăptuire.

Actualmente, Camera Deputaților are pe ordinea de zi, spre dezbatere la comisii, Proiectul de Lege privind construirea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia, PL-x 193/9 martie 2015, prin care se va aloca suma de 15.338.700 lei în vederea edificării lucrării de artă monumentală.

Având în vedere importanța atât a momentului festiv, cât și a sumei care va fi alocată, va trebui ca autoritățile statului, de la Primăria Municipiului Alba Iulia și până la Camera Deputaților, să studieze cu maximă atenție tot ceea ce înseamnă proiectul Monumentului Marii Uniri. Aprobarea unei asemenea sume nu se poate efectua fără o cunoaștere în detaliu a proiectului. Până la această dată nu există o machetă prezentată publicului larg sau măcar autorităților cu competență de avizare, respectiv Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor sau Primăria Municipiului Alba Iulia, ci doar un proiect prezentat în anul 1993, dar care nu a primit vreun aviz din partea comisiei îndrituite pentru jurizarea a astfel de machete.

Centenarul sărbătoririi actului Marii Uniri din 1918 impune necesitatea ridicării unui monument pe măsura măreției actului istoric de importanță națională, pentru ca generațiile viitoare să îți amintească de fiecare dată că istoria noastră a fost scrisă cu voință populară și cu eforturi patriotice mărețe. Pentru toate acestea, este necesar ca în vederea construirii unui monument de o asemenea importanță să fie organizat un concurs de proiecte care să fie analizat și din perspectiva istorică, dar și din perspectiva artistică.

Astfel, autoritățile abilitate nu trebuie să provoace întârzieri în ceea ce privește punerea în practică a proiectului pentru realizarea monumentului aniversar și trebuie luat în considerare și timpul necesar ca artiștii plastici să-și însușească aprofundat importanța temei și a lucrării artistice în sine pentru a putea depune în timp util machetele.

În anul 2009, Ministerul Culturii și Cultelor de la acea dată a emis un aviz favorabil pentru schița de idee privind realizarea și amplasarea în Municipiul Alba Iulia a lucrării de artă plastică monumentală "Monumentul Marii Uniri", dar fără aprobarea clară a unui anumit model artistic. De atunci și până în prezent nu a mai fost prezentată nicio altă lucrare, motiv pentru care consider că trebuie organizat un concurs de proiecte, fiind vitală transparența decizională în stabilirea proiectului câștigător, sub atenta îndrumare a forurilor abilitate, și asta cât mai repede, deoarece avizele și autorizațiile, precum și realizarea lucrării efective va consuma timp, iar noi ne aflăm la mai puțin de patru ani de un moment solemn cu o importanță deosebită pentru istoria noastră, moment cu adevărat oportun pentru dezvelirea Monumentului Marii Uniri.

    Ioan Tămâian - declarație politică: - Dreptul constituțional de legiferare al parlamentarilor, încălcat în Camera Deputaților;

Domnul Ioan Tămâian:

"Dreptul constituțional de legiferare al parlamentarilor, încălcat în Camera Deputaților"

Am citit pe site-ul Administrației Prezidențiale faptul că Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii prin care se acordă o indemnizație lunară de 400 de lei pentru fiecare an de detenție, strămutare în alte localități, deportare în străinătate sau prizonierat persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, după ce în ședința de plen Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat-o pe data de 11 martie a.c.

Am verificat dacă legea promulgată recent este inițiativa PNL depusă în luna septembrie 2014 (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=14213) și a cărui co-inițiator sunt, dar nu mică mi-a fost surpriza când am citit că este inițiativa Guvernului. http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=14544)

Mai mare a fost stupoarea când am văzut că atât textul propunerii legislative depuse de PNL, cât și expunerea de motive au fost copiate integral de către Guvern și depuse ca fiind o inițiativă nouă, la jumătatea lunii noiembrie 2014.

Scopul proiectului de lege depuse de PNL în septembrie 2014 prevedea ca fiecare deținut politic deportat să primească câte 400 de lei pe an de detenție și 200 de lei pe fiecare an de internare abuzivă în spitale psihiatrice sau la domiciliul obligatoriu, iar soții urmași să primească o indemnizație lunară de 400 de lei. PNL considera inacceptabil modul în care sunt tratați foștii deținuți politici, oameni care au suferit în închisorile comuniste, în lagărele sau coloniile de muncă, în azilurile psihiatrice, și, drept consecință, a depus o propunere legislativă prin care indemnizațiile foștilor deținuți politici să fie dublate, estimându-se că aproximativ 50.000 de persoane ar beneficia de aceste drepturi, dintre care 30.000 sunt soți, urmași, 20.000 sunt foști deportați, iar 3.000 sunt foști deținuți politic.

Probabil, pentru a încerca să "recupereze" numeroasele procente pierdute la capitolul imagine și încredere în campania pentru alegerile prezidențiale de anul trecut, Victor Ponta a copiat, după bunul său obicei, și a inițiat acest proiect de lege (semnătura sa o regăsim pe expunerea de motive -http://www.cdep.ro/proiecte/2014/500/90/6/em846.pdf), fără a schimba măcar o virgulă.

Deși mă aflu la primul mandat, nu pot să nu mă întreb cum este posibil ca propunerea legislativă depusă de PNL încă din luna iunie 2014 și adoptată de Senat pe 25 februarie 2015 să nu fi fost dezbătută împreună cu proiectul "clonă" al Guvernului României, știut fiind faptul că regulamentele parlamentare prevăd clar că în situația în care există două sau mai multe proiecte de lege pe același subiect, acestea se dezbat împreună și se adoptă în final un singur proiect compilat din textele celor supuse dezbaterii. Consider că s-a procedat abuziv în ceea ce privește propunerea legislativă a PNL, care repet, a fost anterioară proiectului guvernului și că s-a blocat dreptul constituțional de inițiativă legislativă al parlamentarilor, al celor din PNL în cazul de față.

    Sorin-Avram Iacoban - declarație politică cu titlul Avocatul Poporului intervine în sprijinul proprietarilor de mașini;

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

"Avocatul Poporului intervine în sprijinul proprietarilor de mașini"

Este de actualitate faptul că instituția Avocatului Poporului a promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție o acțiune prin care cere instanței supreme un punct de vedere cu privire la situația juridică a "ridicărilor de autoturisme", ridicări efectuate de autoritățile administrației publice locale prin intermediul unor societăți specializate în situația autoturismelor care sunt parcate ilegal pe domeniul public.

În motivarea solicitării făcute, Avocatul Poporului arată că autoritățile locale au suprareglementat prin hotărâri de consiliu local, într-un domeniu care este rezervat în exclusivitate Guvernului și Parlamentului, menționând că parcarea ilegală pe domeniul public face parte din categoria contravențiilor la regimul circulației pe drumurile publice, contravenție reglementată pe larg în Codul rutier și care are acolo prevăzută și sancțiunea specifică. Având în vedere aceasta, este evident faptul că suprareglementarea la Codul rutier al României nu reprezintă altceva decât un abuz al autorităților locale care încalcă și principiul ierarhiei actelor juridice, modificând un act superior, o ordonanță de urgență, printr-un act inferior în grad, o hotărâre de consiliu local, cât și principiul unicității răspunderii administrative, sancționând de două ori pentru aceeași faptă, prin două prestații patrimoniale diferite, pe cei care săvârșesc contravenția precizată, anume parcarea ilegală a unui autovehicul.

Este de notorietate faptul că în țară instanțele de judecată au considerat, în majoritatea cazurilor, că aceste regulamente aprobate prin hotărâre de consiliu local sunt abuzive și produc prejudicii proprietarilor de autovehicule, fiind în speță realizată o suprareglementare sau un paralelism legislativ, fapt care duce la nulitatea absolută a dispozițiilor care permit ridicarea de pe domeniul public a autoturismelor care sunt parcate ilegal. În concepția Avocatului Poporului o astfel de măsură poate fi reglementată tot prin Codul rutier, dar sub nicio formă printr-un act juridic inferior ca efect, și anume hotărâre de consiliu local.

Punctul de vedere al Avocatului Poporului poate fi completat și cu următorul raționament:

- măsura ridicării autoturismelor proprietate privată parcate ilegal pe domeniul public și indisponibilizarea lor până la plata chiriei și manoperei firmei care a realizat indisponibilizarea aduce o gravă atingere principiului constituțional al dreptului și garanției dreptului la proprietate privată. Juridic vorbind, indisponibilizarea unui bun proprietate privată de către un terț nu poate fi realizată decât în condițiile unei legi, nu a unei hotărâri de consiliu local. Mai mult, măsura echivalează cu un veritabil sechestru asigurator, măsură care nu poate fi luată decât ca urmare a unei acțiuni în instanță, cu aprobarea magistratului sesizat și doar după analizarea și aprecierea probelor care ar urma să reclame o astfel de măsură. Ori, în speță, măsura fiind profund abuzivă și lovită de nulitate absolută, iar cunoscătorii în domeniu înțeleg efectele unei stări de nulitate absolută, riscăm ca secțiile de poliție să fie blocate cu plângeri penale pentru furt calificat, plângeri penale depuse de proprietarii care nu își mai găsesc mașina la locul de parcare, chiar ilegal fiind. Suntem în situația neconfortabilă și nelegală de a rezolva o contravenție printr-o infracțiune cu un pericol social important.

Situația este cu atât mai gravă cu cât cei prejudiciați și care își dovedesc prejudiciul în instanță sunt îndreptățiți să solicite ca despăgubiri sumele plătite pentru ridicarea autovehiculului dus abuziv la parcul de mașini, cât și sumele de bani calculate ca reprezentând lipsa de folos al propriului autoturism. Într-o asemenea situație intervine regula solidarității pasive a autorității locale, cât și a societății specializate în indisponibilizarea vehiculelor, ceea ce însemnă că persoanele prejudiciate vor putea solicita recuperarea întregului prejudiciu de la cel care este considerat mai executabil, în speță unitățile administrației publice locale. Într-o atare situație, primăriile din țară își vor vedea blocată activitatea de procese în instanță pe care le vor pierde și pentru care vor fi nevoite să plătească despăgubirile solicitate, despăgubiri actualizate cu indicele de inflație.

Pentru a evita astfel de situații, solicit pe această cale tuturor unităților administrative teritoriale să intre în legalitate cu privire la această materie, renunțând să suprareglementeze abuziv prin hotărâre de consiliul local un domeniu care este deja reglementat prin O.U.G., suspendând totodată dispozițiile care suprareglementează la Codul rutier.

Chiar dacă este tardiv, consider că o astfel de acțiune din partea unităților administrative teritoriale vor scuti aceste instituții de și mai multe procese care nu vor însemna altceva decât găuri veritabile în bugetele locale.

    Vasile Iliuță - declarație politică privind Primăria de la sat - sugativa bugetului de stat;

Domnul Vasile Iliuță:

"Primăria de la sat - sugativa bugetului de stat"

Una dintre prioritățile naționale, ar trebui să fie stoparea fraudelor și risipei din primării. Prejudiciile sunt imense și dificil de recuperat pentru că, de regulă, sunt descoperite târziu. Acest lucru se întâmplă abia când se schimbă primarii, adică din patru în patru ani.

Bugetul de care dispun primăriile îi face pe mulți dintre primari să roiască precum albina în jurul mierii. Primarii fac cheltuieli aberante, iar banii se duc rapid. Și pe ce mai exact? Mai ceva ca într-un film de comedie, banii se duc pe artificii și hore de zeci de mii de euro organizate la zilele comunei, pe centre infoturistice în sate cu hazna în curte și fără potențial turistic, pe investiții imense în reabilitarea primăriilor cu aroganțe fel de fel, pe asfaltarea trotuarelor, în timp ce străzile sunt impracticabile, pe construirea de școli și locuri de joacă pentru copii în sate fără copii, și lista neregulilor continuă: pe 183 de semne de circulație într-un sat cu o lungime de 2 kilometri, pe beculețe de Crăciun în sate unde nu există curent electric, pe construcția a câte 2 stadioane într-un sat, pe tentative de alimentare cu apă a satelor, pe amenajarea unui loc de întâlnire pentru tineri de 181.000 de euro, pe consumabile la prețuri de lux și cât pentru 4 mandate, pe "atenții" pentru electorat și, nu în ultimul rând, pe cheltuieli personale ale primarilor care includ vacanțe și întreținerea amantelor. Ne râd curcile, găinile și restul animalelor din staul.

Administrația locală este permanent măcinată de această risipă. Prea mulți dintre cei ajunși în fruntea primăriilor au "abonamente" la contracte păguboase cu statul. Atâta timp cât se vor găsi justificări pentru lucrări nejustificate, risipa de bani este de neoprit. În loc să se facă investiții care să aducă românii de la sate mai aproape de civilizație, totul se transformă într-o furtună de profituri pentru unii și găuri în buget pentru stat.

Dacă într-o parte banii sunt mulți și prost folosiți, în altă parte lipsesc cu desăvârșire. Mă refer aici la sate care în afară de tristețe, sărăcie și mizerie nu transmit altceva. Avem școli aglomerate, aflate într-un stadiu avansat de degradare, cu elevi care nu au strictul necesar pentru accesul la educație. Avem sate uitate de lume fără curent și fără drumuri de acces, sate de unde tineretul a migrat la oraș lăsând în urmă bătrâni neputincioși și singuri care abia trăiesc de pe o zi pe alta și sate subdezvoltate în care pâinea cea de toate zilele îi satură cu greu pe cei nevoiași.

În loc să facem rai din ce avem, suntem nevoiți să ne uităm cum România rurală devine un mediu bolnav de risipă.

Nu cumva întregul sistem a fost conceput în așa fel încât să dea prea multă libertate și curaj primarilor ca să facă ce vor cu banii publici? Nu cumva le acordăm primarilor o încredere prostească pe prea mulți bani publici?

Teoretic, Curtea de Conturi poate cere suspendarea primarilor care încalcă legea. Practic, deși ilegalitățile sunt din belșug, primarii suspendați sunt doar 2-3, mult prea puțin, având în vedere că o mare parte a primarilor duc satele într-o criză financiară din care nu mai știu cum să iasă. La fiecare 2 lei datorați de primării, un leu a fost cheltuit într-un mod nejustificat. Cei care au de pierdut sunt cetățenii, pentru că interesele locale opresc dezvoltarea satelor din România.

Lăsând la o parte tupeul fantastic cu care unii primari irosesc banii publici, în multe dintre cazuri este vorba de absența unei judecăți clare. Ce putem face în această privință? Care ar fi soluțiile? Trebuie să demonstrăm că funcția de primar presupune alte îndatoriri decât irosirea banilor publici. Astfel, pe viitor, poate reușim să avem în fruntea primăriilor oameni care nu sunt atrași de mirajul banilor. Ideal ar fi să instituim o comisie care să-i consilieze pe primari și să verifice periodic unde și pe ce se duc banii alocați primăriilor.

    Mircea-Titus Dobre - Analfabetismul în România ultimilor ani;

Domnul Mircea-Titus Dobre:

"Analfabetismul în România ultimilor ani"

Plecând de la ideea fundamentală că viitorul României depinde de copiii noștri, îmi pun întrebarea, ce viitor va fi acela, în condițiile în care din anul 2000 și până în prezent rata analfabetismului a crescut de la 4 procente la 6.

Dacă analizăm statisticile realizate de UNESCO, UNICEF sau INS vom înțelege cât de îngrijorător este acest fenomen și de ce eradicarea analfabetismului laolaltă cu minimalizarea ratei de abandon școlar trebuie să reprezinte o prioritate stringentă pentru acest guvern.

Motivele care conduc la creșterea ratei de abandon școlar și analfabetism sunt multiple, începând cu criza economică și până la elementele de nivel social, precum sărăcia, dezinteresul pentru formarea profesională, lipsa siguranței în școli și implicarea tinerilor și a copiilor în alte activități decât cele din domeniul educațional. Astfel, România a ajuns să fie pe primul loc dintre țările est-europene în ceea ce privește numărul de analfabeți și pe locul trei la rata de părăsire timpurie a școlii dintre țările europene.

La data de 20 octombrie 2011, INS estima un număr de peste 245 de mii de analfabeți la nivel național, iar în ceea ce privește rata de abandon școlar, în 2011 aceasta era la valoarea de 18%, urmând ca în 2012 să scadă cu 0,1%.

La o analiză pe județe cea mai mare pondere a acestora se află în județul Giurgiu cu 10 mii de persoane analfabete, urmat de județele Călărași și Teleorman. Luând aceste cifre în considerare, pot afirma că unul din cinci tineri români abandonează sistemul educațional, fenomen întâlnit cu preponderență în mediul rural.

Un alt factor deloc de neglijat, tot la acest capitol, este reprezentat de analfabetismul funcțional, care se manifestă prin capacitatea individului de a citi, a scrie și a socoti, însă fără a avea abilitatea de a înțelege în totalitate sau capacitatea de a reproduce un text. În această situație se află, conform ultimelor statistici cunoscute, circa 40-45% din totalul populației române, ceea ce face ca acest tip de analfabetism să devină prioritatea zero a actualului Executiv.

La întrebarea ce este de făcut pentru a opri acest fenomen care se proliferează și afectează nucleul societății noastre, voi prezenta soluția aflată în strategia Europa 2020.

Astfel, Guvernul își propune să acționeze pe trei axe prioritare, după cum urmează:

  • creșterea inteligentă, prin dezvoltarea economiei bazate pe inovație;
  • creșterea durabilă, prin promovarea economiei care utilizează resursele în mod eficient și încurajează competitivitatea;
  • creșterea incluziunii, prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Prin eradicarea sărăciei, a segregării categoriilor vulnerabile, calificării forței de muncă și a încurajării fenomenului de incluziune socială, se va crea efectul, acela de scădere a analfabetismului, a reducerii abandonului școlar sub 10% și creșterea până la 95% a copiilor înscriși în învățământul preșcolar.

În decursul săptămânii trecute Guvernul a mai dezvoltat o direcție de combatere a abandonului școlar prin aprobarea Programului Național "Sprijin la bacalaureat, acces la facultate". Astfel, Ministerul Educației va finanța o serie de proiecte oferite liceelor și universităților prin calificarea și participarea la competiții de acordare de granturi. Prin acest demers se urmărește diminuarea ratei de abandon școlar în rândurile liceenilor și creșterea ratei de promovabilitate la examenul de bacalaureat.

Aceste demersuri de soluționare a disfuncționalităților din sistemul educațional au o durată de implementare de până la 7 ani, succesul lor fiind garantat doar de continuitatea acestora, indiferent de culoarea politică sau majoritatea parlamentară.

Solicit pe această cale parlamentarilor, a căror unică abilitate este aceea de a forma noi majorități și unica preocupare este descoperirea unor modalități inovatoare de deturnare a proiectelor actualului Guvern, să nu uite că acești copii sunt viitorul nostru și al națiunii noastre.

Asigurați continuitatea inițiativelor de educare și formare a copiilor și asigurați discontinuitatea perpetuării fenomenului de abandon școlar și analfabetism.

    Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică despre Ziua mondială a sănătății;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Ziua mondială a sănătății"

Ziua mondială a sănătății se celebrează în fiecare an în data de 7 aprilie, pentru a marca întemeierea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în anul 1948 și reprezintă o oportunitate pentru cetățenii din fiecare comunitate să se implice în activități care pot duce la o stare de sănătate mai bună.

Tema pentru Ziua mondială a sănătății în 2015 este "Siguranța Alimentației", un subiect de maximă importanță pentru toți oamenii din lume și în special pentru factorii de decizie, cum sunt guvernele, dar și pentru societatea civilă și sectorul privat.

La nivel mondial, consumul scăzut de fructe și de legume produce aproximativ 1,7 milioane de decese, arată statisticile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Concret, consumul insuficient de fructe și legume reprezintă cauza a 14% din decesele prin cancer gastrointestinal, 11% din decesele survenite prin cardiopatie ischemică și 9% din cele produse prin infarct miocardic acut.

În acest context, medicii și specialiștii în nutriție fac apel la intensificarea eforturilor necesare elaborării și implementării unui plan de măsuri pentru reducerea incidenței crescute a bolilor cauzate de dezechilibrele alimentare.

Având în vedere că populația din România are unul dintre stilurile de viață cel mai agitat și stresant din Uniunea Europeană, este necesar să reînvățăm să mâncăm sănătos pentru a evita să generăm boli cauzate de dezechilibre alimentare. De aceea, este obligatoriu să susținem introducerea fructelor și legumelor în dieta zilnică a copiilor noștri, pentru a preveni apariția bolilor cronice de tipul celor cardiovasculare, diabetului zaharat, cancerului și bolilor pulmonare.

Studiile realizate de Organizația Mondială a Sănătății arată că alimentele cu o valoare energetică ridicată, bogate în grăsimi și zaharuri favorizează instalarea obezității, în timp ce consumul adecvat de fructe și legume previne obezitatea.

Așadar, vă solicit să promovăm împreună principiile unei alimentații sănătoase și să îmbunătățim cultura nutrițională a populației prin organizarea de dezbateri cu rol educațional în mediile preuniversitare și universitare.

    Andrei-Valentin Sava - declarație politică cu tema Acordul de principiu cu Iran de la Lausanne este un prim semnal pozitiv de deschidere spre cooperare a Iranului din ultimii 5 ani;

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Acordul de principiu cu Iran de la Lausanne este un prim semnal pozitiv de deschidere spre cooperare a Iranului din ultimii 5 ani"

Tema pe care aș dori să o abordez astăzi este noul acord internațional de principiu agreat între statele P5+1 și Iran. Așadar, marile puteri din acest grup, și anume SUA, Franța, Marea Britanie, Germania, Rusia și China au semnat luna aceasta la Lausanne în Elveția un acord de principiu cu Iranul în domeniul nuclear. În cazul în care se va concretiza, acest acord ar putea atenua regimul de sancțiuni impus Teheranului în 2010 de către ONU. Statele prezente la reuniune au stabilit data de 30 iunie ca termen limită în vederea ajungerii la un acord final privind ridicarea acestor sancțiuni în schimbul unor restricționări clare ale programului nuclear derulat de Iran.

Rămâne de văzut dacă acest acord de intenție se va finaliza printr-un angajament concret al Iranului. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, domnul Jeffrey Rathke, a punctat foarte clar că, pentru ca acest acord să devină realitate se impune un plan riguros de monitorizare a îndeplinirii angajamentelor de către Iran: "Sancțiunile vor fi suspendate progresiv și cu condiția verificării îndeplinirii de către Iran a angajamentelor asumate, în conformitate cu un plan de acțiune complet și definitiv ce trebuie semnat până la 30 iunie".

Cred că acest acord de principiu este un prim semnal pozitiv din partea Iranului din ultimii 5 ani căruia trebuie să îi acordăm maximă atenție. Se impune, în același timp, o doză de precauție privitoare la mișcările viitoare pe care le va face Iranul în următoarea perioadă pe scena politică internațională.

Mai mult, trebuie să avem în vedere faptul că recent Vladimir Putin a semnat un decret privind intensificarea schimburilor economice între Rusia și Iran. Pe lângă livrarea de grâu și materiale de construcții de către Rusia, aceasta va furniza inclusiv sisteme de rachete de tip S-300. Deși măsura a fost criticată instant de SUA și Israel, ea va intra fără îndoială în vigoare. Această apropiere a Iranului de către Rusia și invers trebuie privită ca o dovadă a reorientării celor două state către o politică a alianțelor bilaterale în încercarea unor state de a înclina balanța de putere din zona Occidentului reprezentat de SUA și Europa în zona Orientului Mijlociu și a Rusiei.

Este clar faptul că în acest moment experimentăm o nouă abordare tactică în politica internațională și în care ne punem speranțele că va opri escaladarea cursei înarmării nucleare a Orientului Mijlociu. În relațiile internaționale cu Iranul, SUA și statele lumii au trecut de la politica izolării adversarului la politica tatonărilor acestuia și a eforturilor de antrenare a lui într-o potențială cooperare. Îmi exprim speranța ca toate aceste eforturi să se transforme într-o situație din care lumea întreagă va avea de câștigat, având în același timp o doză mare de realism în aceste așteptări.

    Daniel Tudorache - declarație politică intitulată Sprijin necondiționat pentru atitudinea adoptată de MAE în fața amenințărilor venite din partea Rusiei;

Domnul Daniel Tudorache:

"Sprijin necondiționat pentru atitudinea adoptată de MAE în fața amenințărilor venite din partea Rusiei"

În cursul zilei de joi, Aleksandr Lukasevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a formulat o serie de amenințări voalate la adresa României. Conform declarațiilor sale, "[...] dacă Guvernul României consideră că este posibilă suplimentarea prezenței efectivelor NATO pe teritoriul său [...] trebuie să fie conștient de responsabilitatea și consecințele unui astfel de pas, pentru securitatea regiunii".

Atenționările acestuia s-au născut ca reacție la decizia Guvernului de a aproba un Proiect de Lege privind staționarea, desfășurarea de operațiuni și tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul țării.

Trebuie să spun că atitudinea cu care această decizie a fost tratată de către Ministerul rus de Externe mi se pare surprinzătoare, și nu în sensul bun. Insinuările subtile transmise Guvernului României s-au dorit a fi un fel de urecheală a elevului care nu ascultă de educator.

Ceea ce nu trebuie să piardă din vedere oficialii ruși este faptul că noi nu suntem o mână de elevi neștiutori, ci conducem o țară în baza unor decizii importante pentru care ne asumăm responsabilitatea zi de zi. Noi suntem cei care știm ce este mai bine pentru România, iar afirmațiile domnului Lukasevici nu vor avea drept efect fugă sau neasumare.

Încă din cele mai vechi timpuri intimidarea a fost folosită ca instrument de persuasiune. Din fericire, în cazul de față, situația este cu totul diferită. România și NATO nu au încălcat niciun acord, ci au reacționat în conformitate cu atitudinea pe care Federația Rusă a afișat-o în cadrul acțiunilor din Ucraina.

Este lesne de înțeles faptul că toate deciziile și măsurile de protecție pe care Alianța Nord-Atlantică le-a luat au fost necesare.

Acțiunile în forță ale Federației Ruse au demonstrat că protecția aliaților de pe flancul estic nu poate fi trecută cu vederea și nici noile amenințări nu vor putea stopa dorința de mobilizare a NATO.

Cel mai important aspect pe care nu trebuie să îl pierdem din vedere este nu doar conștientizarea deciziilor pe care le luăm, ci și răspunsul pe care alegem să îl transmitem celor care au lansat amenințările.

Poziția pe care o avem în fața unei astfel de intimidări este cea care spune totul despre maniera în care conducem țara, de aceea, replica premierului Victor Ponta merită aplaudată. Sprijinul pe care acesta îl oferă Ministerului Afacerilor Externe este necondiționat și de neclintit. Determinarea de care ministrul Bogdan Aurescu a dat dovadă trebuie, de asemenea, apreciată.

Amenințările venite din partea Federației Ruse nu au niciun fel de justificare și nu vor avea niciun fel de impact sau efect.

    Liviu Harbuz - declarație politică: - Votul a fost dat pentru a fi mai buni, competitivi și de a trăi mai bine;

Domnul Liviu Harbuz:

"Votul a fost dat pentru a fi mai buni, competitivi și de a trăi mai bine"

O sintagmă deja celebră, argumentată de specialiști și oficiali francezi, susține că bunăstarea și progresul se simt atunci când vin socialiștii la putere, iar dreapta intră în opoziție și critică oricare dintre măsurile de dezvoltare economică, progres și bunăstare. Altfel spus, într-o țară capitalistă, membră a UE, cu înalt nivel de dezvoltare economică, o voce respectată în lumea politică internațională, măsurile de stânga au un mai bun efect social și economic decât cele propuse de dreapta. O explicație ar putea fi incapacitatea opoziției de a veni cu soluții, reaua-voință în susținerea actelor normative care îmbunătățesc traiul de zi cu zi al oamenilor, în cazul nostru al românilor. Aplicând principiul "dacă trebuie să ajungem la putere, să ardem ogoarele și să otrăvim fântânile", liderii opoziției din România subjugă interesele naționale, ale românilor, intereselor mărunte de grup sau individuale.

Că este o luptă benefică pentru a stârpi corupția și pe corupți, asta nu ar trebui să blocheze centrii inteligenței și de comandă ai opoziției, ai liderilor naționali de care avem nevoie ca măsurile propuse de stânga să fie echilibrate, criticate, eventual blocate. Oricare lege fizică, chimică, socială ori filosofică a demonstrat în mii de ani că antagonismul este calea progresului, că din critică și propuneri s-a născut și susținut evoluția omenirii.

Incapacitatea opoziției de a veni cu soluții, reaua-voință în vederea susținerii actelor normative care îmbunătățesc traiul de zi cu zi al românilor sunt evidente prin atacul ori refuzul de a analiza efectele sociale și economice, cele care pe termen mediu și lung pot asigura un mai bun nivel de trai românilor. Adică, stânga din Franța este de așteptat să aplice măsuri de dreapta care să asigure un mai bun nivel de trai și o mai mare siguranță francezilor, dar în România paradoxul, evident, nu poate funcționa doar pentru că lideri abia născuți ai opoziției au nevoie de un lung exercițiu democratic pentru a se dedica celor care le-au dat puterea deciziei. Votul a fost dat pentru a fi mai buni, competitivi și de a trăi mai bine, indiferent de cum au votat cetățenii.

Încălcarea principiilor enunțate în campanie sau mai multe campanii, încălcarea normelor evident democratice, cărora li se subjugă chiar existența antagonică a celor două entități politico-filozofice, mă conduc la gândul că ceea ce îi mână în luptă este doar dorința de a acapara puterea, timp în care interesele oamenilor, ale alegătorilor, ale românilor, de aici și de departe, sunt eludate, fraudate, mistuite de setea puterii.

Să câștigi alegeri clamând lupta împotriva puterii absolute și să ceri în Parlament și în viața publică tocmai control și putere absolută, mi se pare formă de cinism politic și social ori chiar de sindrom dictatorial - "noi și numai ai noștri!". Norocul românilor și al României că suntem țară membră a UE!

    Liviu Harbuz - declarație politică: - Sacrificiul lui Isus ne condamnă la solidaritate și iubire;

Domnul Liviu Harbuz:

"Sacrificiul lui Isus ne condamnă la solidaritate și iubire"

Secolul vitezei nu ne-a adus numai lucruri bune și trăiri pozitive. A fi grăbit poate garanta locul I pe podium, oricare ar fi el, dar presupune și a pierde din detalii, din finețea analizei, din valoarea și trăinicia relațiilor, din calitatea vieții într-un cuvânt. Suntem mai tehnici, evoluați, dar mai puțin atenți la schimbările climatice, la suferința semenilor, la prețul plătit pentru confortul aparent. Mileniul III ar trebui să fie al maturității civilizației umane, de la tehnologie la protecția mediului, de la iubire la credință, de la toleranță la cercetarea și conservarea a ceea ce Omul a creat și generat ca semn că este sub protecție divină.

Sacrificiul Fiului Domnului s-ar cuveni pus sub semnul generozității, al înțelegerii și toleranței, al iubirii. Cum altfel ne-am putea explica Marele Sacrificiu, dacă nu din dragoste și din dorința de a-i salva pe semeni? Cum ne putem construi și urma un ideal, dacă nu pe principii și norme morale, de etică și conștiință publică? Cum să-mi ajut aproapele, dacă nu fac efortul de a mă înțelege pe mine și cu mine?

Frământările induse și impuse de perioada Postului Mare mă ajută să vă fac o invitație, să vă propun să ne întoarcem cu fața spre semeni și să nu dăm vina pe secolul vitezei. Și noi, ce facem? Dăm vina pe interesul imediat, pe lupta pentru supraviețuire, pe obligația de a ne dezvolta pentru a nu dezamăgi ori, la fel de grav, pe interese naționale ori crize mondiale care ne scutesc aparent de răspunderi personale. Istoria ne arată că prețul plătit de oameni pentru progres a avut și componenta cinică a statisticii, eludând forma primară, simbolică, filosofică, a sacrificiului suprem, a temeliei iubirii.

Suntem condamnați, după răstignirea lui Isus, la iubire, la solidaritate și generozitate, la toleranță și înțelegere, sentimente și stări ale conștiinței noastre care renasc, așa cum de mii de ani se întâmplă în fiecare primăvară a sufletului. Lupta cu sine, războaiele personale, cinismul politic care conduce la conflicte armate, setea de putere și dorința bolnavă de a domina prin forță, eventual armată sau economică, nu arată altceva decât lipsa de respect ori neînțelegerea primului și celui mai valoros mesaj pe care l-a primit omenirea: suferința și sacrificiul care au motivat 2.000 de ani omenirea în credință se cer respectate prin solidaritate, omenie, toleranță și generozitate, sentimente și gesturi care nu fac altceva decât să reconfirme că iubirea este temelia tuturor lucrurilor bune care au condus oamenii și omenirea spre progres, acolo unde Fiul Domnului ne așteaptă spre dreaptă răsplată a faptelor noastre bune!

Așa înțeleg să vă fac urările cuvenite de Sărbătorile Pascale, în temeri, îndoieli și speranțe, în invitații la meditație și reconciliere. Iubirea și speranța sunt sentimente personale, de nimeni dictate, doar de conștiință și credință. Mai buni, mai toleranți, mai generoși și mai înțelepți vom putea fi mai aproape de valoarea de simbol a sacrificiului Celui care a ales durerea și suferința pentru binele și perpetuarea omenirii.

    Liviu Harbuz - declarație politică: - Curaj și transparență pentru salvarea din colaps a sănătății;

Domnul Liviu Harbuz:

"Curaj și transparență pentru salvarea din colaps a sănătății"

Ministrul sănătății Nicolae Bănicioiu a pus degetul pe rana deschisă care pune în pericol starea de sănătate a românilor. Adevăruri ascunse ori fardate zeci de ani sunt spuse cu mult curaj de un coleg de partid ce oferă și o lecție de transparență.

Sunt spulberate astfel mai multe mituri despre Guvernul Ponta, PSD și reformele ce dau deja rezultate notabile. Subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate a fost dublată în timp și de proasta gestionare a resurselor. Guvernările din ultimii 25 de ani au întreținut, prin numirea a 36 de miniștri la Ministerul Sănătății, starea de provizorat, fără nicio șansă ca sistemul să poată fi reformat și revigorat.

Măsurile pedeliste, pe vremea de tristă amintire a guvernării Boc, au destabilizat organizarea instituțiilor din sănătate, dar, și mai grav, a aruncat în aer încrederea personalului din sistemul sanitar. Infrastructura depășită, uzată fizic și moral, nu mai poate răspunde așteptărilor pacienților din 2015, din cele 430 de spitale de stat foarte puține fiind construite după 1980.

Economia nu a fost până în 2012 la nivelul la care să asigure un buget din care să fie făcute investiții în infrastructura spitalicească și achiziție de aparatură medicală. Dotările și salarizarea nu au făcut atractiv sistemul de sănătate pentru noi specialiști, ba, mai mult, mulți au ales sistemul privat ori străinătatea. Criza de personal din sistemul sanitar riscă să pună în pericol funcționarea unor spitale.

Ministrul Bănicioiu oferă, cu sprijinul Guvernului Ponta, soluții la starea critică, prima investiție fiind în oameni. Calitatea actului medical ține de sursa financiară, dar resursa umană este capitală. Din aceste considerente, salarizarea angajaților din sistemul de sănătate, deblocarea posturilor, angajarea și asigurarea de personal, dar și o altă politică de management la nivelul fiecărei entități - spital, șeful de secție, medicul curant, asistentul medical - vor profesionaliza, moderniza și relansa sistemul de sănătate.

Primul pas a fost făcut prin asumarea adevărului crud, ascuns zeci de ani, și prin propunerea unei reforme care începe cu oamenii din sănătate.

    Liviu Harbuz - declarație politică: - Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!;

Domnul Liviu Harbuz:

"Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!"

O economie sănătoasă, un mediu de afaceri prosper și accesarea de fonduri europene oferă garanții că locurile de muncă promise de Guvernul Ponta pot fi create. Facilitățile fiscale adoptate, reducerea TVA la 9% sunt dovezi ale viabilității programelor care asigură dinamica economică fără precedent. În plus, România are la dispoziție, până în 2020, aproape 5 miliarde de euro, bani nerambursabili pentru crearea de locuri de muncă, în special pentru șomeri și tineri cu vârste de până la 24 de ani, care au terminat școala și nu își găsesc de lucru. Vineri a fost lansat Programul European pentru Capital Uman, care, din acest an, îl înlocuiește pe cel pentru dezvoltarea resurselor umane, fostul POSDRU.

Cu bani europeni, angajatorii pot face proiecte pentru consiliere, ucenicie și formare profesională, iar cei care vor să înceapă o afacere sau au deja o întreprindere mică sau mijlocie pot primi granturi.

În afară de crearea de locuri de muncă, 20% din fonduri vor putea fi cheltuite pentru combaterea sărăciei și pentru categoriile defavorizate, inclusiv romi, iar educația are rezervat peste un miliard de euro.

Experții Comisiei Europene vor sta cu ochii pe modul în care România va cheltui acești bani, mai ales că programul pentru dezvoltarea resurselor umane a avut în ultimii ani numeroase probleme. În 2012, Comisia a întrerupt temporar plățile, iar luna trecută a început din nou să verifice proiectele și se anunță un nou audit înainte de rambursarea a jumătate de miliard de euro.

Din cele peste 3 miliarde de euro alocate pentru dezvoltarea resurselor umane în perioada 2007-2013, România a cheltuit până acum mai puțin de jumătate.

Potrivit Recomandării Consiliului, "garanția pentru tineri" urmărește ca statele membre să întreprindă demersuri pentru ca tinerii cu vârsta mai mică de 25 de ani care și-au pierdut locul de muncă sau care nu au reușit să se angajeze după terminarea studiilor să primească, în decurs de patru luni de la înregistrarea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau la centrele de garanții pentru tineret, o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, intrare în ucenicie sau efectuarea unui stagiu.

Proiectele-pilot "Garanții pentru tineri" și "Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru!" se derulează în perioada 23 decembrie 2013 - 30 iunie 2015 și se adresează exclusiv tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, fiind 5.052 de persoane selectate. Acestea vor beneficia de un plan de acțiune personalizat, de tip servicii integrate de informare, consiliere și orientare, formare profesională (cursuri de calificare acreditate de Autoritatea Națională pentru Calificări), ucenicie/internship, prospectare și medierea locului de muncă, în vederea ocupării unui loc de muncă și asistență în inițierea de afaceri independente.

Dintre aceștia, 3.500 de tineri vor urma cursuri de calificare de nivelul 1 (360 ore) sau de nivelul 2 (720 ore), alți 376 vor participa la stagii-pilot de ucenicie și peste 1.000 de tineri vor beneficia de cursuri de dezvoltare a competențelor antreprenoriale. Cele mai bune 144 de idei de afaceri vor fi premiate, iar autorii lor vor fi îndrumați în inițierea de afaceri independente. Se estimează ca, până la 30 iunie 2015, odată cu finalizarea proiectelor, 600 de tineri să fie deja angajați.

De asemenea, vor fi înființate 22 de centre județene și patru regionale, vor fi organizate evenimente și campanii de informare locale și naționale și 20 de târguri de locuri de muncă.

    Laurențiu Nistor - declarație politică: - O societate omenoasă este o societate care investește în sănătatea oamenilor;

Domnul Laurențiu Nistor:

"O societate omenoasă este o societate care investește în sănătatea oamenilor"

Una dintre principalele sarcini pentru Guvern continuă să fie redarea încrederii cetățenilor în sistemul de sănătate, prin accesul civilizat la serviciile medicale de care au nevoie, precum și redarea demnității personalului medical.

Unul dintre obiectivele specifice menționate în programul de guvernare a fost promovarea politicilor de sănătate bazate pe dovezi și, implicit, reașezarea ponderii componentelor sistemului de sănătate, fie că ne referim la servicii de sănătate publică, servicii de sănătate comunitare, servicii preventive sau la asistență medicală ambulatorie.

Și, dacă este să vorbim despre fapte și dovezi, doresc să menționez aici doar câteva exemple relevante pentru preocuparea permanentă a Ministerului Sănătății de a transforma angajamentele politice în promisiuni onorate.

În noiembrie 2014, arieratele au dat peste cap în mod grav situația financiară a mai multor spitale din țară. Diminuându-se contractele cu Casa de Sănătate din cauza reducerii numărului de paturi alocate, unele instituții medicale au avut mari dificultăți în a-și plăti datoriile către furnizori. A fost și cazul Spitalului Municipal Brad. Confruntată cu o astfel de problemă financiară, administrația publică locală a cerut sprijin din partea Guvernului Victor Ponta, pentru ca activitatea medicală să reintre pe un făgaș normal, iar sprijinul nu a întârziat să apară. Guvernul a alocat 2.200.000 de lei pentru achitarea facturilor restante, înregistrate de spital. Fără această măsură, spitalul s-ar fi blocat de tot și ar fi intrat în faliment.

Un alt exemplu este cel al Spitalului de Urgență Petroșani - cel mai mare spital din Valea Jiului. Anul acesta unitatea medicală va beneficia de fonduri importante de la bugetul de stat pentru a efectua reparații capitale la vechea clădire și pentru modernizarea aparaturii medicale și achiziționarea de echipamente de comunicații în urgențe de sănătate. Banii pot fi folosiți începând cu luna aprilie și au legătură cu proiectul național derulat prin ministerul de resort, cu finanțare de la bugetul de stat.

În urmă cu o săptămână, Primăria Hunedoarei a semnat contractul pentru alocarea, prin transfer, din bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor destinate cheltuielilor din cadrul proiectului de investiții și reparații capitale la Spitalul "Dr. Alexandru Simionescu". Proiectul prevede reparații capitale la secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă și Chirurgie, iar valoarea contractului este de peste 2 milioane de lei.

Consemnez aici și o măsură luată de Ministerul Sănătății la nivel național și de care beneficiază toți românii. De la 1 aprilie 2015 au intrat în vigoare noile reglementări din sănătate operate de Ministerul Sănătății în colaborare cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care dau și adulților posibilitatea de a beneficia de gratuitate pentru anumite lucrări stomatologice. Prețurile practicate în domeniul stomatologiei și lipsa accesului la servicii decontabile în acest sector au transformat România într-o țară de știrbi. Conform noilor prevederi din contractul-cadru, de acum înainte anumite servicii din domeniul medicinii dentare, care până acum erau prestate gratuit doar pentru copiii cu vârsta de până la 18 ani, sunt gratuite și pentru orice adult, indiferent de vârstă.

Despre conceptul de "societate omenoasă", premierul Victor Ponta a vorbit pentru prima dată în plenul Parlamentului în luna februarie, când a prezentat prioritățile guvernamentale pe următoarele luni. Obiectivul general al actualului guvern social-democrat este în continuare realizarea unui sistem de sănătate care sprijină și oferă posibilitatea cetățenilor să atingă o stare cât mai bună de sănătate și care contribuie la creșterea calității vieții acestora. Suntem în aprilie și putem prezenta deja câteva progrese concrete notabile în această direcție.

Desigur proiectele nu se opresc aici, dar am convingerea că la ora bilanțului vom avea ce să le arătăm oamenilor că am făcut pentru ei și acesta va fi cel mai important lucru. Să-i putem privi drept în ochi și să le spunem ferm: noi am făcut ce v-am promis!

    Laurențiu Nistor - declarație politică: - Sectorul agricol și dezvoltarea satului românesc sunt priorități absolute ale actualului Guvern;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Sectorul agricol și dezvoltarea satului românesc sunt priorități absolute ale actualului Guvern"

Un an agricol bun trebuie să pornească cu trei premise: vremea să fie prielnică, să existe susținere financiară suficientă și oamenii să miște lucrurile.

Despre oameni nu ne îndoim că își doresc un an mai rodnic decât cel precedent. Din punct de vedere meteorologic, anul 2015 a început bine. Chiar dacă primăvara a fost mai rece, nu au lipsit precipitațiile atât de necesare pentru succesul însămânțărilor de sezon.

Cât privește resursele financiare, Guvernul a decis recent, printr-un memorandum, să aloce 200 de milioane de lei pentru sprijinirea agricultorilor.

Fondurile sunt destinate acordării ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru campania 2014 și în sectorul zootehnic pentru specia bovine. De asemenea, din aceste sume va fi plătit ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură în trimestrul IV 2014 și în trimestrul I 2015, ajutorul de minimis acordat exploatațiilor vegetale înregistrate în sistemul de agricultură ecologică, ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor produse de condițiile hidro și meteorologice din perioada ianuarie-august 2014, în sectorul vegetal.

Astfel, Guvernul ajută agricultorii ca sectorul agricol să rămână unul dintre motoarele de creștere economică ale României. Să ne amintim că atât în 2013, cât și în 2014, agricultura noastră a fost o sursă de creștere economică pentru țară, datorită producției bune înregistrate în anii respectivi.

În 2015, bugetul Ministerului Agriculturii este cu peste 27% mai mare decât în anul precedent.

Nu există argument mai clar și mai concret care să demonstreze, dincolo de orice speculații că, așa cum este consemnat și în programul de guvernare, că agricultura și dezvoltarea satului românesc sunt priorități absolute ale actualului Guvern. România a pierdut foarte mult în urma deteriorării situației din sectorul agricol, prin distrugerea filierelor pe produse și ca urmare a divizării terenului agricol în milioane de exploatații de mici dimensiuni, lipsite de utilajele necesare unei agriculturi moderne, lipsite de aceste tehnologii performante și cu care se aliniază cerințelor pieței.

În acest mandat, Guvernul și-a propus să fructifice potențialul agricol al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale. Și-a propus ca sectorul agricol să devină o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor și protejarea mediului.

    Natalia-Elena Intotero - declarație politică: - Investițiile sunt prioritare pentru a consolida relansarea economică a României;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Investițiile sunt prioritare pentru a consolida relansarea economică a României"

Investitorii vin în Europa. Statele Unite au intrat pe piețele financiare europene, iar China se arată din ce în ce mai interesată de o poziție puternică, pe de o parte, în domeniile tehnologiilor avansate și, pe de altă parte, în domeniul transporturilor.

Cu o creștere economică de numai 7,4% în 2014 și dorind să nu scadă ritmul dezvoltării economice, China pune în practică o strategie vizionară pe termen mediu și lung, edificând cu răbdare un nou "drum al mătăsii", care pleacă din Grecia și trece prin Balcani. Deprecierea euro și dobânzile reduse favorizează acțiuni investiționale pe arii mai mari. Determinarea cu care giganticul transportator chinez Cosco s-a implicat în privatizarea portului Piraeus, într-un moment în care economia Greciei pare atât de volatilă, este edificatoare din acest punct de vedere. Și în Bulgaria, investitorii chinezi sunt interesați să obțină în concesiune aeroportul Plovdiv și să-l transforme într-un centru de logistică pentru Europa și Asia.

Investitorii străini vin și în România. Recent, o delegație formată din reprezentanții a 27 de mari companii internaționale din țări ca Taiwan, China, SUA, Franța, Italia, Portugalia și Olanda, a efectuat o vizită în județul Hunedoara. Prezența atâtor oameni de afaceri în județul nostru este cea mai clară confirmare că economia României s-a redresat și că a venit momentul să acordăm cea mai mare atenție modului în care putem demonstra că suntem o economie fiabilă în care merită să investești.

Cei 50 de oameni de afaceri au evaluat la fața locului și în dialog direct cu autoritățile locale oportunitatea de a-și muta în România capacitățile de producție și să beneficieze în același timp de oportunitățile de finanțare prin schema ajutorului de stat, precum și de fondurile europene pentru dezvoltarea afacerilor.

În contextul economic actual global, ar fi ideal dacă am putea convinge firme din Asia să vină să investească în Europa, dacă se poate chiar în România, și chiar în zona Hunedoara, să construiască aici fabrici, iar produsele care ajung pe piața europeană să fie produse chiar aici.

În județul Hunedoara există o poveste de succes: fabrica DHS din Sântuhalm - cea mai mare fabrică de biciclete din estul Europei. Investitorii de la DHS sunt originari din China și produc biciclete de mai bine de 15 ani în Hunedoara. Experiența lor și o mai mare disponibilitate din partea administrațiilor locale în a oferi investitorilor străini un sprijin garantat prin facilități fiscale, dar și terenuri ieftine, chiar scutirea totală de impozite pe clădiri și terenuri în cazul unor investiții de cel puțin 5 milioane de euro sunt cheia relansării economiei locale și în domeniul producției industrial, nu numai al turismului.

Și în municipiul Orăștie există o investiție care poate fi de asemenea considerată un model de investiție de succes. Este vorba despre fabrica din Orăștie, deținută de grupul olandez Philips, al doilea mare exportator de produse electrocasnice din România, care a atins o cifră de afaceri de 101 milioane de euro în 2013, în creștere cu 40% față de 2012. Când olandezii de la Philips au cumpărat fabrica din Orăștie, unitatea avea pierderi de 4,4 milioane de euro și o cifră de afaceri de 21,5 milioane de euro. Acum se dorește extinderea procesului producție și crearea de noi locuri de muncă. Ca o consecință directă, investitorii atrag alți investitori. În prezent, Compania Besser construiește o fabrică nouă în Orăștie care va produce componente din mase plastice pentru Philips și care va fi inaugurată în luna iunie.

Simplul fapt că investitori străini se arată interesați de România, este o confirmare că economia merge bine, că mediul de afaceri a devenit atractiv și că Guvernul are credibilitate.

Este un moment în care interesul hunedorenilor de a avea un loc de muncă bine plătit, o situație financiară stabilă și mai bună trebuie să fie un obiectiv comun pentru toate forțele politice locale, indiferent de orientarea ideologică. Prosperitatea oamenilor ar trebui să fie cea mai importantă doctrină pentru orice politician responsabil care dorește să onoreze votul pe care l-a primit de la cetățeni.

    Natalia-Elena Intotero - declarație politică: - Deblocarea dialogului social este o prioritate pentru Consiliul Național Tripartit;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Deblocarea dialogului social este o prioritate pentru Consiliul Național Tripartit"

Noua viziune pentru România a Guvernului Victor Ponta este definită de creșterea dezvoltării economice și a coeziunii sociale. Relansarea a luat locul stagnării, fără a neglija continuarea procesului de consolidare fiscală. Punerea în practică a acestei viziuni nu poate ocoli necesitatea de a face funcțională o componentă unică și indispensabilă a modelului social european, și anume cea a dialogului social.

Trecerea de la o cultură de conflict la o cultură de parteneriat și luarea în considerare a intereselor comune ale partenerilor sociali nu se poate realiza decât prin negocieri și consultări permanente între sindicate și patronat, iar cel mai eficient cadru pentru a purta această comunicare este fără îndoială Consiliul Național Tripartit. Este formula politică cea mai eficace pentru a scurta drumul de la analiză, evaluare și negociere până la decizia executivă la cel mai înalt nivel.

Adoptarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliul Național Tripartit în prezența președintelui Comitetului Economic și Social European, Henri Malosse, a fost ultima etapă de parcurs pentru a marca doi ani și jumătate de negociere cu patronatele și sindicatele ca să se ajungă la o abordare comună unitară a dialogului social în România.

Acum este rândul Parlamentului României să sprijine Guvernul cu proiectul de modificare a Legii dialogului social, definitivat după aprobarea documentului de către Consiliul Europei, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Aceste modificări s-au impus ca necesare în urma constatării că, în mod cu totul paradoxal, Legea dialogului social așa cum este ea redactată în momentul de față, blochează de fapt dialogul social din România.

De principiu, se poate constata că sistemul integrat al dialogului social, instituționalizat din România este structurat funcțional, prezentând un grad ridicat de adaptare la satisfacerea partenerilor sociali, la toate nivelurile și că dialogul social românesc este pe un drum bun, chiar dacă este încă la începutul acestui drum. Societatea românească nu se confruntă în acest moment cu conflicte semnificative care să o afecteze structural, însă cultura dialogului social are nevoie să se dezvolte, și aceasta nu se poate face decât prin păstrarea comunicării permanente între cei trei actori sociali, guvern- patronate-sindicate, și prin continuarea unui dialog bazat pe etică, onestitate, transparență și imparțialitate. Numai așa societatea românească poate deveni ceea ce ne dorim cu toții: o societate care respectă un sistem de valori autentice, europene.

    Natalia-Elena Intotero - declarație politică: - Sprijin la bacalaureat, acces la facultate - cel mai bun ajutor pentru tineri;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Sprijin la bacalaureat, acces la facultate - cel mai bun ajutor pentru tineri"

Strategia Guvernului Victor Ponta în educație vizează îndeplinirea mai multor obiective, dintre care doresc să menționez aici creșterea performanței sistemului românesc de învățământ, deschiderea sistemului de educație, formare profesională și cercetare către societate, dar mai ales construirea societății cunoașterii prin transformarea educației în vector de dezvoltare socioeconomică.

Din păcate, România este din nou printre ultimele țări din Europa: are cu 15% mai puțini absolvenți de facultate decât media europeană. Datele au apărut în cel mai recent studiu UNICEF referitor la educație. Doar 21% dintre adulții cu vârste între 30 și 34 de ani au absolvit facultatea, aceasta, în timp ce media în Uniunea Europeană depășește 35%. Experții internaționali argumentează că țara a ajuns aici din cauza bugetelor mici alocate, în fiecare an, învățământului.

Un alt aspect extrem de îngrijorător este, pe de o parte, diminuarea ratei de absolvire cu diplomă de bacalaureat a elevilor în vârstă de 18 ani de la 63,4% la 39,2%, iar, pe de altă parte, creșterea numărului de studenți care au abandonat studiile universitare, în anul academic 2013-2014, în primii doi ani de studiu.

Pentru a recupera acest handicap social și uman, Guvernul a aprobat programul național "Sprijin la bacalaureat, acces la facultate", care se va derula pe o perioadă de șapte ani, cu o finanțare de la bugetul de stat de aproximativ 200 de milioane de euro și care se adresează liceelor și unităților de învățământ superior de stat. Pilonul de susținere al acestui program național este un Memorandum privind contractarea de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a unui împrumut în vederea promovării implementării obiectivelor, împrumut aprobat deja din data de 16 martie 2015. În urma semnării acordului de împrumut, se preconizează ca proiectul să intre în vigoare în următoarele luni, astfel încât fondurile împrumutate să fie disponibile în anul școlar 2015-2016.

În cadrul acestui program, liceele și facultățile vor organiza activități potrivit specificului pedagogic al fiecăruia, cu scopul de a spori coeficientul de promovabilitate la bacalaureat. Guvernul și-a propus ca principal obiectiv anul acesta creșterea nivelului de promovabilitate la 59%, minim, pentru cele mai slabe licee, creșterea ratei de înscriere în învățământul superior și, de asemenea, reducerea gradului de abandon școlar în anii I și II de facultate.

Alături de "Garanție pentru tineri", program al Uniunii Europene special dedicat tinerilor care nu sunt cuprinși în vreo formă de educație, instruire sau nu sunt angajați, Programul "Sprijin la bacalaureat, acces la facultate" este o altă direcție concretă de acțiune guvernamentală, o altă modalitate de a investi în tineri, de a-i sprijini să își urmeze până la capăt cariera școlară și să își dezvolte cât mai mult potențialul individual pentru a-și construi un viitor mai bun și mai sigur atât pentru ei, cât și pentru România.

    Ana Birchall - declarație politică despre Noua politică agricolă comună;

Doamna Ana Birchall:

"Noua politică agricolă comună"

În această declarație vreau să vă vorbesc despre noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), perspectivele României privind viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) și modul în care România poate beneficia de oportunitatea de a ridica nivelul economic al unor zone mai sărace, dezavantajate economic, prin folosirea oportunităților pe care agricultura le oferă.

Noua politică agricolă comună europeană urmărește protejarea biodiversității, a calității apei și solului, iar strategia pentru perioada de până în anul 2020 pune accent pe subvențiile directe către fermieri și pe sprijinirea culturilor ecologice și, astfel, prezintă un avantaj pentru tineri și pentru micii fermieri. Fondurile agricole vor putea fi accesate doar de către cei care dovedesc că activitatea agricolă pe care o desfășoară contribuie substanțial la veniturile generale. Noua Politică Agricolă Comună, precum și Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru 2014-2020 permit armonizarea utilizării fondurilor pe nevoile specifice ale României și pot astfel contribui semnificativ la creșterea productivității în agricultura națională. Trebuie precizat că o particularitate a noii Politici Agricole Comune este faptul că pentru prima dată s-a luat în considerare specificul statelor membre și au fost integrate multe elemente de flexibilitate care le permit statelor membre să echilibreze modul de aplicare a plăților directe, în funcție de nevoile agriculturii din statul respectiv.

Consider că România se află în fața unei provocări pe care nu are voie să o rateze, și anume: armonizarea fondurilor europene la specificul agriculturii românești și a problemelor cu care ne confruntăm, cu precădere în zonele mai sărace și dezavantajate economic, cum este și județul Vaslui, de exemplu. În calitatea mea de deputat al vasluienilor de pe Valea Tutovei, o zonă defavorizată economic, consider că adaptarea Politicii Agricole Comune și aplicarea noului PNDR oferă o șansă reală celor care locuiesc în mediul rural - care nu trebuie să uităm că reprezintă circa 50% din populația activă - de a-și ridica nivelul de trai, de a-și consolida micile ferme de familie, de a nu mai fi nevoiți să crească exodul forței de muncă și de a simți că trăiesc cu adevărat într-un stat european, aici, acasă.

Programul Național de Dezvoltare Rurală, ca parte a Politicii Agricole Comune, este pentru România o șansă, dar în egală măsură o mare responsabilitate. Salut pe această cale măsurile luate de Guvernul Ponta care au condus la creșterea suprafețelor agricole cultivate și la mobilizarea forței de muncă tinere în agricultură. La mine în Colegiu, pe Valea Tutovei, ca și în restul județului Vaslui, terenurile arabile lăsate în paragină au scăzut ca număr față de anii anteriori. Dacă în 2012 peste 6,5% din suprafața de teren agricolă era pârloagă, anul următor aceasta a scăzut la jumătate. Schimbarea de atitudine este rezultatul măsurilor luate de actualul Guvern care vin să încurajeze pe toți cei care vor să facă o agricultură profitabilă, în special pe tinerii care vor să își deschidă o fermă sau să cultive pământul.

Noua politică agricolă europeană devine comună prin obiectivele și instrumentele sale, și nu printr-un model unic sau dominant de dezvoltare. De aceea, elementele care țin de specificul românesc, precum fermele mici, aspecte care țin de structura fermelor de la noi, de nevoile de investiții pentru modernizarea fermelor din România, se regăsesc în noul pachet avansat. Un alt aspect este că noua PAC vine cu un sprijin mai bine țintit pentru măsuri care răspund unor nevoi specifice: tinerii fermieri, micii fermieri, sprijinul pentru zonele defavorizate. În același timp, există o reechilibrare a sprijinului financiar pentru statele membre din Est și din Vest, dar și pentru diferitele categorii de fermieri.

Agricultura se confruntă cu o problemă demografică majoră, și nu este numai cazul României. La nivel european, 30% dintre fermieri au peste 65 de ani, în vreme ce doar 6% au sub 35 de ani. Fără tineri care să se orienteze spre această activitate nu există un viitor pentru agricultura europeană. De aceea, Guvernul Ponta a dorit să facă, pe linia politicii europene, mai multe pentru a convinge tinerii să se stabilească în mediul rural și să se implice în agricultură. Un tânăr fermier de până la 40 de ani, care își începe activitatea în domeniul agricol, va primi în primii cinci ani o subvenție mai mare cu 25% decât subvenția generală. În plus, în cadrul programului de dezvoltare rurală, tinerii fermieri vor putea beneficia în continuare de ajutor financiar nerambursabil, de până la 70.000 de euro, pentru instalarea în fermă, deschiderea unei afaceri în agricultură, formarea profesională și serviciile de consultanță.

Toate aceste măsuri sunt doar începutul unui proces care trebuie să ducă România alături de țări importante din Europa în ce privește producția agricolă. Pentru anumite zone din România, cum este și județul Vaslui, agricultura pe bază de subvenții europene reprezintă principala oportunitate pentru a crește nivelul de trai și calitatea vieții oamenilor.

Vă invit, așadar, să sprijinim acest proces de informare a tinerilor din colegiile noastre cu privire la noua PAC, să îi convingem că se află în fața unor oportunități de a-și ridica nivelul de trai și, nu în ultimul rând, că pot munci cinstit și cu real folos și în țara lor, fără să mai fie nevoiți să ia calea străinătății. Agricultura este o șansă a României de a-și aduce tinerii acasă, de a-și crește capacitatea forței de muncă și de a se dezvolta economic printr-un domeniu în care avem multă experiență și încă și mai mult potențial.

    Radu Babuș - declarație politică despre Îmbunătățirea mediului de afaceri;

Domnul Radu Babuș:

"Îmbunătățirea mediului de afaceri"

Îmbunătățirea mediului de afaceri pentru toate societățile comerciale, în special pentru IMMuri, este una dintre principalele priorități ale strategiei Uniunii Europene de creștere economică pentru următorii zece ani Europa 2020 - facilitarea și ameliorarea activităților comerciale. Una dintre cele șapte inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020 a stabilit o serie de acțiuni relevante pentru IMM-uri. Revizuirea inițiativei în favoarea întreprinderilor mici, "Small Business Act", și Actele privind Piața unică I și II includ, de asemenea, acțiuni concepute pentru a îmbunătăți accesul la finanțare și pentru a reduce în continuare costurile asociate desfășurării unei activități economice în Europa.

Societățile comerciale consideră că activitățile economice transfrontaliere sunt costisitoare și dificile, doar un număr mic de IMM-uri investind în străinătate. Acest lucru se datorează, printre altele, diversității legislațiilor naționale, în special diferențelor în materie de dreptul societăților comerciale la nivel național și lipsei de încredere în societățile străine în rândul clienților și al partenerilor de afaceri. Pentru a soluționa problema lipsei de încredere, societățile înființează adesea filiale în alte state membre. Avantajul acestei abordări este că societățile sunt în măsură să pună la dispoziția clienților marca și reputația societății-mamă, oferindu-le în același timp siguranța de a avea relații cu o societate care are statut juridic de societate rezidentă, și nu de societate străină. Înființarea unei societăți în străinătate presupune, printre altele, costurile pe care le implică îndeplinirea cerințelor juridice și administrative din alte țări, care adeseori sunt diferite de cele cu care societățile sunt obișnuite "în țara de origine". Astfel de costuri - inclusiv traducerea și consilierea juridică suplimentară necesară - sunt susceptibile a fi deosebit de ridicate pentru grupurile de societăți, întrucât orice societate-mamă, în special un IMM societate-mamă, se confruntă în prezent cu cerințe diferite pentru fiecare țară în care dorește să se înființeze o filială.

Întreprinderile mici și mijlocii europene au un rol esențial în consolidarea economiei Uniunii Europene. Cu toate acestea, ele se confruntă în continuare cu o serie de obstacole care le împiedică dezvoltarea completă în cadrul pieței interne și, prin urmare, le împiedică să își pună în valoare întreaga contribuție potențială la economia Uniunii Europene.

    Lucreția Roșca - declarație politică intitulată Guvernul Ponta face dreptate românilor!;

Doamna Lucreția Roșca:

"Guvernul Ponta face dreptate românilor!"

Domeniul economic și fiscal, precum și implementarea de noi măsuri sociale se numără printre obiectivele primordiale ale Guvernului pentru acest an, în care vom obține din nou o creștere economică semnificativă. Astfel, Executivul și-a fixat un număr de 12 domenii-țintă, principalele obiective fiind consolidarea preocupărilor de redresare, în special în domeniul economic, social și al sistemelor fundamentale - sănătate și educație. Aceste priorități pornesc de la premisa unei stabilități și colaborări mai intense între Parlament și Guvern, care au făcut ca în ultimii trei ani România să înregistreze, an de an, atât un procent însemnat de creștere economică, dar și o reducere considerabilă a șomajului. Numai anul trecut, spre exemplificare, numărul șomerilor s-a redus cu 140.000 de cetățeni, care au acum un loc de muncă. Un alt element important în ecuația creșterii nivelului de trai al românilor, propusă de Guvernul PSD, este inflația de doar 1% din 2014, aspect care a contribuit, de asemenea, la menținerea prețurilor produselor indispensabile populației sub acest nivel al inflației.

Reperele principale pentru acest an sunt, cum spuneam, implementarea măsurilor legislative de continuare a creșterii și stimulării economice. Totodată, Executivul nostru va transpune în practică și un alt deziderat esențial, care poate fi atins doar printr-o colaborare Parlament - Guvern pe termen lung, respectiv ca o parte cât mai importantă din creșterea economică să fie transmisă către cetățeni, să fie resimțită efectiv de români, printr-o distribuție mai echitabilă a resurselor și prin păstrarea echilibrului social. Din acest punct de vedere, Strategia de combatere a sărăciei, un document extrem de complex și pragmatic, elaborat recent de Guvern, în colaborare cu instituțiile internaționale, urmează să fie pusă în aplicare după ce va fi prezentată plenului reunit al Parlamentului.

O primă țintă a Executivului, respectiv reducerea TVA la produsele alimentare indispensabile încă de la mijlocul acestui an, constituie indiscutabil o reușită extrem de importantă atât pentru economia românească, dar mai ales pentru oameni. Această reducere a TVA se va vedea imediat în creșterea posibilității românilor de a-și ușura costurile vieții, fapt ce va duce implicit la majorarea standardului de viață și un grad sporit de suportabilitate a coșului zilnic al necesităților.

De asemenea, paleta măsurilor sociale se referă la indexarea anuală a pensiilor, fapt ignorat cu desăvârșire de fostele Guverne Băsescu-Boc, dublarea alocațiilor pentru copiii din familiile dezavantajate, indexarea indemnizației persoanelor cu dizabilități. Acestea sunt realități susținute de bugetele alocate pentru acest an, iar Executivul le va aplica și în anii viitori, fără nicio legătură cu campaniile electorale ce vor urma. România are nevoie în continuare de astfel de măsuri de echilibru social, ipostază definitorie pentru realizarea obligației statului de a încuraja o societate mai omenoasă, care să aibă grijă în mod unitar de toate categoriile populației, în special de persoanele cu posibilități materiale reduse.

Nici tinerii nu vor fi uitați de Guvernul PSD, urmând a fi luate o serie de decizii care să-i determine să rămână și să muncească în țară. Astfel, vor fi înaintate propuneri concrete privind creșterea ocupării în rândul tinerilor, prin proiecte demarate în zona muncii, pentru persoanele care ies din perioada de șomaj, implementarea venitului minim de inserție, precum și alte hotărâri politico-administrative destinate tinerilor aflați la început de drum, pentru a-i ajuta să obțină un loc de muncă și o locuință de care au cu adevărat nevoie.

Iată, deci, o serie de fapte concrete care s-au întâmplat în ultima perioadă, un lanț de hotărâri constructive și stimulative luate în scopul creșterii bunăstării românilor și a calității vieții. Aceste măsuri vor continua și în acest an, și anul viitor, fapt ce va demonstra că românii nu au greșit când au ales ca PSD să conducă din punct de vedere executiv România.

    Mihai Weber - declarație politică privind O economie competitivă, singura șansă de dezvoltare a României;

Domnul Mihai Weber:

"O economie competitivă, singura șansă de dezvoltare a României"

După trei ani de muncă și responsabilitate, actuala guvernare a adus România pe drumul cel bun. Dacă până în 2012 țara se afla în plin proces de recesiune economică, în prezent înregistrează o creștere pe segmentul economiei, putând fi observate progrese remarcabile. Sunt 4 ani - 2012, 2013, 2014, 2015 - în care indicele economic a crescut neîntrerupt, peste media europeană, acest lucru însemnând mult.

Potrivit Institutului Național de Statistică, economia României a crescut în 2014 cu aproape 3% față de 2013, produsul intern brut înregistrând un avans de 2,5% în intervalul octombrie-decembrie 2014.

În pofida ruperii alianței Uniunii Social Liberale, Partidul Social Democrat nu a renunțat la programul acestei alianțe, continuând să lupte pentru bunăstarea tuturor românilor și pentru îndreptarea greșelilor făcute în timpul guvernării Boc.

Drept urmare, au fost reîntregite salariile bugetarilor și înapoiate pensiile ce au fost tăiate, salariul minim a crescut cu 15 procente, au fost redeschise școli și spitale care în perioada 2010-2011 au fost închise, a fost eliminat impozitul pe profitul reinvestit, a fost redus CAS-ul, în primele două luni ale anului 2015 au crescut atât lucrările în construcții, cu aproape 15 %, cât și investițiile străine directe (409 milioane euro), cu 45% față de aceeași perioadă a anului 2014, toate aceste măsuri fiind realizate în scopul unei relansări economice.

Am convingerea că actuala guvernare va continua să lupte, prin toate pârghiile ce le va avea la îndemână, pentru scoaterea totală a României din izolare. Susținerea investițiilor precum și îmbunătățirea infrastructurii sunt punctele prioritare pentru perioada următoare. Trebuie să îi oferim țării o nouă șansă spre dezvoltare și modernizare, acest lucru fiind realizabil numai prin unitate, efort, transparență și seriozitate.

    Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică: - Dependența de jocurile de noroc;

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"Dependența de jocurile de noroc"

În societatea zilelor noastre, dependențelor de alcool și de tutun li se acordă atenția necesară și tratament corespunzător pentru a vindeca bolnavul care suferă de aceste tulburări ale sănătății. Cu toate acestea ludomania care este explicată prin dependența față de jocurile de noroc, este tratată cu superficialitate, de cele mai multe ori ea nefiind considerată o amenințare la viața individului precum sunt cele două dependențe menționate mai sus.

În urma unor cercetări efectuate la Facultatea de Medicină din Harvard, SUA, s-a constatat faptul că în momentul în care subiectul înregistrează câștiguri la jocurile de noroc, activitatea sa cerebrală este identică cu cea a dependenților de cocaină în momentul administrării dozei. Concluziile acestei cercetări ne ajută să înțelegem că dependența patologică de alcool, droguri, dar și de jocuri de noroc cauzează o serie de modificări biochimice, printre care scăderea nivelului mediatorilor chimici de la nivel cerebral, precum adrenalina și serotonina, ceea ce înseamnă că, la fel ca în cazul unui dependent de droguri, un ludopat căruia îi este restricționat accesul la ceea ce face obiectul dependenței sale va prezenta simptome precum violență, impulsivitate, comportament agresiv față de membrii familiei, pierderea autocontrolului, demență, furt, și, în cele din urmă, tentativă de sinucidere.

Câți dintre noi nu am auzit de astfel de cazuri în care cetățenii, proveniți din toate categoriile sociale, au recurs la diverse metode, printre care unele extreme, pentru a procura sumele de bani necesare satisfacerii acestei dependențe. Tineri care și-au pierdut într-o zi toate economiile ultimilor ani, familiști devotați care odată căzuți în această patimă au întreprins numeroase acțiuni care au cauzat separarea de cei dragi, oameni care și-au risipit întregul salariu, au luat bani cu împrumut de la cei apropiați, cei ajunși la disperare au luat bani cu camătă sau s-au sinucis din cauza poverii datoriilor, sunt doar câteva exemple tragice care nouă ne sunt deja cunoscute.

Supervizorul Asociației pentru Prevenirea și Tratarea Adicției, Cristian Noaghi, declara, în decursul acestui an, că în România se cunosc în jur de 150 de mii de persoane dependente de jocurile de noroc, atrăgând atenția și asupra faptului că în București astfel de locații sunt la tot pasul.

Ținând cont de aspectele prezentate mai sus, colegi din cadrul Partidului Social Democrat au avut inițiativa de a solicita diminuarea numărului spațiilor deținătoare de slot-machines, semnalând pericolul pe care acestea îl prezintă, demers care însă a primit aviz negativ.

Problema care a fost ridicată cu privire la această inițiativă a fost aceea că în urma unei astfel de decizii statul va pierde sute de milioane de euro, însă puțini au fost cei care s-au interesat de numărul de vieți pierdute, dacă industria jocurilor de noroc nu va fi atent supravegheată.

Consider că O.U.G. nr. 92 din 2014 privind jocurile de noroc este un prim pas făcut în direcția protejării cetățenilor împotriva dependenței patologice de "păcănele", chiar dacă acest scop a fost atins prin mărirea taxelor pe jocuri de noroc și adăugarea unei taxe de viciu.

Doresc să precizez că mărirea taxelor, în general, nu este ceva pentru care eu militez și nici nu îmi doresc acest lucru, însă sumele de bani provenite din taxarea acestei industrii cu efecte nocive vor fi repartizate Ministerului Tineretului și Sportului, Fondului cinematografic, Programului Național de Restaurare a Monumentelor Istorice și pentru o fundație nou înființată ce are ca scop unic realizarea programelor de protecție a tinerilor împotriva jocurilor de noroc, prevenirea și tratarea dependenței, soluționarea promptă și eficientă a litigiilor dintre un organizator de joc și un jucător etc.

Într-o societate ideală s-ar urmări responsabilizarea cetățenilor cu privire la pericolul reprezentat de jocurile de noroc, cât și a organizatorilor acestor jocuri cu privire la dezastrele care pot surveni, dacă încurajează comportamentul dependent. Așa cum în Belgia intrarea ludopaților este interzisă în cazinouri, sper ca și în România legislația să se armonizeze, astfel încât să poată fi redus numărul dependenților și al victimelor colaterale apărute în urma acestui viciu.

    Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică: - Eradicarea sărăciei pe harta României și prioritățile pentru incluziunea romilor;

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"Eradicarea sărăciei pe harta României și prioritățile pentru incluziunea romilor"

Cu toate că trăim în perioada modernizării infrastructurii vieții și facilitării accesului la tehnologiile concepute pentru a ne îmbunătăți condițiile de trai, sărăcia, ca fenomen social, capătă, de asemenea, amploare la cote alarmante.

Chiar dacă la nivel global, în ultimele decenii, numărul persoanelor aflate în condiții de sărăcie s-a înjumătățit, în ultima perioadă resursele acestora s-au împuținat, astfel încât, peste un miliard de persoane trăiesc astăzi în sărăcie extremă cu mai puțin de un dolar pe zi.

Sărăcia este considerată ca fiind fenomenul în care un individ dispune de resurse materiale limitate care conduc la un mediu de trai deteriorat și care îl plasează sub nivelul minim acceptat de societate. Această condiție atrage după sine excluderea sa din cercurile sociale, deprivarea pe plan educațional, incapacitatea de a se dezvolta pe plan personal și automat cauzează dezechilibre grave în viața individului supus acestui fenomen.

Conform statisticilor realizate la nivel european, în cadrul țărilor membre există circa 124 de milioane de oameni, adică aproximativ 25% din totalul populației, care sunt supuși riscului sărăciei și automat excluziunii sociale. Ținând cont de acest aspect îngrijorător și de faptul că una dintre minoritățile care prezintă cel mai ridicat risc de sărăcie este cea a romilor, Comisia Europeană a pus accentul pe această disfuncționalitate socială și a întreprins două măsuri importante cu rolul de a combate acest fenomen. Prima măsura de acest fel este elaborarea Strategiei Europa 2020 pentru care a acordat un trilion de euro în vederea creării locurilor de muncă, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale și cea de-a doua măsură este reprezentată de platforma europeană creată, prin intermediul căreia toate statele membre implicate în acest demers să poată furniza idei și experiențe din teritoriu cu privire la procesul de incluziune al romilor.

În România, conform ultimelor recensăminte realizate, 3,3% din totalul cetățenilor sunt autodeclarați de etnie romă, dintre care 63% locuiesc în mediul rural unde sunt afectați de o serie de factori care favorizează fenomenul de sărăcie, iar restul își desfășoară viața în mediul urban.

În ceea ce privește nivelul de școlarizare și calificare al acestei minorități, un număr de puțin peste 3.000 de etnici romi frecventau învățământul superior de educație și circa 44.000 urmau învățământul postliceal sau liceal, în 2011, factori care influențează în mod negativ accesul și integrarea acestora pe piața muncii.

Astfel, pentru combaterea sărăciei și segregării cetățenilor români de etnie romă, Guvernul a adoptat strategia de incluziune a romilor cu o serie de acțiuni ce vor fi desfășurate pe perioada 2015-2016 pentru care s-au alocat 430 de milioane de lei, urmând ca procesul de educație și de ocupare a forței de muncă să fie finanțat din fondurile europene structurale și de investiții din cadrul financiar multianual al Uniunii Europene.

Această strategie va acționa pe o serie de planuri decisive, printre care pe cel al locuirii, în care se vor reabilita sau construi locuințe sociale pentru asigurarea unor condiții decente de viață, pe planul sănătății, prin care li se va facilita accesul la servicii medicale de bază, totodată și burse pentru romii care doresc să studieze în domeniul sănătății, informarea cu privire la pachetul de sănătate de bază, angajarea unu asistent medical de etnie romă în comunitățile rome etc.

În domeniul educației, Guvernul inițiază Programele "A doua șansă", pentru cei care vor să reia procesul de școlarizare și "Școala după școală", prin care zeci de mii de copii de etnie romă vor fi incluși pentru a fi încurajați să adere și să rămână în sistemul educațional.

La nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice s-a elaborat Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2014-2020, prin intermediul căreia decalajele socio-economice să fie reduse și pentru a oferi tuturor cetățenilor șanse egale de trai și dezvoltare. Acțiunile acestei strategii vor fi centrate pe sprijin financiar adecvat, protejarea consumatorilor împotriva creșterii tarifelor la electricitate, protejarea persoanelor vârstnice aflate în pericol de sărăcie, servicii sociale adecvate, consolidarea asistenței sociale la nivel comunitar, pregătirea acestora în vederea ocupării forței de muncă și multe altele.

Aceste acțiuni îi vizează pe romi ca grup țintă, dat fiind faptul că cea mai mare pondere a acestei etnii trăiește în sărăcie absolută, însă fără a exclude alte grupuri socio-economice vulnerabile sau dezavantajate.

Aceste demersuri urmăresc implementarea valorilor de bază ale unei societăți, cum ar fi drepturile omului, demnitatea umană și nediscriminarea. În același timp, romii trebuie să se bucure de drepturi și șanse egale în ceea ce privește accesul la educație, îngrijire medicală, locuințe și locuri de muncă.

Pentru succesul acestei inițiative, solicit Guvernelor Uniunii să implementeze politicile publice care vor conduce la eradicarea discriminării, cu precădere asupra populației de etnie romă, iar autorităților locale le cer să se informeze cu privire la instrumentele financiare puse la dispoziție de Comisia Europeană și să se implice, monitorizând progresele din teritoriu, și, bineînțeles, să coopereze cu autoritățile și ONG-urile din domeniu, pentru a diminua stigmatizarea romilor, excluziunea din viața socială, dar mai ales pentru a înregistra progrese în acest aspect.

    Violeta Tudorie - declarație politică: - Conjuncturi și perspective economice ale României;

Doamna Violeta Tudorie:

"Conjuncturi și perspective economice ale României"

Datele înregistrate din fiecare lună a primului trimestru al acestui an ne arată că economia țării noastre are bune perspective de dezvoltare atât în acest an, cât și în următorii trei ani. De exemplu, potrivit datelor prezentate în urmă cu ceva timp de Eurostat, România a consemnat în luna ianuarie a patra mare creștere a vânzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană (UE), de 7,3%, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, fiind devansată de Luxemburg, Ungaria și Polonia. La nivelul UE, comerțul retail a urcat cu 4% în ianuarie față de aceeași lună din 2014, pe fondul creșterii vânzărilor de combustibil și de produse nealimentare, în timp ce, prin comparație cu luna decembrie a anului trecut, avansul consemnat a fost de 0,8%.

Pentru perioada următoare, unii dintre cei mai obiectivi analiști economici din țară, dar și unele instituții din străinătate prognozează o evoluție încurajatoare a economiei naționale.

Astfel, se prevede o creștere economică bazată în mare măsură pe avansul cererii interne susținut de venituri și salarii în creștere. Se mai anticipează o inflație moderată și creșterea numărului de locuri de muncă.

După doi ani de contracție, investițiile publice și private se așteaptă să își revină. De asemenea, este pusă în mișcare o strategie de o creștere a absorbției mai consistentă a fondurilor europene și o fiscalitate mai atractivă. Exporturile continuă să crească, deși într-un ritm mai scăzut, în vreme ce se menține trendul de creștere a importurilor care va devansa exporturile.

Foarte important, în contextul adoptării noului Cod fiscal și a devansării măsurii de reducere a TVA la alimente, de la 24 la 9% începând cu 1 iulie a.c., este și faptul că, în același timp, echilibrele macroeconomice vor fi menținute în limitele convenite pentru pregătirea apropierii de zona euro. De altfel, România se numără printre țările europene care au reușit să corecteze în mare măsură dezechilibrele acumulate înainte de criză, performanța sa fiind remarcată ca bună în actualul context european.

Mai avem însă de făcut eforturi pentru atingerea convergenței către nivelul de trai din țările UE. Noile măsuri anunțate de creștere a veniturilor populației, inclusiv de creștere a salariilor, vin să confirme faptul că suntem pe direcția bună și rezultatele din acest an și următorii vor fi în măsură să demonstreze valabilitatea actualelor politici economice, fiscale și sociale, precum și eficiența actului de guvernare. Cât privește instituțiile internaționale, mă refer la recentul comunicat al Standard&Poor's, compania americană de rating ale cărei baze au fost puse în anul 1860, compania este una dintre cele mai importante trei agenții de rating din lume, alături de Moody's și Fitch Ratings. Or, Agenția de evaluare financiară Standard&Poor's (S&P) a confirmat ratingurile României pentru datoriile în valută și în moneda locală, la BBB-/A-3, cu perspectiva stabilă, estimând că economia României va crește cu circa 3% pe an între 2015 și 2018, anulând parțial impactul tăierilor de taxe anunțate de Guvern. Totodată, se confirmă și faptul că scăderea TVA va fi compensată parțial de creșterea consumului.

Ca o concluzie, putem spune că în momentul de față România se află într-o bună conjunctură de creștere, cu un nivel superior de stabilitate, în general. Cu alte cuvinte, economia și societatea românească se înscriu pe o traiectorie consolidată de dezvoltare așa cum nu a mai cunoscut de peste zece ani. Trebuie să recunoaștem aici că este meritul în primul rând al guvernării PSD, care reia trendul din anii 2000-2004, cu speranța că nu vom avea același deznodământ precum acela de la sfârșitul anului 2004 și vom continua să guvernăm cu bune rezultate pentru cetățenii României încă o legislatură și după 2016.

    Violeta Tudorie - declarație politică: - Salarizarea bugetarilor, printre prioritățile politicilor sociale;

Doamna Violeta Tudorie:

"Salarizarea bugetarilor, printre prioritățile politicilor sociale"

Ca partid social-democrat, este normal ca PSD să acorde importanța cuvenită politicilor sociale. De altfel, tot timpul cât a fost la guvernare, partidul nostru a dat atenție la ceea ce se întâmplă în viața oamenilor, iar în practica sa politică a acordat prioritate politicilor sociale și continuă s-o facă și în actuala legislatură.

În acest context își găsesc explicația și preocupările recente ale Guvernului de a asigura resursele financiare necesare programelor sociale, cu prioritate celor de îmbunătățire a ocupării și de creștere a veniturilor populației. Amintesc în acest sens campaniile recente pentru reducerea evaziunii fiscale, deși preocuparea a fost tot timpul în grija ministerelor de resort, ale ANAF și ale întregului Guvern.

Chiar și dinspre ministerul muncii se poate observa o dinamizare a activității agențiilor subordonate, care au adoptat o serie de măsuri și inițiative cu efecte benefice asupra vieții cetățenilor, iar preocuparea pentru politicile sociale guvernamentale și-a făcut loc printre primele priorități ale actualului Executiv. Se poate observa acest nou suflu redat politicilor sociale pe toate direcțiile care țin de Ministerul Muncii, de la măsurile active de reducere a șomajului, de îmbunătățire a ocupării, până la acelea de creștere a veniturilor celor care trăiesc din muncă.

Aici am în vedere nu numai creșterea salariului minim pe țară, a salariilor tinerilor, cadre didactice și a medicilor rezidenți, ci noua viziune privind salarizarea tuturor celor peste 1.100.000 de bugetari, începând de anul viitor. Prin Proiectul de Lege privind salarizarea bugetarilor se are în vedere o creștere substanțială a salariilor din acest sector, care, după ce au fost tăiate în 2010, au rămas la nivelul a ceea ce s-a recuperat în ultimii trei ani. Dar, în afară de un cadru nou de creștere a salariilor, este vorba și de o reducere a claselor de salarizare, în funcție de nivelul studiilor, precum și de operarea unor ajustări și corelări mai bune între diferitele structuri ale personalului bugetar.

În acest cadru, personal susțin o creștere mai consistentă a salariilor medicilor pentru a-i încuraja să rămână în țară, întrucât avem lipsuri majore în acest domeniu.

Pentru acest proiect, Guvernul a decis înființarea unui grup de lucru încă din luna ianuarie a.c., având ca sarcină să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor. Apreciez că acest colectiv trebuie să finalizeze cât mai repede noul proiect pentru a avea timpul necesar dezbaterilor publice și parlamentare, în așa fel încât legea să fie adoptată până la întocmirea bugetului pe 2016, dacă vrem să intre în vigoare de la începutul anului viitor.

Ca parlamentar PSD și membru al Comisiei pentru muncă din Camera Deputaților voi acorda o atenție specială Legii salarizării, care să fie nu numai binevenită, ci și aplicabilă, să nu mai rămână suspendată precum cea din 2010.

    Vasile-Daniel Suciu - declarație politică privind Supralegiferarea, excesul de zel al autorităților;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Supralegiferarea, excesul de zel al autorităților"

Conform Constituției, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", iar funcția elementară, de necontestat, a acestei instituții este cea legislativă. Problema survine atunci când dintr-un exces de zel, ca cel exercitat în ultimii 15 ani, Parlamentul promulgă legi în mod consecutiv, iar țara ajunge să fie guvernată cu peste 68 de mii de acte normative aflate în vigoare.

Toate aceste acte normative - legi, decrete, ordonanțe, hotărâri ale guvernului etc. - aflate la baza birocrației cu care ne confruntăm astăzi, nu fac decât să îngreuneze și să rigidizeze aparatul de stat. De pildă, pentru a înființa o firmă, un cetățean trebuie să obțină o serie de avize, aprobări și certificate de la numeroase instituții publice.

La această situație s-a ajuns printr-o intensă legiferare a unor domenii și a unor detalii a căror reglementare nu era imperativă. De asemenea, au fost consemnate și cazuri în care au fost promulgate mai multe legi ce au avut același obiect, legi care au anulat legi promulgate anterior sau legi care au atras după sine modificarea altor legi. Acest proces de supralegiferare generează confuzie în administrația publică, îngreunează punerea în aplicare și respectarea legii în toate detaliile sale de către cetățeanul obișnuit și, în unele cazuri, generează taxe suplimentare suportate tot de către cetățenii acestei țări.

Încă o inadvertență asupra căreia doresc să atrag atenția este celeritatea cu care Parlamentul promulgă ordonanțele de urgență și numărul ridicat de legi adoptate în ultimii cinci ani. Astfel, în perioada 2011-2012 s-au adoptat 524 de legi, 220 de ordonanțe de Guvern și peste 3.500 de hotărâri de Guvern. În perioada 2013-2014 s-au adoptat 571 de legi, 209 ordonanțe de urgență și 2.303 hotărâri de Guvern. Promisiunea premierului a fost aceea ca numărul O.U.G.-urilor să scadă remarcabil, sub valoarea înregistrată în ultimii ani, până la un maxim de 75. Ținând cont de poziția sa, anul acesta s-au adoptat doar 3 ordonanțe de urgență, 225 de hotărâri de Guvern, urmate de 70 de legi promulgate de către Parlament.

Dacă un expert ar analiza în detaliu aceste acte normative, acesta va descoperi ceea ce sugeram mai devreme, și anume faptul că anumite domenii au fost suprareglementate și anumite legi sunt în contradictoriu cu alte acte de aceeași natură.

O situație deosebită, din punctul meu de vedere, care poate fi reprezentativă și pentru alte domenii, este încadrarea infracțiunilor în noul Cod penal sau, după caz, în legi speciale.

Noul Cod penal "prevede faptele care constituie infracțiuni" și sancțiunile aferente, fără a încadra însă toate faptele care constituie infracțiuni într-un stat de drept. Respectând principiul liniarității, toate încălcările legilor penale ar trebui să fie prevăzute într-un singur act normativ sau Cod penal, în loc să fie încadrate în diverse artere legislative precum legile speciale. De exemplu, infracțiunile privind procedura insolvenței, regimul vamal și cel al zonelor libere, protecția mediului, regimul silvic, pescuitul și acvacultura, vânătoarea și protecția fondului cinegetic, regimul apelor, regimul materialelor, fondul funciar, regimul construcțiilor, activitatea de asigurare etc. să nu mai fie încadrate în legi speciale, în timp ce infracțiunile privind traficul de persoane, protecția drepturilor copilului, comerțul electronic, executorii judecătorești, protecția martorilor, circulația pe drumurile publice, regimul armelor și munițiilor, securitatea și sănătatea în muncă, cămătăria etc. să fie prevăzute separat în noul Cod penal.

Toate aceste derivări legislative ar trebui reglementate de Consiliul Legislativ al Parlamentului, în ale cărui atribuții se regăsesc tocmai armonizarea legislației pentru facilitarea înțelegerii și punerii în aplicare a acesteia, evitarea creării paralelismelor legislative și, mai presus de toate, a pune în concordanță sistemul legislativ, în ansamblul lui, pentru a evita situația creată la categoria infracțiunilor.

Sper ca membrii Consiliului Legislativ să ia act de această solicitare și să coordoneze întreaga legislație pentru a împiedica apariția altor noi confuzii.

    Ioan Moldovan - declarație politică despre controalele ANAF;

Domnul Ioan Moldovan:

Sunt de părere ca efectele controalelor ANAF se văd în piață: numărul caselor de marcat fiscalizate a crescut cu 25% în primul trimestru. Din păcate, în ultimele zile, în media, se face o confuzie între evaziune și datorie, iar asta servește cauzei evazioniștilor. Nimeni nu și-a propus să comită abuzuri împotriva micilor întreprinzători. Așadar, ținta este reprezentată de marii evazioniști. Oricine poate avea datorii și există cadru legal pentru protejarea celor care au probleme în a-și plăti dările. Cei care fac evaziune însă fură din buzunarul fiecărui român și este normal să fie pedepsiți.

Controalele ANAF din ultima perioadă au avut efecte în piață: în primele 3 luni din 2015 numărul caselor de marcat fiscalizate a crescut cu 24,32%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În valoare nominală, asta înseamnă o creștere cu 5.441 de unități, ajungându-se la un total de 27.740 unități.

De asemenea, gradul de conformare voluntară a crescut cu circa 20%, veniturile colectate de ANAF situându-se mult deasupra programului de încasări. În 2014, 90% dintre cazurile instrumentate de Direcția Antifraudă au vizat prejudicii de peste 1 milion de euro/dosar, iar în primele două luni din 2015 procentul dosarelor de peste 1 milion de euro a reprezentat 87% din total sesizări penale înaintate organelor de anchetă. Nimeni nu și-a propus să comită abuzuri împotriva micilor întreprinzători.

Premierul Victor Ponta a anunțat că vor fi operate modificări legislative, astfel încât în cazul firmelor la care vor fi găsite diferențe de plus/minus 300 de RON în casă sau în contabilitate nu se va mai dispune suspendarea activității, ci doar amendă. ANAF va putea suspenda activitatea unei firme abia după ce va da două amenzi.

De altfel, "marele apărător al statului de drept", Monica Macovei, s-a alăturat acestei campanii împotriva instituțiilor statului, cerând pichetarea sediilor ANAF. Este trist că aceia care se află în atenția ANAF încearcă să se ascundă în spatele unor cazuri prezentate trunchiat, pentru a decredibiliza lupta împotriva evaziunii fiscale.

Vedem tăcerea suspectă a noului PDL pe acest subiect, deși au acum oportunitatea de a arăta că susțin instituțiile statului. Nu e de mirare, în fond, cei de la noul PDL l-au numit și susținut în funcție în fruntea ANAF, când au fost la guvernare, pe Sorin Blejnar, anchetat acum tocmai pentru evaziune fiscală și trafic de combustibil.

    Constantin Avram - declarație politică: - Rusia nu trebuie provocată!;

Domnul Constantin Avram:

"Rusia nu trebuie provocată!"

Ori de câte ori am avut ocazia, am susținut și au promovat diplomația ca element de echilibru, în raport cu amenințarea sau provocările în relațiile dintre națiunile lumii, atât cât m-am priceput și cât am înțeles din tainele și mișcările diplomației române. Nu am fost întotdeauna de acord cu declarațiile belicoase ale fostului președinte Traian Băsescu, gen: "Marea Neagră, lac rusesc" sau "...ați stat 30 de ani în țara noastră și nimeni nu v-a întrebat de ce!?", sau "...vicepremierul rus a consumat nu știu câtă votcă înaintea declarațiilor provocatoare..." ș.a.m.d. Cred că toate aceste declarații ale fostului președinte nu au făcut altceva decât să altereze relațiile bilaterale dintre România și Rusia.

Recentele declarații ale diplomației ruse, prin ministrul de externe Serghei Lavrov, sunt de natură a ne da de gândit, deoarece aceste declarații ale rușilor aduse în spațiul public riscă să însemne adevărate avertismente la poziția României în zona Mării Negre, mai exact la poziția țării noastre în raport cu situația din Ucraina, din partea Rusiei venind tot mai des semn că ar putea sprijini (dacă nu o fac cumva deja...) tendințele separatiștilor transnistreni de a se rupe de Republica Moldova.

În acest context, nu putem uita sprijinul Rusiei acordat Guvernului de la Budapesta în vederea despărțirii de UE sau recenta poziție a Moscovei față de situația Greciei, ca să nu mai vorbim de ridicarea de către ruși a embargoului impus Iranului în chestiunea livrării de rachete balistice sol-aer.

Sunt acțiuni care trebuie să îngrijoreze Uniunea Europeană cu privire la granița de est a ei, acolo unde se situează România și Polonia. Nimic nu este întâmplător, iar acțiunile diplomației ruse ar trebui să determine UE să treacă de la etapa sancțiunilor economice, care au iritat iremediabil Rusia, la o etapă care să presupună folosirea mijloacelor diplomatice pentru calmarea situației din Ucraina. Este un demers mult mai flexibil, mai eficient și mai puțin provocator, deoarece, în opinia mea, ar fi singura cale de stingere a conflictului ucrainean și de apropiere a Republici Moldova de Uniunea Europeană.

Mișcările Rusiei față de Ungaria, mai exact apropierea de politica de la Budapesta, față de Grecia în problema asistenței financiare sau, mai nou, de ridicare a embargoului impus Iranului, constituie un răspuns clar al Moscovei față de sancțiunile economice impuse de UE.

Vrem, nu vrem asistăm cu toții la escaladarea crizei ucrainene, din moment ce Rusia răspunde prin soluție militară la sancțiunile economice. Nimeni nu poate încă să dea un prognostic asupra evoluției situației din Ucraina, dar nici evoluției relațiilor bilaterale între Moscova și Occident, deoarece reacțiile acestuia sunt tot mai palide și mai strâns legate de dependența de gazul rusesc. De aceea, cred că poziția rigidă a României față de situația din zona Mării Negre ar trebui abandonată, tocmai pentru că a fost generată de fostul președinte Traian Băsescu într-un context internațional cu totul diferit de cel prezent, care pune diplomația de la București într-o evidentă defensivă. Să ne amintim că în martie 2014, de ziua națională a Ungariei, provocările extremiștilor maghiari nu au generat nicio reacție la nivelul Uniunii Europene.

Și oricum am analiza situația, avertismentele Rusiei ar trebui să ne îngrijoreze, de vreme ce se pare că și Serbia împărtășește politica externă a Rusiei!

    Constantin Avram - declarație politică: - Imunitatea - granița între autoritatea aleasă și autoritatea numită;

Domnul Constantin Avram:

"Imunitatea - granița între autoritatea aleasă și autoritatea numită"

Am să încerc astăzi să abordez o temă destul de controversată atât în mediul politic, dar și în mediul social: imunitatea parlamentară. Este cunoscut faptul că imunitatea parlamentarilor români este situată la coada europeană a sistemelor democratice din Uniunea Europeană, prin faptul că ea este limitată la declarațiile politice, la votul exprimat, la arestare, reținere sau percheziție. În țările cu tradiție democratică precum Germania, Franța sau Marea Britanie, imunitatea este mult mai consolidată în sensul că face referire la "mandat", și nu la persoana aleasă.

La noi, la români, este ca la nimeni, cum spune cetățeanul de rând, pentru că atâta energie s-a consumat și se va consuma pe acest subiect, încât diminuarea sau limitarea imunității parlamentarilor români a fost transformată de către media în "nevoia de eliminare totală a imunității parlamentare...".

Ori, acest lucru, dincolo de faptul că este "o idioțenie", ar însemna eliminarea graniței între autoritatea aleasă și cea numită, fie ea și obținută chiar prin concurs. Am calificat propunerea ca fiind "o idioțenie" tocmai pentru faptul că se propune de fapt eliminarea legitimității unei funcții publice alese.

Fraților, eu am o mare nelămurire în legătură cu subiectul imunității parlamentare, aceasta fiind legată de faptul că nu am reușit să găsesc în Europa civilizată un caz, doar unul, în care o autoritate aleasă, deci legitimată prin vot popular, care să fie "târâtă prin noroi" de o autoritate numită, lipsită de legitimitatea populară, chiar dacă autoritatea numită reprezintă sistemul judiciar sau sistemul de informare în masă. Atât de mult a împroșcat cu noroi instituția Parlamentului fostul președinte Traian Băsescu, încât singura instituție democratică rezultată din votul popular, adică Parlamentul României, a ajuns la o cotă de încredere îngrijorătoare.

Fostul președinte a denigrat în permanență această instituție, cerând în nenumărate rânduri eliminarea fragedei imunități a parlamentarilor, în timp ce Domnia Sa se bucura practic de "imunitate totală".

Este de necrezut parcă instituirea culpabilizării permanente a aleșilor, prin declarații politice, prin presă, în majoritatea grupajelor de știri, în Parlamentul European prin grija "cozilor de topor" consacrate deja și al căror nume nu merită să le mai amintesc!

Dar care ar fi interesul unor grupări politice sau economice în slăbirea puterii și autorității Parlamentului? Este această campanie permanentă de denigrare a parlamentarilor români numai rezultatul luptei pentru supremație între puterile statului la care se adaugă și presa? Este această campanie de denigrare rezultatul firesc al aplicării sociale a proverbului românesc "să moară și capra vecinului..."? De ce se dorește atât de mult uniformizarea autorității alese cu autoritatea numită, câtă vreme știm cu toții că tocmai această diferențiere legitimă este cel mai puternic factor de stabilitate socială?!

Granița dintre autoritatea numită și cea aleasă trebuie consolidată, nu șubrezită, trebuie marcată și susținută tocmai de caracterul legitim direct al autorităților alese, altfel instalarea haosului social și răsturnarea valorilor democratice și a ordinii sociale liber consimțite ar putea deveni o realitate socială fără reguli, ceea ce constituie primul pas spre diluarea autorității statului, spre dezordine socială.

Un ales sau mai bine zis o persoană aleasă este încărcată de responsabilități suplimentare față de comunitatea din care provine și tocmai de aceea trebuie să se bucure de imunitate, adică de stabilitate în funcție dacă privim imunitatea ca un instrument exclusiv al mandatului, și nu al persoanei alese. Mă întreb, ce ar însemna ca din 6 în 6 luni să tot avem fel de fel de alegeri? Cum ar mai funcționa autoritățile publice locale sau centrale, din moment ce blocajul administrativ ar fi o stare de fapt, nu o excepție? Cum s-ar mai putea îmbunătăți absorbția fondurilor europene pe fondul instabilității legislative generatoare de instabilitate administrativă?

Iată întrebări la care nu putem încă răspunde, de aceea abordarea excesivă și negativistă a subiectului imunității parlamentarilor în mandat este periculoasă și creează vulnerabilități sociale și economice, ceea ce, evident, nu este de dorit.

    Constantin Galan - declarație politică despre investitorii strategici din nordul Moldovei;

Domnul Constantin Galan:

Prin această declarație politică doresc să trag un semnal de alarmă asupra unui subiect extrem de delicat, dar care tinde să capete proporții, și anume investitorii "strategici" din nordul Moldovei cumpără teren arabil și îl plantează cu plante energetice. Nu sunt agronom, dar am fost sesizat de specialiștii din domeniul agricol despre acest fenomen.

Ca să fiu sincer, mă întreb, cine avizează schimbarea folosinței terenului arabil?

După cum observ, nu se mai ține cont de gradul de fertilitate al solului, respectiv, terenuri cu grad de fertilitate ridicat, sunt ocupate cu acest gen de plante, plante energetice, într-un cuvânt transformăm terenul arabil în teren forestier.

Aș putea înțelege, dacă astfel de plantații s-ar face pe soluri erodate, soluri sărace, pe soluri care au un grad de fertilitate scăzut, pe terenuri inundabile. Nu înțeleg însă, de ce acest fenomen este larg răspândit în zona de nord a Moldovei, dar și în alte zone din restul țării si de ce nu este răspândit în țări precum Austria, Germania, Franța etc.

În acest sens, au fost adresate mai multe întrebări la Direcția Agricolă Suceava, dar nimeni nu a putut să spună cine a avizat schimbarea destinației terenurilor. De asemenea, nimeni nu a putut să spună ce se întâmplă cu structura și textura solului după o astfel de plantație și de câți ani este nevoie pentru refacerea productivității acestor terenuri?

Oamenii din zonele în care s-au făcut astfel de împăduriri se plâng de faptul că pământul devine sedimentat și că aceste păduri energetice, prin umbra pe care o propagă, afectează solul pe care au fost plantate.

Cred că cel mai grav lucru este că nimeni nu știe nimic, nimeni nu are responsabilitatea de protejare a unei bogății naturale, iar acest fenomen de împădurire are loc pe terenuri arabile și prea puțin în locul pădurilor defrișate în decursul ultimilor ani.

În acest sens, în calitate de deputat în Parlamentul României, mă adresez atât ministrului agriculturii, cât și ministrului mediului pentru a primi răspuns oficial, în scris și oral, cu privire la răspândirea acestui fenomen.

    Dumitru Niculescu - declarație politică intitulată Timbrul fiscal a devenit o chestiune anacronică. Trebuie desființat!;

Domnul Dumitru Niculescu:

"Timbrul fiscal a devenit o chestiune anacronică. Trebuie desființat!"

Vreau să vă supun atenției o situație care s-a acutizat la nivel național, care pune pe drumuri sute de mii de oameni și care trebuie reglementată urgent. Este vorba despre timbrul fiscal. Acesta, absolut necesar pentru a intra în posesia unor acte ce solicită o astfel de timbrare, vă dau exemplul cazierului judiciar, unde fiecare cetățean din țara asta, pentru a intra în posesia cazierului judiciar necesar pentru completarea unui dosar de adopție, un alt exemplu, are nevoie de un timbru fiscal în valoare de 2 lei. Numai că acestea sunt de negăsit la Poșta Română, pentru că, spun reprezentanții ei, Imprimeria Română nu le mai produce. De la Poștă cetățeanului i se recomandă să sune la secția de poliție de care aparține și să i se comunice o soluție. Omul sună și primește răspunsul: "Imprimeria Națională nu le mai produce. Sunați la ei și reclamați asta. Noi nu vă putem ajuta."

Înțeleg de la juriști că aceste timbre trebuie să existe conform legii. Oare unde aș putea să fac o reclamație? Până și întrebarea e dificilă...

De ani de zile susțin că timbrul fiscal a devenit o chestiune anacronică și ar trebui desființat. Sunt convins că sumele colectate prin el nu acoperă nici serviciile timbrate, nici costurile de producție și distribuție ale timbrelor. Dacă s-ar desființa, s-ar economisi o grămadă de timp și bani în administrație, cât și în țară. Până atunci, altă mostră de absurd în România. M-o auzi cineva?!

    Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică intitulată Cât de sănătoasă este România de azi?;

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

"Cât de sănătoasă este România de azi?"

Sănătatea este definită de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în felul următor: "Stare completă de bine fizic, psihic și social, care este dată nu numai de absența bolii sau infirmității"!

În lumina acestei definiții, mă întreb și vă întreb și pe dumneavoastră: Cât de sănătoși sunt românii anului 2015? Cât de sănătoasă este România de azi? Întrebările sunt cu atât mai pertinente cu cât absolut toate Guvernele României, din ultimii 25 de ani, au declarat la unison că sănătatea este una dintre marile priorități ale României. Dar chiar este sănătatea un domeniu prioritar?

Nu cu multă vreme în urmă, sindicaliștii din Sanitas Iași, și anume angajații din cabinetele școlare și din grădinițe, au amânat protestul din fața primăriei municipiului, pe motiv că autoritățile locale nu le-au acordat avizul pentru pichetarea instituției. Mai mult, conducerea Primăriei Iași, care este pesedistă, i-a sfătuit pe protestatari să-și mute acțiunea de protest în fața consiliului județean, care este condus de către un liberal.

Această pasare a responsabilităților trebuie să înceteze! O știm cu toții: responsabilitatea este a Guvernului, iar angajații din Sanitas, și nu numai ei, sunt disperați. Ei vor soluții reale și sustenabile financiar de majorare a veniturilor tuturor angajaților, inclusiv pentru cei din asistență socială, ei cer apariția de urgență a unui regulament referitor la sporuri, ei solicită modificarea de urgență a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a bugetarilor și rezolvarea tuturor inechităților produse de acest act normativ în ultimii 5 ani, cum ar fi scoaterea sporului de vechime din salariul minim pe economie, renunțarea la operarea cu două salarii de bază și acordarea tuturor drepturilor care au rămas în afara salariului de bază la noul salariu de bază.

Vă las și pe dumneavoastră să apreciați cât de întemeiate sunt aceste revendicări.

Dar eu aud permanent din partea Guvernului, de trei ani, că economia românească duduie din nou. Dar eu văd, de vreo 25 de ani, că medicii și asistenții medicali pleacă în număr uriaș din țară! Dar eu nu am aflat nici până astăzi - pentru că fiecare ministru de profil ne-a spus altceva -, care sunt soluțiile guvernanților la marile probleme ale sistemului medical din România și nu am aflat care este strategia națională menită a salva domeniul sanitar din România, înainte de a fi prea târziu!

Și eu mă refer la o strategie veritabilă, care să conțină măsuri absolut necesare, dure sau mai puțin dure, și care să aibă drept obiectiv principal atingerea acelei stări complete de bine fizic, psihic și social.

    Ovidiu Alexandru Raețchi - declarație politică despre comunitatea românească din Israel;

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

În Israel, una dintre țările importante pe care le reprezint în Parlamentul României, s-au acumulat o suită de probleme și conflicte pe care cred că e cazul să le aduc astăzi în fața Parlamentului. Este îngrijorător și trist că o comunitate puternică și demnă precum cea a originarilor din România care au făcut alianță în Israel este astăzi măcinată de conflicte și insatisfacții majore.

Înainte de a vă expune mai detaliat problemele despre care vorbim, doresc să subliniez că în Israel trăiesc aproximativ 212.000 de cetățeni români sau originari din România care au nevoie de o reprezentare consulară eficientă. Mulți dintre ei sunt persoane cu vârste înaintate, victime ale deportărilor sau pogromurilor.

Totuși, în ciuda unei responsabilități istorice speciale, conform celor semnalate de cetățeni, la Consulatul din Tel Aviv solicitările uzuale rămân neonorate pentru perioade îndelungate de timp, care ajung chiar și la 2 ani fără niciun fel de explicație.

Voi exemplifica cu unele mesaje primite la cabinetul meu parlamentar:

  1. Domnul și doamna Volovici au solicitat o dovadă a cetățeniei române din 2009, cu două reveniri. Între timp soția a decedat.
  2. Doamna Sara Baker a depus o solicitare pentru eliberarea unui certificat de naștere și a unui certificat de căsătorie din 2013.
  3. Livnat, Meidar, Marina și Michael Sharkansky au solicitat eliberarea unei dovezi a cetățeniei române din decembrie 2013.
  4. Doamna Libman Sara a solicitat și a plătit pe 5 noiembrie 2013 eliberarea unui certificat de naștere, fără rezultat.
  5. Doamna Zoler Lea a solicitat și plătit din ianuarie 2014 pentru eliberarea unui certificat de naștere.
  6. În aceeași lună, soții Josif și Marta Weiss au solicitat un certificat de căsătorie și un certificat de naștere.
  7. Domnii Nahman Yaakov și Ziv Isrel au solicitat și plătit pentru eliberarea unui certificat de clarificare a cetățeniei, respectiv a unui certificat de naștere din iulie 2014.

Doresc să acord o atenție specială doamnei Simona Schimmerling, care a solicitat și plătit misiunii diplomatice din Israel eliberarea unui certificat de căsătorie și a certificatelor de naștere pentru ea și cei trei copii în luna iulie a anului trecut, fără niciun rezultat până în prezent. Mai mult, potrivit doamnei Schimmerling, dosarul i-a fost înapoiat incomplet de curând, cu mențiunea că documentele nu au fost trimise din Israel către autoritățile din România. Vorbim de o persoană cu un copil extrem de bolnav, care caută soluții de tratament inclusiv în România și care depinde de eficiența activității consulare.

Un alt caz, extrem de grav, vizează un atac ciudat, aflat cu mult în afara logicii statului de drept și a normelor în vigoare, la adresa domnului G. Mosari, președintele Asociației Scriitorilor de Limba Română din Israel. Domnul Mosari este, dacă mai e nevoie să amintesc, autorul unor lucrări precum: "Capul calendar", "Lumea pe dos", "Salutări de departe", "Luna pe pământ", "Cutia cu tablete", "Vorbe în pustiu", "Tablete internaționale" sau "Eu sunt cel mai bun". Dar, pentru că a fost ales constant în fruntea scriitorilor români din Israel într-un moment în care exista o serie de orgolii și interese mediatice în comunitatea românească din Țara Sfântă, domnul Mosari a devenit victima unui atac ilegal în presa din România, un atac cu filieră de notorietate, care are la bază utilizarea iresponsabilă și tendențioasă a unor documente clasificate SIE care nu pot fi citate contextual și trunchiat.

Tentativa de compromitere, repet, prin mijloace ilegale, care fac obiectul unei anchete a domnului Mosari, nu este singulară. Probabil, din tentativa de a mușamaliza o anumită vulnerabilitate juridică a cărei devoalare e doar o problemă de timp, și domnul Dragoș Nelersa, director al "Gazetei Românești", a făcut obiectul unor plângeri repetate - până acum neîntemeiate - în justiția din România pentru opiniile exprimate de ziarul său.

Această divizare are cauze profunde, complexe și, repet, înțelegerea și dezvăluirea integrală a acestor cauze e doar o problemă de timp. Important este însă ca până atunci să păstrăm comunitatea românească din Israel unită și coerentă.

    Varol Amet - declarație politică despre Relațiile bilaterale România-Turcia;

Domnul Varol Amet:

"Relațiile bilaterale România-Turcia"

În ziua de 1 aprilie 2015, președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan, a efectuat o vizită oficială în România, onorând invitația adresată de către omologul său, Klaus Iohannis. Vizita s-a desfășurat la Palatul Cotroceni unde cei doi președinți au discutat despre susținerea pe care România o acordă pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeană și totodată despre cooperarea economică și diplomatică. În programul oficial al vizitei, cei doi lideri au susținut o conferință de presă comună, ulterior președintele Recep Tayyip Erdogan, realizând o vizită la Palatul Victoria, unde, împreună cu premierul Victor Ponta, a participat la Camera de Comerț și Industrie a României, la Forumul de Afaceri România-Turcia.

În cadrul conferinței de presă, liderul turc a precizat că este bucuros de modul în care România s-a dezvoltat, afirmând că relațiile dintre România și Turcia se bazează pe sentimente puternice care decurg dintr-un trecut istoric comun, acestea dezvoltându-se intens încă din anul 1990 până în prezent, ca urmare a Parteneriatului strategic. Liderul turc a afirmat că este mulțumit de schimburile comerciale realizate, acestea ridicându-se la o valoare aproximativă de 6,3 miliarde de dolari, obiectivul fiind acela de a ajunge la 10 miliarde de dolari și totodată despre colaborarea armonioasă în ceea ce privește administrarea Mării Negre, cea mai importantă zonă economică. Ultimele evoluții au arătat cât este de importantă relația dintre cele două state, fiind o oportunitate de a solidifica acest parteneriat, ajungându-se la concluzia că au obiective comune și interese reciproce. Președintele Ergodan, în discursul comun, și-a exprimat aprecierea față de statul român pentru efortul susținut de care a dat dovadă în scopul aderării Turciei la Uniunea Europeană, dorind ca pe viitor legătura dintre cele două state să fie la fel de strânsă și statornică. Relațiile dintre România și Turcia sunt foarte bune și cunosc un dinamism crescut, reușind să stabilească un mod de cooperare eficient la nivel economic și diplomatic, un angajament bazat pe respect reciproc și încredere care ajută la identificarea în timp a unui set de obiective și realizări comune.

    Victor-Gheorghe Manea - declarație politică cu tema Infrastructura de transport a României a rămas tot la stadiul promisiunilor în guvernarea Ponta;

Domnul Victor-Gheorghe Manea:

"Infrastructura de transport a României a rămas tot la stadiul promisiunilor în guvernarea Ponta"

O bună infrastructură rutieră asigură unei țări dezvoltarea echilibrată și echitabilă a tuturor regiunilor ei, ferind-o de discrepanțe și disparități, tocmai prin deblocarea accesului în toate aceste zone. Din păcate, România, și la acest capitol, este codașă printre țările Uniunii Europene. Mai mult decât atât, ea reușește performanța să fie întrecută la numărul kilometrilor de autostradă chiar de vecina, mult mai mică - și ca teritoriu, și ca număr de locuitori - Bulgaria.

În programul său de guvernare, Victor Ponta a fost foarte generos cu promisiunile în ceea ce privește marile proiecte de investiții. Se dorea chiar să se "lege România de Europa", prin terminarea autostrăzii București-Arad. În ce stadiu se găsește ea astăzi? Firește, este inutil să întrebăm!

Autostrada Transilvania (415 kilometri), cea pentru care s-a cheltuit atât, în ce proporție e finalizată? De asemenea, o întrebare superfluă!

În februarie 2013, premierul Victor Ponta declara la un post de televiziune care va fi motivul pentru care va candida sau nu la alegerile parlamentare din 2016: "Dacă nu este gata până în 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Brașov și cu Pitești-Craiova". Sperăm că-și va ține promisiunea de a nu mai candida, pentru că la autostrada Comarnic-Brașov, cel mai probabil, nici măcar nu se vor demara lucrările în 2016.

În ceea ce privește autostrada Sibiu-Pitești, care leagă două mari centre economice: Istanbul și Berlin - trecută în Masterplanul General de Transport ca prioritate absolută, și asta datorită Comisiei Europene - lucrurile sunt și mai complicate: Victor Ponta oscila între modificarea rutelor europene și promisiunea că e gata în 2020. Din păcate, tergiversarea aceasta este extrem de pernicioasă pentru economia României. În sprijinul construirii autostrăzii Sibiu-Pitești, Sindicatul Automobile Dacia a organizat săptămâna trecută un miting, viceliderul acestui sindicat, Ion Iordache, declarând că "a fost ultimul miting pașnic pentru autostradă", în continuare trebuind să "radicalizeze protestele": "Am fost mințiți în ultimii ani că se va face această autostradă subvenționată de Uniunea Europeană. În schimb, Guvernul insistă pentru construcția acelei autostrăzi Comarnic-Brașov subvenționată din bani guvernamentali. Se pare că Guvernul nu înțelege că prioritatea României este păstrarea locurilor de muncă și că există riscul ca după 2020 cea mai mare companie auto din România să plece efectiv de aici. Deja se anunță disponibilizări în acest an la Dacia, costurile de transport, din cauza infrastructurii, se ridică la minimum 30 de euro pe fiecare autoturism transportat din cauza lipsei acestei autostrăzi Constanța-București-Pitești-Sibiu-Frankfurt".

Despre alte proiecte de investiții, precum: Centura Bucureștiului, ruta Craiova-Pitești, podul peste Dunăre care leagă Galațiul, Brăila și Tulcea, podul peste Dunăre de la Giurgiu, nici nu mai are sens să vorbim...Până una alta, mult clamatul și lăudatul Masterplan General de Transport al României a fost respins de către specialiștii europeni. Refacerea lui, asumată în fața Comisiei Europene, avea ca termen 9 aprilie, altfel miliardul de euro din fondurile europene este pus sub un mare semn de întrebare.

Să fim bine înțeleși: noi, Partidul Național Liberal, nu suntem împotriva unui Masterplan de Transport. Dar, pentru a-l susține, trebuie să-l cunoaștem, trebuie ca Guvernul să-l susțină în Parlament. Numai așa, cu cărțile pe masă, prin informare instituțională și prin acceptarea sugestiilor noastre, putem ajunge la consens, spre binele României.

    Ion Șcheau - declarație politică intitulată Tinerii șomeri români rămân fără perspective;

Domnul Ion Șcheau:

"Tinerii șomeri români rămân fără perspective"

Tot mai mulți români nu au un loc de muncă, tot mai mulți tineri continuă să îngroașe numărul șomerilor, iar cifrele nu sunt deloc îmbucurătoare, România fiind una dintre țările europene cu cei mai mulți tineri fără slujbe, slab școlarizați și inadecvat formați profesional pentru piața muncii, chiar dacă domnul Victor Ponta și doamna Rovana Plumb declară cu totul altceva.

În trimestrul IV din anul 2014 rata de ocupare a populației cu vârsta între 20-64 de ani s-a situat la 65,4%, iar grupa de vârstă 15-24 de ani se afla la acel moment pe un trend negativ, mulți tineri terminând liceul sau facultatea, pentru ca apoi să devină o resursă neutilizată, primind un modest ajutor de șomaj.

Victor Ponta declara recent că "va continua să ia toate măsurile necesare creșterii numărului de noi locuri de muncă". Declara și cam atât! Dacă din cele un milion de locuri de muncă promise ar fi creat măcar 10%, cu totul alta ar fi fost soarta tinerilor absolvenți astăzi.

Tinerii din România, ca de altfel toți românii, s-au săturat de vorbe și promisiuni. Ei au nevoie de măsuri concrete de sprijin și se pare că nici acum nu s-a înțeles că este vital pentru țara noastră să se consolideze creșterea economică, mai ales crearea de noi locuri de muncă, lucru care nu este posibil decât prin investiții publice și private.

Acest lucru poate fi făcut prin măsuri concrete de identificare a tuturor persoanelor apte de muncă, aflate în afara pieței muncii actuale, dar și de programe de instruire, recalificare și pregătire profesională. De asemenea, prin accesarea fondurilor europene și diminuarea birocrației existente, putem ajuta acest segment al populației și, nu în ultimul rând, nu trebuie neglijat faptul că stimularea mediului de afaceri va duce la crearea de noi locuri de muncă, deci la scăderea șomajului, lucru care duce la o creștere economică durabilă, de care România are atâta nevoie.

Este de datoria noastră, a politicienilor, dar mai ales a executivului să găsim măsuri concrete pentru a-i ajuta pe tineri să-și facă un rost în țara lor, să aibă un viitor mai bun aici și să nu considere un blestem faptul că s-au născut în România.

    Ioan Balan - declarație politică cu titlul Guvernul PSD - autist față de problemele comunităților locale;

Domnul Ioan Balan:

"Guvernul PSD - autist față de problemele comunităților locale"

Vă mai aduceți aminte sintagma plină de dispreț "în pixul meu stau banii voștri"? Doar cine nu-și mai aduce aminte de acel primus inter pares Nicolae Mischie nu poate înțelege și nu poate anticipa modul în care PSD și Guvernul acestuia se raportează la nevoile comunităților locale și la modul de a face administrație publică promovat de Victor Ponta și de noua generație de baroni locali. Un proverb latin plin de înțelepciune și experiență ne învață că lupu-și schimbă părul, dar năravul ba. Cât de adevărat este acest dicton când ne uităm la PSD și noua generație de socialiști!

"Să-mi plătiți taxele!" "Mie! Victor Ponta! Statul sunt eu!" În jurul acestei concepții politice, quasi-despotice, demne de secolul al XVII-lea, se derulează actele administrative din România. Contribuabilii să-i plătească lui, lui Victor Ponta taxele, căci el, "unsul PSD", știe cel mai bine ce este bine și ce este rău pentru popor. Lui să-i plătească românii taxele, căci în mod discreționar va distribui el resursele bugetare ale statului. Cum? După culoarea roșie a carnetului de partid al edililor locali.

De trei ani de zile Victor Ponta nu a făcut decât să blocheze atât procesul investițional demarat în perioada 2010-2012, dar a pus practic și în imposibilitatea de a mai funcționa administrațiile publice locale mai austere, care și-au permis să deruleze investiții din fonduri europene nerambursabile sau din resurse proprii.

Nu trece zi în care propaganda bine plătită a Guvernului Ponta să nu livreze minciuni privind ratele uriașe de absorbție a fondurilor europene sau miliardele alocate investițiilor de la buget, uitând să spună că unele administrații locale sunt aproape blocate astăzi din pricina acestor proiecte. Degeaba se chinuie autoritățile locale, degeaba strigă și cer cu disperare de la Guvern ajutor în modernizarea localităților, căci Victor Ponta nu vede, nu aude și nu reacționează decât dacă are vreun câștig electoral direct sau dacă ledul vreunei camere de luat vederi îl anunță că este într-o transmisiune în direct.

A trecut mai bine de un an și jumătate de la marele eșec al descentralizării neconstituționale scrise de baronii locali ai PSD, iar Victor Ponta și Liviu Dragnea nu mai suflă nici măcar o vorbă despre măsurile de reformă pe care administrația publică locală le așteaptă: creșterea competențelor locale, asumarea deciziilor cu impact local și descentralizarea financiară reală, adică ruperea de influența politică de la București, ruperea de dependența pixului lui Victor Ponta.

Suntem la distanță de un an de alegerile locale din anul 2016 și, chiar dacă autoritățile locale se vor primeni, lipsa reformelor reale pentru administrația locală nu oferă nici cea mai mică perspectivă că noii aleși vor avea la îndemână instrumente administrative și o finanțare corespunzătoare pentru modernizarea satului și orașului românesc. Atâta vreme cât PSD și Victor Ponta guvernează, nu există nici cea mai mică speranță că se va ieși din logica subordonării administrației locale liderului de partid și liderului guvernului, căci "lui i se plătesc taxele!" și el trebuie să distribuie veniturile după bunul plac. Nu cred că există vreun exemplu mai bun decât acesta, pentru a demonstra că Victor Ponta doar se preface și încearcă să-i păcălească pe români că s-a schimbat după eșecul din 16 noiembrie 2014. Dimpotrivă, Victor Ponta este și mai rău ca înainte de alegeri și a început deja să utilizeze atât instituțiile, cât și banii publici pentru a pregăti cele două rânduri de alegeri care vor avea loc anul viitor.

    Mircea Man - declarație politică privind Izvoarele minerale ale României - investiție în sănătate;

Domnul Mircea Man:

"Izvoarele minerale ale României - investiție în sănătate"

În ultimele decenii, apa îmbuteliată are o miză extrem de mare. Substanța primordială a planetei a ajuns o marfă cu un preț de 1.000-2.000 de ori mai mare decât apa de la robinet. România dispune de aproape tot spectrul de resurse minerale posibile, aflându-se în primele 5 locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește potențialul resurselor minerale. Aproximativ 60% din apele minerale ale Europei se află în țara noastră, însă mai puțin de 20% sunt exploatate. Vorbim despre peste 2.000 de izvoare.

Ce fac autoritățile? Ce fac investitorii? Mă refer în mod special la județele Harghita și Covasna, unde apele minerale curg direct în canal.

De acord, avem cu ce să ne mândrim și aici mă refer la cele peste 100 de izvoare minerale din județul Maramureș, care situează acest județ pe primul loc în România la acest capitol, dar am rămas doar cu mândria și am dovedit încă o dată că aceste izvoare din Țara Lăpușului, odinioară mine de aur, acum zac în paragină.

Nu știm și nici nu vrem să învățăm să profităm și să valorificăm resursele noastre naturale. Dumnezeu ni le-a dat din plin și nu știm cum să le exploatăm în folosul României. În schimb ce facem? Stăm și ne uităm cum fabricile își închid porțile, iar apa minerală care țâșnește din pământ se întoarce tot în pământ.

Referitor la industria de îmbuteliere, în România, consumul anual se află în jurul cifrei de 35 milioane hectolitri, în timp se îmbuteliază circa 12 milioane de hectolitri. Românii preferă mărcile autohtone într-un procent de 99%. Acest fapt se datorează reputației acestora și prețului competitiv în raport cu cel al mărcilor din import.

Caracteristicile naturale ale apelor minerale românești sunt excelente și diversificate. De obicei, provocarea o constituie produsele inovatoare și gama diversificată. Noi avem deja baza pentru investiții profitabile.

Așadar, România nu este doar o sursă foarte importantă de izvoare naturale, ci și o piață în creștere pentru consumul de apă minerală. Având în vedere că acest sector este unul dintre puținele care nu a atras investiții străine pe o scară mai largă, propun ca, în loc să asistăm neputincioși la prăbușirea unui sector vital, să încurajăm companiile mari să pătrundă pe piața noastră. În loc să acoperim deficitul de apă îmbuteliată de pe piață cu apă din import, este de preferat să ne bucurăm de apa noastră, chiar dacă acest lucru presupune o exploatare în parteneriat public-privat.

Insist să nu ne transformăm într-o nație care își bate joc de un bun dat de Dumnezeu, care nu investește în viitor și în sănătate. Reabilitarea acestui sector este costisitoare, dar investiția se face cu folos și pe termen lung.

    Florin Gheorghe - declarație politică: - Ce așteptări s-au format la Constanța?!;

Domnul Florin Gheorghe:

"Ce așteptări s-au format la Constanța?!"

Nu cred că a mai existat sau există, la nivel național, personaje publice învestite în cele mai importante funcții din județ, pe măsura celor de la Constanța. Dacă șeful de la județ, Nicușor, a strâns mai mulți ani aderenți la ideea desființării DNA, celălalt personaj exotic, primarul Radu, amenința direct și injuria tot ce-i ieșea în cale, de la procuror la polițist, de la om de afaceri la simplu cetățean. Mult prea mulți ani constănțenii au asistat scârbiți, autocompătimindu-se cu gândul că nimic nu va sparge gașca infracțională care a prins Constanța ca în menghină și nu-i va mai da drumul niciodată. Este trist că au trecut atât de mulți ani în care resursele județului și ale Primăriei Constanța au stat la cheremul unui baron local și al unui caraghios nociv, scăpat parcă din cuștile circului național, iar Constanța, cu toate atuurile sale economice, sociale și geografice a ajuns în topurile negative ale dezvoltării naționale. Proasta administrație locală, coordonată numai în strictă legătură cu interesele patrimoniale ale lui Constantinescu și Mazăre, au secătuit județul și municipiul, iar pe constănțeni i-a făcut să le fie rușine de orașul lor.

Nu știu dacă se bucură cineva de soarta celor doi, cel puțin nu cred că există cineva care ar avea vreo satisfacție în legătură cu anchetele derulate pe numele lor. Ceea ce pot spune cu certitudine este că atât județul, cât și municipiul se bucură că într-un viitor cât mai recent este în sfârșit posibilă schimbarea, schimbarea nu doar prin vorbe, ci schimbarea prin acte și fapte prin care constănțenii să-și recapete demnitatea și mândria de locuitori de la malul Mării Negre. Numai cine nu este constănțean nu poate simți bucuria cetățenilor că administrația locală a scăpat de cei mai nocivi aleși locali care au rezultat din alegeri.

Așteptările care s-au formulat în inimile constănțenilor în această primăvară sunt uriașe. Așteptările lor nu sunt doar foarte mari, ci și foarte numeroase. Constănțenii vor și speră că vor avea o administrație publică eficientă și transparentă, în care fiecare bănuț public cheltuit să se resimtă într-o creștere a calității vieții lor cotidiene. Constănțenii nu vor mai accepta ca din banii lor edilii să se plimbe prin Brazilia sau Madagascar sau să umple Constanța de minore dezbrăcate urcate pe care alegorice, după imitații de prost gust ale unor carnavaluri.

Constănțenii îi așteaptă în sfârșit pe investitorii străini care să aducă atât capitalul financiare, know-how, dar și locuri de muncă superior calificate și plătite la standarde europene. Constănțenii știu că acum investitorii nu mai trebuie să ceară "lumină" și să "cotizeze" nici la șeful de la județ, nici la primarul excentric, dacă vor să investească și să genereze plus-valoare.

Constănțenii așteaptă în sfârșit investițiile publice de la Guvern, care în ultimii mulți ani au tot plecat de la București, dar n-au ajuns niciodată la ei, ci doar în buzunarele lui Nicușor și Mazăre și a clientelei lor de partid sau a partenerilor de afaceri. Investițiile sunt așteptate nu numai în urbea constănțeană, dar și în Portul Constanța, pe faleză, la Cazinoul din municipiu, în infrastructura de transport feroviar și rutier, în Aeroportul Mihail Kogălniceanu și în toate celelalte obiective de interes local și național care mai au puțin și se prăbușesc din pricina degradării.

Constănțenii așteaptă ca beneficiile integrării europene, cel mai bine exprimate prin accesarea fondurilor europene, să ajungă și la Constanța, așa cum locurile de muncă și modernizarea adusă de acestea sunt de prea mult timp așteptate. Așadar, după o perioadă îndelungată în care constănțenii au fost ținuți în beznă de către duetul Constantinescu-Mazăre, speranța pentru o viață mai bună a renăscut, iar noua administrație constănțeană trebuie să se ridice la înălțimea acestor așteptări.

    Florin Gheorghe - declarație politică: - 66 de ani de securitate comună;

Domnul Florin Gheorghe:

"66 de ani de securitate comună"

În data de 4 aprilie am celebrat cu toții împlinirea a 66 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, proiect de securitate comună care a prezervat pacea și securitatea în lume pentru mai bine de jumătate de secol. Puțini au crezut în acest proiect, mulți s-au înșelat când au asistat la succesul acestuia. NATO a demarat ca un proiect de pace, a continuat să creadă în acest obiectiv pe întreg parcursul secolului XX și rămâne spațiul deschis tuturor celor care cred în democrație, stat de drept, drepturi și libertăți cetățenești, pace și prosperitate. De la o alianță bazată inițial pe un număr mic de state, astăzi NATO a devenit familia de securitate pentru 28 de state care și-au propus să creeze terenul cel mai roditor pentru națiuni egale și prospere într-un spațiu protejat de amenințări.

NATO și statele membre se confruntă de la o zi la alta cu noi și noi provocări, în care instrumentele de combaterea amenințărilor la adresa securității și apărării propriilor popoare trebuie să fie tot mai diversificate, în funcție de aceste amenințări, care sunt în permanentă evoluție și schimbare. Astfel, una dintre provocările contemporane cele mai complexe și cele mai dificil de înlăturat rămâne terorismul internațional, indiferent de cauzele și de grupările care determină producerea unor astfel de acțiuni antiumane. Lupta împotriva terorismului internațional este de departe cea mai grea și cea mai costisitoare luptă pe care statele membre trebuie să o ducă, pornind de la sincronizarea informațiilor privind finanțarea internațională a grupărilor teroriste și până la neutralizarea oricăror intenții de intimidare a celor care respectă drepturile și libertățile semenilor lor. Crima organizată, traficul internațional de persoane, de droguri și chiar de armament sunt alte provocări cărora statele membre trebuie să le răspundă, pentru că în definitiv aceste operațiuni alimentează grupările de crimă organizată și grupările teroriste. Lupta împotriva acestor flageluri societale este, evident, mult mai grea decât orice război convențional. Succesul acestei lupte depinde, în mod exclusiv, de implicarea totală a statelor membre și de intoleranța totală la acte și fapte teroriste.

România se află și ea la mai bine de un deceniu de la aderarea la cea mai puternică alianță de securitate, iar beneficiile acestei apartenențe sunt vizibile nu doar la nivel politic și social, ci și la nivel economic. Astfel, investitorii străini știu că venind în România investițiile lor sunt în siguranță, iar cetățenii românii nu au de ce să se teamă, chiar și în fața unor amenințări nevoalate ale unora și altora.

Consider că la mai bine de zece ani de la intrarea noastră în NATO România și-a câștigat deja locul bine-meritat în cadrul acesteia. Mai zilele trecute unul dintre cei mai importanți generali ai Alianței declara fără să ezite că România se află între primii patru aliați strategici ai NATO și printre cei mai onești reprezentanți ai acesteia. Știm cu toții că astfel de laude, mai ales din partea unui militar de carieră, nu sunt gratuite, ci ele sunt rezultatul curajului demonstrat deja de militarii români în teatrele de operațiuni unde participă trupele NATO. Astfel de aprecieri au venit deja, nu doar pe calea vorbelor, ci și prin fapte, ori de câte ori militari americani, britanici, francezi sau italieni au fost puși sub comanda ofițerilor români. Ce altfel de recunoaștere a profesionalismului militarilor români ne-am mai dori, dacă nu aceasta?

Așadar, România nu este doar unul dintre aliații de bază ai Alianței, ci, prin poziția geopolitică și geostrategică, are datoria de a rămâne pilon de stabilitate în zona Mării Negre și Balcani, precum și exportator net de valori și principii democratice în regiune.

    Florin Gheorghe - declarație politică: - Capitalul autohton...sublim, dar lipsește cu desăvârșire!;

Domnul Florin Gheorghe:

"Capitalul autohton ... sublim, dar lipsește cu desăvârșire!"

Exporturile cresc de la an la an ca efect al unui curs valutar stimulativ, produsul pntern brut ține și el pasul, crescând de la un an la altul, în rate nu tocmai convingătoare, consumul crește, unele salarii se majorează și doar unele profituri trec de valori cu două cifre. Chiar dacă acest panou care caracterizează evoluția internă a economiei ne stimulează entuziasmul și speranța de mai bine, dacă ne uităm mai atent la structura producției interne, observăm că cea mai mare parte a acestor evoluții este determinată de către investițiile străine directe care au decis să profite de condițiile avantajoase, de avantajele comparative și competitive ale pieței românești. Ori, în acest context, stăm și ne întrebăm într-un mod legitim, unde este capitalul autohton? Unde este capitalul românesc? Dacă vrem să resuscităm Made by Romania și Made in Romania, ce produse reprezentative vom promova pe piața internă și internațională în afara ciocolatei cu rom și a magiunului de Topoloveni?

Știm cu toții că tragedia comunismului românesc a constat tocmai în anihilarea oricărei forme de proprietate, oricărei forme de inițiativă și oricărei forme de valorificare a resurselor românești de către români. Nu este greu să ne răspundem de ce, vreme de mai bine de două decenii, în România cea mai mare parte a afacerilor s-au rezumat la sectorul comerțului cu amănuntul și al micro-afacerilor, în cele mai multe cazuri cu impact local sau comunitar sau, și mai rău, doar pentru consumul familiilor. Mai mult, chiar și aceste mici umbre de inițiativă particulară nu s-au dezvoltat și nu au ținut pasul cu procesul sălbatic al concurenței nemiloase de la nivelul Uniunii, mare parte abia au mai avut bani de un lacăt pe care să-l pună pe ușa afacerii. Atunci, de ce oare ne mai întrebăm de ce mai bine de trei sferturi din produsele alimentare, textile sau industrie ușoară, care se consumă în România, provin din import? Și-a pus vreodată cineva întrebarea de ce capitalul autohton este atât de slab și nu răzbește aproape niciodată în fața capitalurilor externe?

Avem milionari, chiar miliardari! Există capital autohton, ar spune unii! Pe ce afaceri și pe ce baze și-au făcut milioanele? Dar miliardele, aș întreba eu? Și, parcă pentru a mă scuti de un răspuns, toți acești miliardari sau milionari au început să dispară cu aceeași viteză cu care au și apărut. Au dispărut avantajele contractelor cu statul, au dispărut și ei. Tocmai din pricina șubreziciunii pe care s-au construit afacerile acești milionari, acestea nici nu s-au dezvoltat, nici nu s-au transnaționalizat, nici nu au rezistat în fața concurenței reale exercitată în piață.

Nu o să mă fac nicidecum că nu aș ști că în România guvernele din ultimii ani au implementat mai multe scheme de ajutor de stat de tip minimis sau alte tipuri de încurajare a afacerilor mici, tocmai în scopul sprijinirii IMM-urilor autohtone. Știm că aceste programe guvernamentale au fost o adevărată mină de aur pentru micile afaceri, iar continuarea stimulării lor prin scheme de ajutor trebuie să fie prioritatea oricărui guvern. Ceea ce cred că ar trebui făcut este o schimbare de filosofie a acestor ajutoare, în sensul în care dacă astăzi se urmărește exclusiv creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și diminuarea șomajului, pe viitor accentul să fie pus pe dezvoltarea sustenabilă a acestor afaceri. Or, dacă afacerile mici, dacă partea funcțională a capitalului autohton este sprijinită să reziste și să se dezvolte sănătos și pe termen lung, locurile de muncă vin și ele și nu pe timp limitat, ci pe termen lung.

Cred cu toată puterea că dezvoltarea capitalului autohton este în interesul național al României, lucru care ar conduce nu numai la un export mai redus de prosperitate prin repatrierea profiturilor de către companiile străine, ci și la o mai mică vulnerabilitate a țării noastre în fața investitorilor străini.

    Florin Gheorghe - declarație politică: - Constanța respiră ușurată!;

Domnul Florin Gheorghe:

"Constanța respiră ușurată!"

Vreme de ani buni de zile presa locală, opinia publică, precum și unele autorități ale statului român au atras constant atenția asupra subdezvoltării la care a fost condamant municipiul Constanța, prin administrația locală profund incompetentă, coruptă și orientată împotriva oricărei șanse de modernizare, condusă de un personaj dubios, total dezinteresat de soarta orașului. Ani buni de zile bugetul cetățenilor a fost orientat exclusiv către chermeze publice, care alegorice obscene de prost-gust și contracte publice care i-au îmbogățit pe unii și i-au sărăcit pe toți constănțenii, toate acestea doar pentru a da satisfacție unui primar care și-a imaginat că va fi primar pe viață.

Cum este și normal, presa savurează anchetele pe care le fac în prezent procurorii în legătură cu actele administrative de la Primăria Constanța. Milioane de euro pe publicitate inutilă, milioane de euro pe contracte fără obiect și doar către firmele unor prieteni care nu s-au obosit nici să miște un fir de praf pentru acești bani, acte și fapte administrative pe care nici cel mai mare dușman al Constanței nu le-ar fi girat. În același timp, tot ceea ce ar fi trebuit să facă administrația publică din Constanța și nu a făcut, toate obiectivele de interes local se afundă în degradare. Străzile municipiului, în cea mai mare parte, arată ca după bombardamente, unele școli sau grădinițe nu au mai fost reabilitate de peste un deceniu și pun în pericol viața micuților, unitățile sanitare aflate în administrarea primăriei descurajează încă de la intrare chiar și cel mai bolnav pacient, spațiile verzi au dispărut ca prin minune, cea mai mare parte din infrastructura termică, de apă și canal funcționează o zi din zece, iar siguranța cetățeanului este mai incertă decât a cetățeanului din Kandahar.

Municipiul Constanța și constănțenii răsuflă ușurați după ce, prin decizia prefectului, Constanța nu mai are primarul care a făcut cel mai mult rău din istoria acestui oraș. Deocamdată este suspendat, dar există toate premisele ca mandatul acestuia să se termine înainte de termen. Nu cred că și-a dorit cineva ca municipiul să scape de Radu Mazăre în acest fel. Cu toții ne-am dorit ca el să fie repudiat de către cetățeni prin vot democratic, la alegeri. Cu toții ne-am dorit ca prin vot constănțenii să spună că un astfel de profil de primar nu mai are ce căuta nici în cea mai îndepărtată comună a României. Constanța a scăpat într-un final de primarul clovn, de primarul sifonărilor inteligente din bani publici, de primarul excursiilor exotice, de primarul care a vândut în permanență iluzii populației sărace a Constanței, pe care a menținut-o prin toate mijloacele în ghetouri și sărăcie, de primarul care amenință pe oricine și orice instituție, de primarul care a distrus turismul la Marea Neagră și de primarul care speriat și ultima urmă de investitori străini. Singura sa nerealizare rămâne falimentarea Portului Constanța, căruia îi pusese gând rău de mulți ani, dar pe care nu a reușit să-l răpună.

Avem datoria de a da Constanței administrația publică pe care o merită, o administrație publică modernă, eficientă, orientată către constănțeni și către creșterea calității vieții lor cotidiene. Se pot face atâtea lucruri bune pentru Constanța, cu atât de puțin efort, încât singurul lucru de care are nevoie acest municipiu este un edil local care să-și dorească binele semenilor săi. Constanța are nevoie de modernizare urgentă, de lucrări ample de infrastructură, de un Port la Marea Neagră care să ofere mii de locuri de muncă bine plătite, de o industrie hotelieră și de servicii de turism sprijinite și nu împiedicate de municipalitate, de școli care să-i atragă pe copii, de străzi curate și sigure, de unități sanitare municipale modernizate și funcționale. Da, Constanța respiră ușurată! Radu Mazăre nu va mai reprezenta decât o pată de rușine pentru administrația publică locală din România și doar modelul suprem al disprețului față de cetățean și banul public.

    Florin Gheorghe - declarație politică: - Un deceniu de la cea mai importantă semnătură - Tratatul de aderare;

Domnul Florin Gheorghe:

"Un deceniu de la cea mai importantă semnătură - Tratatul de aderare"

S-au scurs deja zece ani de la mult așteptata dată de 25 aprilie 2005, zi în care România a semnat în Luxemburg Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. După un proces lung, sinuos și plin de provocări, țara noastră a reușit să găsească acel consens politic care să conducă la închiderea capitolelor de negociere și aderarea efectivă a țării noastre de la 1 ianuarie 2007.

S-a scurs un orizont de timp important, după care putem trage linie și putem evalua avantajele apartenenței noastre la marea familie europeană. Auzim, din păcate, cu prea mare frecvență, discursuri și opinii care spun că ne-ar fi fost mai bine fără Europa și chiar discursuri care trăiesc nostalgia regimului comunist. Celor care au astfel de porniri, unele deloc dezinteresate, le recomand să meargă în oricare din fostele republici sovietice ca să constate lipsa progreselor și cum arată subdezvoltarea, iar celor care aduc în discuție "virtuțile partidului unic" le recomand să se mute, chiar și pentru o săptămână, la Phenian.

Chiar dacă nu suntem mulțumiți de ritmul reformelor, de gradul de convergență al veniturilor populației, de puterea de cumpărare a românilor, de numărul încă mare de șomeri și de populația săracă încă foarte numeroasă, nu cred că putem contesta în vreun fel beneficiile enorme pe care aderarea noastră la Uniune le-a adus. Când vorbim despre progrese, trebuie să le remarcăm pe toate cele trei componente în care însăși Uniunea a creat condiționalități la Copenhaga: politic, economic și administrativ.

Politic vorbind, în ciuda tuturor criticilor și discursurilor contradictorii, România este o democrație tot mai solidă, în care statul de drept s-a consolidat, instituțiile își câștigă pe zi ce trece rolul și atribuțiile în structura acestuia, iar cetățenii au tot mai mare influență asupra deciziilor.

Din punct de vedere economic, PIB-ul pe locuitor a înregistrat salturi cantitative și calitative importante, România reușind să recupereze din decalajul economic dintre țara noastră și statele dezvoltate din UE. De asemenea, mai ales după anul 2001, investițiile străine directe au început să nu mai ocolească țara noastră: Dacia, Ford, Daimler, Mittal, Intel, Microsoft au început să considere România cel mai nou El Dorado al Europei, făcând investiții de succes chiar și în perioade recesioniste.

În privința evoluțiilor administrative, modernizarea satului românesc, a orașelor și municipiilor, chiar dacă aceasta nu are ritmul dorit de noi toți, ea totuși se produce. Este drept că nici administrațiile publice, nici agenții economici și nici organizațiile nonprofit nu au avut de la început experiența necesară pentru a lucra pe bază de planificare multianuală, proiectarea etapelor de execuție, bugetarea acestora și executarea eficientă.

Dacă aș mai adăuga la toate aceste aspecte și locul pe care l-a câștigat România în planul deciziilor pe care le adoptă Uniunea Europeană, fie la nivel intern, fie la nivelul politicii externe, atunci aș întregi panoul câștigurilor pe care poporul nostru le-a avut ca urmare a semnăturii istorice din 25 aprilie 2005.

"Europa ne-a ajutat ... rămâne să ne ajutăm și noi înșine!", spunea Vasile Boerescu cu prilejul Unirii din 1859 și aș reitera și eu în contextul aderării! România are acum oportunitatea de a fructifica toate avantajele care curg din economiile de scară ale unei piețe de 500 de milioane de consumatori, din fondurile structurale care rivalizează cu Planul Marshall, din avantajele unui spațiu fără frontiere atât pentru cetățenii săi, cât și pentru bunuri, servicii sau factori de producție. Clasa politică românească are datoria de a fructifica toate aceste avantaje în favoarea propriei populații și de a nu spulbera speranțele formulate de români la începutul acestui mileniu.

    Florin Gheorghe - declarație politică: - Când și cum schimbăm structura PIB;

Domnul Florin Gheorghe:

"Când și cum schimbăm structura PIB"

România este pe creștere economică de peste 3 ani. Este o certitudine. Produsul Intern Brut crește de la un an la altul, însă în rate modeste, neconvingătoare, sub potențialul economiei românești și direct dependent de unul dintre cele mai vulnerabile sectoare ale economiei, agricultura. Un viceguvernator al băncii centrale ironiza această stare de fapt, spunând că economia României este "puternic meteo-sensibilă", iar creșterea economică depinde de cât de mult plouă în luna mai și cât de mult soare este în lunile iulie și august. Toate aceste afirmații sunt adevărate și vulnerabilizează în mod real diminuarea decalajelor dintre România și Uniunea Europeană, proces în care toți românii și-au pus speranțele și care se traduce prin dorința de a trăi ca afară.

Nu vreau să se înțeleagă greșit că nu aș dori ca sectorul agricol din România să contribuie și mai mult la Produsul Intern Brut al României, ci doresc să atrag atenția că agricultura nici nu poate și nici nu trebuie să devină singurul motor de creștere economică din țara noastră. În anul 2013, Institutul Național de Statistică ne dădea una dintre cele mai bune vești: mai mult de jumătate din sporul creșterii economice era adus de către sectorul industrial care contribuia cu peste 1,3% la creșterea economică totală. Când datele finale pentru anul 2014 vor fi făcute publice, am toată speranța ca această evoluție să se consolideze și pentru anul trecut și nu să fi fost doar un "accident" în anul 2013.

"Să reindustrializăm Europa!", au strigat Merkel, Hollande, Cameron, Renzi sau clasa politică românească la ultimele alegeri europene. Din păcate, sloganul generos a rămas doar la nivelul de material de campanie electorală, fără să lase urme în politicile economice ce au urmat alegerilor. Italienii își croiesc noile colecții de modă în China, germanii și-au dus unele producții în Sud-Estul asiatic, francezii își fac planuri mari pentru delocalizări în nordul Africii, iar britanicii redescoperă avantajele comparative ale fostelor colonii. Altfel spus, una se vorbește, alta se face.

Unde se află România în tot acest discurs? Parcă pe nicăieri! Agricultura continuă să producă mai mult, de o calitate superioară, dar numai ca semn al intensificării muncii fermierilor, și nu ca rezultat al unor investiții masive în tehnologii, infrastructură și logistică specifică. Altfel spus, agricultura va mai crește și în anii următori, dar se apropie cu viteză de maximum de potențial, atâta vreme cât lucrările însă se fac cu sapa, iar culturile se irigă cu găleata.

Cât despre industrie, România pare a se fi integrat pe deplin în Uniunea Europeană, în sensul că promite mult și nu face nimic concret. Suntem încă săracii Europei, însă acest statut nu ne dă dreptul să nu conturăm o strategie de creștere și dezvoltare pe termen lung. Capitalul autohton este la fel de slab ca în anii ‘90, însă nimic nu ne scuză că nu i-am sprijinit consolidarea în peste două decenii de piață liberă. Investițiile străine sunt puține și vulnerabile, iar unele dintre acestea bat cu pumnul în masă și amenință cu plecarea în alte țări. Dacă mai adăugăm la acest peisaj și exodul creierelor din România, atunci putem lesne anticipa că potențialul de creștere al României se va diminua și mai mult.

Anul 2015 este anul cel mai propice adoptării unor decizii cruciale pentru viitorul țării noastre, deoarece niciun om politic nu este cuprins de febra sondajelor și niciun partid politic nu are ochii ațintiți la scorurile din sondaje. România are nevoie de o strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung, acompaniată de politici, nu doar de vorbe, de un pact pe care să-și pună semnătura toți liderii partidelor politice din România și chiar lideri reprezentativi ai societății civile. Interesul național ne cere să ne gândim nu doar la ziua de mâine, care poate fi înseninată, dar și la viitorul mai lung, pe care-l știm cu toții că este incert și plin de provocări. Dacă viitorul ne va prinde pregătiți, orice provocare va putea fi depășită cu ușurință. Dacă vom continua discursurile frumoase, fără fond, atunci vom trăi satisfacții de moment și vom garanta un viitor nesigur copiilor noștri.

    Florin Gheorghe - declarație politică: - Tineri care nu mai vor o viață pe banii părinților;

Domnul Florin Gheorghe:

"Tineri care nu mai vor o viață pe banii părinților"

De la un an la altul, grupul tinerilor șomeri se îmbogățește cu noi și noi subiecți care provin fie din rândul celor care nu au terminat liceul, fie al celor care au picat la testul bacalaureatului, fie al celor care nu pot susține cheltuielile costisitoare ale studiilor universitare. Au fost 100.000 de tineri fără șanse în urmă cu trei ani, iar astăzi numărul lor este de peste 400.000. Cifrele sunt seci și dure, însă în spatele lor se ascund sufletele unor tineri, speranțele și ideile lor, dorințele de autorealizare și năzuințele individuale.

Când vorbim de șomaj în rândul tinerilor, avem tendința de a ne ascunde cu repeziciune în spatele celor mai ipocrite scuze. Așa e și în Uniunea Europeană, și în Franța și în Italia! Șomajul în rândul tinerilor e mare peste tot în UE. Comisia Europeană și Parlamentul Europeană să găsească soluții! Scuza e bună. Mesajul acesta prinde la oameni, ca și cum șomajul în rândul tinerilor ar fi o boală incurabilă la care doar unii specialiști, din nu știu ce laboratoare occidentale trebuie să găsească soluția. Nimic mai fals! Șomajul în rândul tinerilor este o problemă europeană, dar soluțiile se află la nivel național, la îndemâna instituțiilor interne ale statelor membre.

Prima dintre soluții ar trebui să vină chiar din partea sistemului educațional, care, din păcate, este tot mai autist la nevoile pieței muncii. Sute de mii de licențiați ies anual de pe băncile facultăților, specializați în domenii în care piața muncii nu mai are nici un fel de interes. Mii de studenți încep o facultate, iar după unul sau doi ani conștientizează că piața muncii nu dă doi bani pe diplomele lor tot mai slab încărcate de valoare, motiv pentru care abandonul universitar a ajuns și la 40% pe an universitar. Sute de mii de elevi încep liceul, puțin peste jumătate ajung la proba bacalaureatului și la fel de puțini o și depășesc. Chiar dacă de peste patru ani de zile această rană e cunoscută de către toți decidenții din educație, nu am văzut a se fi făcut vreun progres notabil.

O a doua soluție eficientă ar trebui să vină din partea pieței însăși, care, confruntată cu deficit de forță de muncă bine calificată în anumite domenii, să ia inițiativa și să formeze profesional tineri și să stimuleze încadrarea lor în muncă. Au fost astfel de încercări, încununate de succes, atât la Brașov, cât și la Sebeș și Sibiu, motiv pentru care consider că ele ar putea funcționa la nivel național.

Guvernul, pentru că de aceea îi spune așa, ar trebui să accelereze măsurile stimulative de încadrare a tinerilor în piața muncii. Programe sunt, legi sunt, finanțări există ca să le susțină, doar o evaluare serioasă a lipsei de eficiență a acestora nu prea se realizează. Așadar, Guvernul are obligația de a se autoevalua și de a răspunde onest la întrebarea: de ce măsurile fiscale, financiare sau ajutoarele de stat nu determină o diminuare a șomajului în rândul tinerilor. Ce-i împiedică pe angajatori să ia stimulente de la Guvern ca să angajeze tineri, ce-i greșit în politica noastră sau ce nu este suficient?

Dacă mai adăugăm la toate aceste soluții naționale și pușculița extrem de generoasă a fondurilor structurale, atunci ne întrebăm într-un mod cât se poate de legitim, de ce nu oferim o minimă șansă de dezvoltare generației care va prelua România în următoarea perioadă.

Având în vedere faptul că nu se întrezărește un răspuns adecvat la cei aproximativ o jumătate de milion de tineri care vor să-și ia destinele în propriile mâini, consider că este de datoria Parlamentului României să analizeze și să conceapă politicile adecvate unei amenințări la dezvoltarea acestei țări. Este în interesul României ca tinerii să creadă că se pot autorealiza în țara lor, acasă la ei, și să nu constatăm cu regrete că numărul emigraților a crescut încă și mai mult.

    Florin Mihail Secară - declarație politică cu titlul Ponta conduce Guvernul prin interpuși;

Domnul Florin Mihail Secară:

"Ponta conduce Guvernul prin interpuși"

Oricine ar încerca să facă o evaluare a numărului de miniștri care au compus Guvernele Ponta ar avea o reală dificultate, deoarece prin cabinetul lui Victor s-au perindat în ultimii trei ani cam jumătate din fosta generație politică a TSD din anii 90, atunci când Mischie, Năstase și Oprișan îi iniția pe tinerii roșii în tainele socialismului de caviar și ale demagogiei științifice. Ei sunt oamenii "noi" la care a visat și Iliescu, și fosta școală socialistă de la Moscova, care mai de care mai incompetenți, care mai de care mai certați cu legea, însă buni propagandiști, toți acești iluștri necunoscuți nu au făcut decât să confirme faptul că Victor Ponta a condus cele mai necinstite și mincinoase Guverne ale României.

Dintre ministerele cu cei mai mulți actori grăbiți s-a aflat Ministerul Finanțelor Publice, pe unde au trecut în medie minimum doi miniștri pe an. Unii au fugit pe furiș sub umbrela generoasă a unor instituții bine plătite, cum ar fi Banca Națională. Alții au pierdut războiul cu fiscalizarea funiei de usturoi din piețele agroalimentare, aducând și grave prejudicii de imagine unor reputate instituții de învățământ din străinătate, doar pentru că s-au lăudat că au absolvit acolo. Ultimul din acest șir lung nu au mai apucat să mai fugă, nici să ascundă colecțiile impresionante de artă, pentru că autoritățile statului au acționat la timp. În cele din urmă Victor Ponta a decis și și-a desemnat un interpus la finanțe. Explicația este simplă. Ce atâta bătaie de cap?! Este mult mai utilă conducerea finanțelor prin interpuși decât costisitoarele campanii de imagine. Mai mult, se apropie cu pași repezi alegerile din anul 2016, iar deținerea controlului asupra finanțelor publice, asupra deciziei discreționare de a dirija banii către autoritățile locale, este cheia succesului în viitoarele alegeri. Persoana interpusă ... are deosebită notorietate în lumea cluburilor selecte, în discotecile bucureștene și în afaceri imobiliare în familie. Sunt exact calitățile esențiale pentru un interpus, pentru un om care, deși a stat o perioadă însemnată la cârma fondurilor europene, nu a înțeles nici de ce se află în Guvern, nici care este misiunea sa, nici ce i se întâmplă.

Suntem la exact trei ani de la învestitura lui Victor Ponta în funcția de prim-ministru și observăm cum aproape jumătate din Guvern a ajuns să fie condus prin interpuși. La finanțe este interpusul lui Victor Ponta, la justiție vărul premierului, la fonduri europene interpusul doamnei Plumb, la educație interpușii doamnei Andronescu, la energie interpusul liberalului socialist, care și-a vândut orice principii doar ca să fie șef pe undeva. Guvernul, prin interpuși, nu este decât semnul că Victor Ponta vrea să dețină controlul total asupra resurselor guvernamentale, că Victor Ponta își reconstruiește încet și sigur imaginea, după eșecul răsunător din noiembrie 2014, și că oamenii onești din partidele aflate la guvernare se țin departe de cel mai corupt și incompetent guvern din perioada post-decembristă.

Cred cu toată puterea că PNL are o datorie solidă față de cetățeni pentru a dărâma actualul guvern. Datoria provine nu numai din încrederea uriașă acordată în 16 noiembrie 2014, dar și din măsurile populiste, luate în pripă de către actualul Guvern, măsuri care pot să destabilizeze economia, la fel cum a făcut-o și Tăriceanu în 2008, cu același obiectiv - pur electoral.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Accesibilizarea - o necesitate pentru persoanele cu dizabilități;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Accesibilizarea - o necesitate pentru persoanele cu dizabilități"

Aproximativ 3% din populația României este formată din persoane cu dizabilități. La ultimul protest de amploare organizat în capitală în luna iulie a anului trecut, reprezentanții persoanelor cu dizabilități au reclamat lipsa măsurilor de accesibilizare a spațiului public, lipsa rampelor de acces, lipsa bordurilor de trecere pentru cărucioare, lipsa semafoarelor pentru nevăzători și chiar lipsa cabinelor de votare dimensionate pentru persoane aflate în cărucior (de reținut că nu toate persoanele cu dizabilități necesită urnă mobilă).

Am întrebat ministerul și pe doamna ministru Plumb ce are de gând să facă pentru acești oameni?

Tot ce am primit a fost un răspuns pe 6 pagini, scris de un funcționar care neștiind nimic a răspuns politicos că se lucrează și mi-a dat niște obiective internaționale care actualmente deși ar trebui aplicate și să existe, ele sunt total ignorate.

Mă bucur că în cadrul răspunsului primit ministerul recunoaște că accesibilitatea reprezintă un aspect esențial pentru persoanele cu dizabilități. Totuși, nu vedem nicio măsură concretă luată pentru aceștia.

Solicit ministerului și pe această cale să se aplece și asupra problemelor persoanelor cu dizabilități. Au nevoie de acces în locurile publice!

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - O grădiniță pentru fiecare copil;

Doamna Claudia Boghicevici:

"O grădiniță pentru fiecare copil"

Săptămâna trecută, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Rovana Plumb, alături de ministrul educației și cercetării științifice, Sorin Cîmpeanu au semnat cu Asociația OvidiuRo acordul de parteneriat privind extinderea programului "Fiecare Copil în Grădiniță" la nivel național până în 2020.

S-a specificat pe această cale de către doamna Plumb că "promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei este un obiectiv fundamental pentru Guvernul Ponta. Vom sprijini demersurile societății civile care vin în sprijinul combaterii sărăciei în rândul copiilor. În acest sens, susținem extinderea Proiectului "Fiecare Copil în Grădiniță», dând astfel șanse copiilor aflați în dificultate de a avea acces la o educație normală.

O întreb pe doamna ministru: dacă guvernul vine doar în susținerea demersurilor societății civile ce vin în sprijinul combaterii sărăciei, de ce mai avem nevoie de ministere și guvern? Doar pentru a susține demersuri?

Solicit doamnei ministru să ne specifice demersurile pe care are de gând ministerul să le facă pentru ca fiecare copil al acestei țări să poată merge la grădiniță.

E așa simplu să ne punem semnătura pe un acord și să lăsăm totul pe umerii societății civile. Dar vom vedea în toamnă cum copiii nu au loc în grădinițe. Poate chiar unii dintre ei vor fi obligați să străbată kilometri pentru a ajunge la grădiniță.

Deși am văzut că înscrierea la grădiniță se face primăvara pentru toamnă, vă rog să vă gândiți câți dintre dumneavoastră cunosc acest lucru. Eu a trebuit să fac acest lucru pentru copilul meu și atunci am aflat, dar sunt oameni ce muncesc mult și nu au timp să cunoască acest lucru. Vă rog să vă gândiți câți dintre dumneavoastră au auzit de vreun demers al autorităților pentru informarea părinților în această privință.

Sunt foarte multe cazuri în care părinții merg cu o lună înainte și nu mai au ce face, căci locurile sunt ocupate. Sau, mai grav, sunt cazuri în care, deși îți duci copilul la grădinița de care aparții, afli cu stupoare că nu ți-l pot primi din lipsă de spații, locuri sau alte motive.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Ziua Pământului;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ziua Pământului"

În fiecare an, pe data de 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului. Aceasta reprezintă ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător.

Această mișcare s-a născut în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care înăbușirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenți împotriva războiului din Cambodgia, "Masacrul din 4 mai", apariția fibrelor optice, succesul melodiei "Bridge over Troubled Water", ultimul album al formației Beatles, moartea lui Jimmy Hendrix, un accident nuclear în Carolina de Sud la centrala nucleară din Savannah River din apropierea orașului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată "semn al prosperității".

În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.

Omenirea este o parte a unui vast univers în evoluție. Pământul este el însuși viu, găzduind o comunitate unică a vieții. Forțele naturii fac din existența sa o aventură solicitantă și nesigură, dar Pământul a oferit condițiile esențiale pentru evoluția vieții. Persistența ființelor vii depinde de conservarea unei biosfere sănătoase, cu toate sistemele sale ecologice, o varietate bogată de plante și animale, soluri fertile, ape pure și aer curat. Protecția vitalității, diversității și frumuseții Pământului este o responsabilitate sacră.

Măcar în data de 22 aprilie să conștientizăm că și Pământul trebuie protejat! Avem nevoie de o legislație stabilă, avem nevoie de a sădi viață pentru a respira! Vă invit pe toți ca în această zi să mergeți să sădiți un copac, poate că acesta va juca un rol important în viața copiilor noștri, a nepoților noștri!

    Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Desființarea UEFISCDI de către PSD înseamnă jertfirea a 100 de milioane de euro pentru cercetare pe altarul prieteniilor politice;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Desființarea UEFISCDI de către PSD înseamnă jertfirea a 100 de milioane de euro pentru cercetare pe altarul prieteniilor politice"

Desființarea structurii UEFISCDI pentru finanțarea cercetării românești - perfectibilă, e adevărat (doar se confruntă și ea cu presiunea potențial coruptibilă a 100 de milioane de euro) - este o greșeală.

PSD ne propune înlocuirea UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării) cu mai multe structuri paralele din trecut, în loc să discutăm despre soluții de simplificare a demarării și desfășurării celor mai bune proiecte de cercetare românești, selectate pe criterii europene.

Cum să procedăm retrograd și să restaurăm o structură cu mai multe entități care să complice sistemul și așa încă birocratic?

Prin urmare, tehnic, PNL crede că este aberantă refacerea unui sistem mai arborescent de luare a deciziilor pentru repartizarea banilor de cercetare.

În spatele deciziei de desființare a UEFISCDI există orice altceva decât o bună intenție:

  1. Poate fi eroarea sau prostia pură a guvernanților, dar ipoteza se elimină atunci când observăm perseverența cu care procesul destructiv continuă, fără a se lua în seamă protestele a nenumărate persoane din domeniul cercetării absolut autorizate în a trage semnalul de alarmă către Guvern.
  2. Nu cumva este vorba, așa cum spun acești oameni autorizați, de experiența proprie și de lipsa implicării politice, din nou, despre aceeași poveste care golește accelerat băncile Parlamentului și cabinetele ministeriale? Nu cumva este vorba de bani? Despre cei 100 de milioane de euro care trebuie să fie jertfiți, după cutuma locului, pe altarul prieteniilor politice?

Așadar, ridicăm două întrebări:

  1. Dorește PSD să dea banii pentru cercetare cui trebuie, nu cui merită?
  2. Dorește PSD să se dea 100 de milioane de euro pentru proiecte precum - "Analiza contribuției folosirii culorii roșii la creșterea producției de lapte", "Propunere de restructurare a unui grup politic de persoane fără a-i schimba membrii" sau "Teză de doctorat despre obținerea tezelor de doctorat fără obținerea tezei de doctorat"?

Haideți să oprim proiectul de desființare a UEFISCDI până nu ne facem de rușine și mai mult.

    Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Țăranul român e lovit de noua birocrație PSD, mult mai grea din 2015;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Țăranul român e lovit de noua birocrație PSD, mult mai grea din 2015"

Guvernul PSD face tot mai grea viața țăranului român. Producătorii agricoli au de suportat o birocrație mult mai împovărătoare începând din 2015. Dacă vrei să fii țăran în ziua de azi trebuie să știi să mânuiești hârtii multe, să citești și mai multe hotărâri ale Guvernului Ponta, făcute pe genunchi și schimbate des.

Certificatul de producător agricol de anul trecut se înlocuiește în 2015 cu atestatul de producător și cu carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. Producătorii vor fi obligați să vină semestrial la primărie pentru avizarea noilor atestate, iar în cazul carnetelor de comercializare de câte ori vor avea nevoie. Formularele au fost remise primăriilor, dar regulile de completare sunt încă necunoscute. Așadar, încă nu se pot elibera, deși producătorii de căpșune au deja nevoie de ele.

Hârtii peste hârtii. Pentru subvenția APIA, adeverința este mult mai complicată, se cer hârtii noi, copii după registrul agricol, adeseori hârțoage aberante care arată incapacitatea instituțiilor statului de a comunica între ele și bazele lor de date. De pildă, omul trebuie să depună declarație pe proprie răspundere de ce nu are titlu de proprietate, un tabel centralizator cu culturile (registrul agricol trebuie să bată cu datele APIA), primăria trebuie să elibereze copie după registrul agricol și să-l atașeze la dosarul omului etc.

Aberația este că se cer copii după registrul agricol din 2015, dar el nu există încă. Însăși normele tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019 lipsesc, dar adeverința se raportează la ele.

O altă problemă: depunerea dosarelor pentru plata pe suprafață la APIA a început foarte târziu, în a doua jumătate a lunii aprilie, iar termenul limită nu s-a modificat, fiind tot 15 mai. În anii precedenți depunerea dosarelor începea la startul lunii martie. Așadar hârtii mai multe, dar termene scurtate cu o lună și jumătate. Cei ce nu vor reuși să se încadreze în termenele prevăzute pentru depunerea dosarului în campania anului 2015 vor pierde subvenția.

Nici până acum nu au apărut normele metodologice pentru subvenția pentru animale, ceea ce blochează înregistrarea datelor în bazele APIA.

În fiecare început de sezon agricol țăranul român este pus pe drumuri și sperăm să nu rămână tot pe drumuri. Mulți țărani care cu adevărat își lucrează terenurile nu primesc subvențiile cuvenite, din cauza suprapunerilor de parcele înregistrate, din cauza lipsei cadastrului terenurilor agricole.

Varză legislativă marca PSD. Primăriile se confruntă cu o nouă lege privind amenajamentele pastorale ale pajiștilor. Schimbarea schimbării: O.U.G. nr. 34/2013, Normele metodologice 1064/2013 sunt înlocuite cu H.G. nr. 78/2015. Legea este tot incompletă: nu prevede nimic legat de pășunatul pe specii de animale, pășunatul pe parcele sau controlul parazitologic. Mai grav, la redactarea hotărârii de Guvern nu s-a avut în vedere că primăriile nu au fondurile necesare la nivelul bugetelor locale pentru a suporta costurile cu aceste amenajamente. De pildă, la comuna Bătarci din Țara Oașului necesarul se învârte în jurul sumei de 30 de mii de euro.

Greșeli permanentizate. Din păcate, după nebunia ultimului ciclu financiar, în perioada 2014-2020 a rămas nemodificată aberația înghețării subvenției și a evidenței animalelor timp de cinci ani, raportat la anul de referință 31 ianuarie 2013. Așa se face că omul primește în continuare subvenția timp de cinci ani, chiar dacă și-a vândut toate animalele între timp. În schimb, nu primește niciun leu în plus dacă are animale mai multe.

Acestea sunt problemele ridicate de agricultori în discuțiile avute săptămâna aceasta în Țara Oașului.

    Maria-Andreea Paul - declarație politică: - În România, la fiecare trei secunde o femeie este agresată;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"În România, la fiecare trei secunde o femeie este agresată"

În România, la fiecare trei secunde o femeie este agresată. Idei precum "O palmă nu a omorât pe nimeni", "Unde dă tata crește" etc., care țin de violența în familie, nu mai pot fi valabile. Cifrele arată că bătaia nu e tocmai "ruptă din rai", așa cum spuneau bătrânii. 82.000 victime și 800 de decese s-au raportat oficial între 2004 și 2011 ca urmare a violenței în familie. Gravitatea situației nu este dată numai de aceste date statistice, unele fiind subestimate sau incorecte, din cauza fricii față de consecințe a femeilor agresate, din lipsa studiilor în domeniu etc.

Discriminarea de gen și violența în familie sunt epidemii globale intolerabile care nu țin nici de bogăție, nici de sărăcie. Unele țări au intervenit cu politici ferme pentru prevenție, protejarea și reabilitarea victimelor, iar altele o fac doar declarativ sau persistă în eroarea negării și a inacțiunii. Tăcerea, rușinea, frica și indiferența transformă adesea violența în familie în subiect tabu.

Din 2008 nu a mai fost făcut, în România, niciun fel de studiu privind violența în familie, din lipsa fondurilor alocate cercetării sociale. Abia în 2014 a fost lansat Programul "Start" cu finanțare europeană: "O viață de calitate în siguranță" - 38,7 mil. lei - adică 2 lei pe locuitor, atât cheltuie statul român pentru această problemă gravă.

Înaintăm anevoios. Interesul public față de această epidemie, care nu cruță nicio țară și nicio clasă socială, este scăzut la noi. La o simplă căutare pe internet - "violență în familie", "violență domestică" -, Google a returnat 251 de rezultate în 2014, cu un avans mic față de acum 10 ani: 197 de rezultate în 2004, imediat după apariția primei legi în domeniu (în anul 2003).

Suntem, așadar, martorii a zece ani caracterizați de lipsă de experiență, de erori publice în acest domeniu, dar și de dezinteres față de suferințele româncelor. Acum se află din nou în dezbaterea parlamentară, pe agenda de lucru a Camerei Deputaților, o propunere de modificare a cadrului legislativ.

    Iulian Vladu - declarație politică despre Pensiile speciale sau cum se creează categorii de supercetățeni;

Domnul Iulian Vladu:

"Pensiile speciale sau cum se creează categorii de supercetățeni"

Principiul contributivității, care stă la temelia Legii pensiilor, a reușit să aducă ordine într-un sistem nu numai haotic, dar și profund inechitabil. La contribuții egale, pensionarii au astăzi garanția că vor obține venituri egale, singurul criteriu de acordare a acestora fiind unul corect și simplu. Principiul contributivității poate deveni însă istorie, pentru că acesta este aplicabil astăzi doar celor slabi, adică celor fără apărare, care nu pot fi nici vocali și nici prezenți cu pretenții foarte aproape de divanul puterii. De mai bine de doi ani, și nu de ieri, de azi, puterea răsplătește anumite categorii sociale cu așa-numitele pensii speciale. Nu este vorba numai despre parlamentari, care sunt - în mod firesc - în atenția publică, ci și despre o serie de categorii profesionale care, din 2012 încoace, nu se mai amestecă cu "restul lumii". Diplomații, militarii, grefierii, angajații firmei de comerț exterior de dinainte de 1989, chiar funcționarii parlamentari și acum - iată - parlamentarii sunt categoriile din stratosfera socială a României, care nu se pot amesteca, sub nicio formă, cu medicii, inginerii, profesorii sau funcționarii din aparatele de specialitate ale primăriilor.

Disponibilitatea PSD de a adânci craterele sociale dintre diferitele categorii profesionale nu reprezintă altceva decât o periculoasă Cutie a Pandorei, care fusese închisă odată cu apariția noii Legi a pensiilor. În democrație, un principiu de bază este cel al egalității în fața legii. Or, nu mai poți pretinde că-ți tratezi cu aceeași unitate de măsură cetățenii, de vreme ce le asiguri bătrânețea în mod diferit.

Dezbaterea privind pensiile speciale s-a aprins atunci când s-a ajuns la parlamentari, însă ea ar fi avut aceeași valoare și în cazul altor categorii de supercetățeni, create de PSD, din rațiuni electorale sau ca urmare a presiunilor la care a fost supus de diverși lideri de opinie autoproclamați. Echitate înseamnă, în același timp, și respect, iar românii ar trebui să știe că, prin introducerea pensiilor speciale, de doi ani încoace, sunt umiliți de o putere a cărei viziune se întinde după cum bate vântul interesului electoral.

    Mihai Tararache - intervenție intitulată Anghel Saligny în memoria Constanței;

Domnul Mihai Tararache:

"Anghel Saligny în memoria Constanței"

Anghel Saligny este, fără îndoială, unul dintre cei mai importanți ingineri români, fiind apreciat pe întreg mapamondul pentru felul în care, prin ingeniozitatea sa, a revoluționat lumea construcțiilor civile.

Anghel Saligny a fost un remarcabil inginer constructor, premergător mondial al științei construcțiilor metalice și de beton armat, realizator de multiple invenții și soluții unice în proiectarea și construirea podurilor și a construcțiilor industriale, pentru fundația cheiurilor portuare și a docurilor, precum și a silozurilor de grâu, prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială.

România poartă amprenta lui Anghel Saligny pe întreg cuprinsul ei, inginerul având un rol profund în modernizarea țării noastre. Îi putem vedea opera "de mândrie națională", așa cum o numea Țițeica, din portul Constanța, acolo unde silozurile proiectate de el sunt încă în folosință, până la Brăila, Galați, Valea Prahovei sau pe linia ferată ce străbate Moldova.

Desigur, Anghel Saligny rămâne în memoria noastră, a tuturor, mai ales pentru că a construit podul de la Cernavodă, construcție la care a folosit tehnologii unice în lume în acele vremuri, precum grinzile cu console pentru suprastructura podului și oțelul moale la tabliere. În 1895, Anghel Saligny a reușit în cinci ani de zile, ceea ce din nefericire inginerii noștri nu sunt în stare astăzi, să ridice peste Dunăre un pod care a rezistat mai mult de 100 de ani. Mai mult decât atât, inginerul a girat construcția sa cu prețul vieții, așezându-se sub pod la momentul în care rezistența acestuia a fost testată. Mai poate face cineva acest lucru în zilele noastre?

Putem spune, fără dubiu, că noi, constănțenii, îi datorăm lui Anghel Saligny portul Constanța, care și-a început activitatea folosind silozurile construite de ilustrul inginer, silozuri funcționabile chiar și acum, după mai bine de 100 de ani. Silozurile construite între anii 1904-1909 și 1912-1915 de inginerul Anghel Saligny sunt amplasate în danele 17-18 ale Portului Constanța, au o înălțime de 45 de metri și o capacitate de stocare de 30.000 de tone fiecare.

Silozurile au fost proiectate de Anghel Saligny după planurile arhitectului Petre Antonescu. Proiectul inițial prevedea ridicarea a 5 clădiri: 4 silozuri și un uscător de cereale. În final s-au construit doar 3 silozuri și uscătorul. Clădirile sunt realizate din cărămidă și structură metalică. Elementele neoclasice de pe fațade, precum și aspectul general, sunt puternic inspirate de arhitectura din SUA a acelor vremuri.

Conform concepției lui Anghel Saligny, fiecare siloz cuprinde 250 compartimente din beton armat, cu o capacitate totală de cca. 30.000 tone de cereale și un debit de 125 tone pe oră la primire și 200 tone pe oră, la predare. Saligny a reușit să conceapă o tehnologie prin care silozurile puteau să fie încărcate, dar și descărcate, în același timp. Numărul mare de compartimente și diametrul lor mai redus fac ca, la momentul încărcării silozului cu boabe de grâu, orz, porumb etc., acestea să nu se sfărâme la impactul cu pereții și nici în timpul depozitării, prin presarea de pereții silozului.

Astăzi, de ziua de naștere a marelui Anghel Saligny, trăiesc regretul faptului că nu s-au născut mai mulți ca el. România ar fi avut cu siguranță nevoie de asemenea minți luminate. Și nu pot să nu mă întreb, oare nu cumva ne uităm prea repede valorile?

    Alexandru Nazare - declarație politică: - Prin Ministerul Fondurilor Europene premierul Ponta pune cruce absorbției fondurilor europene și își asumă ratarea țintei de 80% absorbție pentru sfârșitul acestui an;

Domnul Alexandru Nazare:

"Prin Ministerul Fondurilor Europene premierul Ponta pune cruce absorbției fondurilor europene și își asumă ratarea țintei de 80% absorbție pentru sfârșitul acestui an"

Asistăm la o cârpeală din partea unui premier care a pierdut contactul cu realitatea. Aceste două numiri arată că Guvernul Ponta a expirat, din moment ce niciun profesionist nu își mai dorește să fie "kamikazele" acestui guvern ilegitim și slab. Aplicând o soluție de tipul rotației de cadre din vremea comunismului, Ponta îl numește la finanțe pe un ministru care a ratat toate țintele de absorbție a fondurilor europene, care a întârziat nepermis de mult aprobarea Acordului de Parteneriat și elaborarea și aprobarea noilor Programe Operaționale din bugetul 2014-2020, care a tolerat blocarea a două programe operaționale din bugetul 2007-2013 (POS-CCE și POS-DRU) și care, cel mai important, s-a dovedit neputincios în a evita ca România să fie afectată de decomiterea a 4-6 miliarde euro din fondurile 2007-2013.

Cu alte cuvinte, Ponta și Teodorovici fug de responsabilitate chiar în momentul în care absorbția fondurilor europene trebuia maximizată și, mai mult, acest eșec în absorbția fondurilor europene este premiat de premier prin promovarea domnului Teodorovici la finanțe. Acest nou job pentru Teodorovici înseamnă probabil "șansa" de a rata noi ținte, cum sunt cele pentru colectarea taxelor și impozitelor sau pentru diminuarea evaziunii fiscale.

Premierul Ponta trebuie să își asume răspunderea pentru abandonarea de facto a priorității absorbției fondurilor europene, prin numirea în fruntea acestui portofoliu a unei persoane fără experiență în domeniu, chiar în momentul în care trebuie clarificată situația pierderii de fonduri importante din bugetul 2007-2013.

Nu în ultimul rând, aceste două numiri sunt un semnal extrem de prost pentru partenerii noștri internaționali care așteptau profesioniști în două domenii prioritare ale guvernării.

    Alexandru Nazare - declarație politică: - Premierul Ponta va fi direct responsabil pentru pierderea a cel puțin șase miliarde de euro la finalul acestui an, după ce a numit un ministru lipsit de experiență;

Domnul Alexandru Nazare:

"Premierul Ponta va fi direct responsabil pentru pierderea a cel puțin 6 miliarde de euro la finalul acestui an, după ce a numit un ministru lipsit de experiență"

În urmă cu o lună de zile atrăgeam atenția, printr-o moțiune simplă, că România este departe de a-și fi rezolvat problemele în domeniul fondurilor europene, chiar dacă premierul Ponta și ministrul Teodorovici se lăudau cu creșteri fulminante ale "absorbției la hectar".

Guvernul Ponta mai are la dispoziție 9 luni pentru a cheltui 9 miliarde de euro sau măcar 5 miliarde, așa cum își propusese fostul ministru Teodorovici. O misiune imposibilă, având în vedere că nici în cei mai buni ani pentru absorbția fondurilor europene nu am atins acest nivel. Problema nu sunt doar pierderile din alocarea 2007-2013, ci și faptul că vom avea al doilea an pierdut din programarea financiară 2014-2020. În acest context, nominalizarea unei persoane total lipsită de experiență pe acest domeniu, dovedește o iresponsabilitate majoră a premierului Ponta, care va trebui să își asume personal eșecurile din absorbția fondurilor europene.

Sper ca domnul Nica să se acomodeze rapid cu noua funcție și să se concentreze pe cele două mari priorități: reducerea pierderilor de fonduri din alocarea 2007-2013 și lansarea cât mai rapidă a programelor și apelurilor de proiecte din bugetul 2014-2020. În continuare cele mai importante programe, cu cea mai mare alocare, Programul Operațional Regional și Programul Operațional Infrastructură Mare, sunt neaprobate de către Comisia Europeană.

Doamna comisar Crețu a anunțat deja că cel mai devreme în iunie vor fi aprobate, ceea ce înseamnă nu mai puțin de 16 miliarde de euro care nu pot fi utilizați. Apelurile de proiecte pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor și pentru sprijinirea afacerilor trebuie lansate în cel mai scurt timp, dacă vrem ca economia României să beneficieze de pe urma fondurilor europene. Nu în ultimul rând, România s-a angajat că va îndeplini o serie de condiționalități care țin de stabilirea unor strategii sectoriale, cum este Masterplanul de Transport, altfel riscând blocarea fondurilor. Pentru reducerea pierderilor din vechea programare financiară ministrul Nica trebuie să prezinte în cel mai scurt timp proiectele care vor fi fazate și criteriile de selectare a unor proiecte deja începute, pentru a fi rambursate din fonduri europene.

    Eugen Constantin Uricec - declarație politică cu tema Guvernarea lucrului bine făcut este de trei ani la Palatul Victoria;

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Guvernarea lucrului bine făcut este de trei ani la Palatul Victoria"

Puțini își mai aduc aminte despre nedreptățile comise în anii crizei economice, când, sub pretextul "țara se prăbușește", argument care a fost inoculat zi de zi românilor, Guvernul de atunci a luat cu două mâini din buzunarul celor nevoiași și a dat celor care propagau acele mesaje mincinoase. Țara nu a ieșit atunci din criza economică prin acele măsuri nedrepte, iar românii cei mulți au dus ani de zile povara acelor decizii greșite. Dacă în anul 2012 am câștigat încrederea românilor promițându-le că vom face dreptate până la capăt, cred că, de la o lună la alta, Guvernul Ponta demonstrează că se reinstaurează și dreptatea socială, iar deciziile guvernamentale luate sunt juste și bine făcute, în interesul tuturor românilor. Astfel, este al treilea an de guvernare, dar și al treilea an în care pensionarii primesc respectul cuvenit, prin aplicarea prevederilor Legii pensiilor și prin indexarea cuantumului acestora cu rata inflației și jumătate din sporul salariului mediu din economie. După aproape doi ani și jumătate de eforturi Guvernul a reușit să relaxeze fiscalitatea aplicată muncii, prin reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, iar acest lucru deja se vede în diminuarea muncii la negru și apariția de noi locuri de muncă.

După aproape cinci ani de la creșterea aberantă și nejustificată a TVA la 24% și după aproape zece ani de creștere constantă a prețului la alimentele de bază, Guvernul Ponta este primul guvern din ultimii douăzeci și cinci de ani care știe cât de greu se descurcă românii, implementând, de la 1 iunie 2015, o cotă de 9% a TVA pentru produsele de bază și foarte posibil și o diminuare a cotei standard. Lupta împotriva evaziunii fiscale pe care au trâmbițat-o cu mic, cu mare partidele politice din ultimii ani a prins contur real în ultimul an și jumătate. Odată cu aceasta au apărut și contestatari fără număr, provenind chiar din rândul celor care până mai ieri certau Guvernul că nu se luptă cu evazioniștii.

După cum vă aduceți aminte, am fost și sunt unul dintre cei mai puternici susținători ai reformei salarizării din sectorului public, deoarece am credința că nu putem cere performanță dascălilor la salarii apropiate de minimum pe economie și nu putem opri exodul medicilor, specialiștilor și cercetătorilor la salarii și de douăzeci de ori mai mici decât în Uniunea Europeană. Nu putem cere funcționarilor publici performanță ca în sectorul privat, după ce până mai ieri, un fost prim-ministru de tristă amintire îi certa pe funcționari că sunt leneși și iau salarii nesimțite.

Nu pot decât să afirm cu satisfacție că doleanța mea, care vine atât în completarea dreptății sociale până la capăt, dar și în logica lucrului bine făcut, este pe cale să se îndeplinească chiar din acest an. Doamna Plumb a elaborat și ne va propune în scurt timp spre dezbatere, adoptare și implementare o lege dreaptă a salarizării, domnului Bănicioiu îi urez succes în pariul pe care l-a făcut cu rezidenții, cu medicii și personalul din sănătate în privința salarizării, iar pe domnul Cîmpeanu îl susținem cu toții ca majorările salariale pentru dascăli, deja demarate de la începutul anului, să continue și în anii următori, așa cum ne-am angajat în fața acestora.

Am ținut să vă fac acest scurt inventar al măsurilor luate de Guvernul Ponta în ultimul an, pentru a vă demonstra în doar câteva cuvinte că lucrul bine făcut se află la Guvern, iar românii deja au înțeles acest lucru. Mai mult, pentru a înlătura orice urmă de subiectivism în aprecierea politicilor corecte ale Guvernului Ponta, le recomand tuturor celor care sunt critici de meserie să analizeze ultimele rapoarte ale Comisiei Europene, ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, care spun la unison că România face ceea ce trebuie pentru cetățenii săi și este pe calea cea bună. Guvernul a făcut multe lucruri bune și multe mai sunt de făcut. Știm cu toții că nu toate se pot realiza peste noapte, motiv pentru care îi urez actualului premier un mandat cel puțin egal ca durată cu cel al fostului premier luxemburghez, actual președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker.

    Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică referitoare la Votul prin corespondență;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Votul prin corespondență"

Preocupările PNL pentru asigurarea respectării drepturilor electorale ale cetățenilor și pentru refacerea imaginii României afectate de alegerile din noiembrie 2014 s-au concretizat într-un proiect de Lege privind votul prin corespondență, proiect care reprezintă îndeplinirea unei promisiuni făcută de liberali la alegerile prezidențiale.

Votul prin corespondență a fost și unul dintre subiectele consultărilor președintelui României cu partidele politice parlamentare desfășurate ieri la Cotroceni, PNL susținând proiectul care garantează exercitarea acestui drept fundamental al românilor din străinătate.

PSD a evitat să își exprime susținerea pentru votul prin corespondență, aceeași atitudine fiind confirmată inclusiv de Victor Ponta la ieșirea de la consultările cu președintele.

În aceste condiții, PNL cere PSD să își asume public o poziție favorabilă față de votul prin corespondență, ca sistem de vot alternativ la cel exercitat la urne, și să repare astfel din umilința îndurată de românii din diaspora, care au stat la cozi interminabile pentru a putea pune ștampila pe un buletin de vot în noiembrie 2014.

Pentru ca acest proiect să funcționeze la alegerile parlamentare de anul viitor, el ar trebui votat până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare sau într-o sesiune extraordinară înainte de luna septembrie.

De aceea, PNL propune reprezentanților majorității parlamentare să renunțe la dublul limbaj și să pună în practică ceea ce declara șeful lor referitor la votul prin corespondență: "Soluția corectă din punctul de vedere al Guvernului este o legislație care să permită un alt tip de vot, fie votul prin corespondență, fie votul electronic".

Sperăm că PSD nu va căuta pretexte pentru a ne spune că nu este posibil ca în România să se voteze prin corespondență și să acorde șanse diasporei să voteze civilizat și cu demnitate.

Am auzit de multe ori în spațiul public expresia "clasa politică nu a învățat nimic din votul românilor din 16 noiembrie".

Îl invităm pe domnul Ponta să demonstreze ce învățăminte a tras din aceste alegeri pe care le-a pierdut rușinos, pentru că "poporul are întotdeauna dreptate" și să se alăture PNL în acest demers serios al votului prin corespondență.

    Nechita-Adrian Oros - declarație politică despre Proiectul de Hotărâre privind aprobarea Programului Național Sprijin la bacalaureat, acces la facultate;

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Am citit în mass-media, cât și pe site-ul Ministerului Educației, că Guvernul a lansat în dezbatere un Proiect de Hotărâre privind aprobarea Programului Național "Sprijin la bacalaureat, acces la facultate", al cărui principal scop îl reprezintă reducerea ratei abandonului școlar, prin "intervenția la nivelul învățământului liceal și al învățământului superior, ale cărui direcții de acțiune vor conduce la ameliorarea calității educației, prin creșterea gradului de trecere de la nivelul liceal către nivelul universitar și îmbunătățirea gradului de menținere a studenților în învățământul universitar".

Deși este lăudabilă intenția guvernanților, este totuși absolut necesar să fie lămurite aspecte importante în ceea ce privește aplicarea acestui program în mod concret. Nu pot să nu mă întreb de ce nu a fost pus în dezbatere publică și proiectul Ordinului Ministrului prevăzut la art. 5 al prezentei hotărâri: "art. 5 alin. (1) - Criteriile de eligibilitate, cuantumul sprijinului și metodologia de implementare se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării științifice, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri de guvern."

Cel mai important punct îl constituie publicarea criteriilor de eligibilitate pentru ca liceele și unitățile de învățământ superior să cunoască cum și când să aplice pentru acest program, având în vedere că timpul este relativ scurt - până în luna septembrie 2015.

Este cunoscut faptul că zilele trecute Guvernul a împrumutat 200 de milioane de euro de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Liceenii vor beneficia de acești bani sub formă de granturi, din septembrie 2015, și că ajutorul va fi acordat pentru a crește numărul absolvenților, în special în liceele cu rezultate slabe la bacalaureat. Nu înțeleg de ce Guvernul nu a extins acest program pentru toate ciclurile din învățământ, având în vedere că rata abandonului școlar este mare și în ciclurile primare de învățământ, conform și notei de fundamentare a prezentei hotărâri, publicată pe site. Cred că Guvernul se concentrează pe efecte și nu pe cauze, și din aceste motive România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește finanțarea proiectelor pe educație. Trebuie găsite soluții viabile pentru îmbunătățirea reală a performanțelor educaționale în rândul tinerilor și copiilor, pentru o aliniere reală la cerințele unei economii bazate pe cunoaștere.

    Costel Alexe - declarație politică intitulată Trag un semnal urgent de alarmă către Parlamentul României: Competiția națională pentru statutul de Capitală Europeană a Culturii 2021 este viciată de către PSD prin favorizări, abuzuri, obstrucționări și calcule politice;

Domnul Costel Alexe:

"Trag un semnal urgent de alarmă către Parlamentul României: Competiția națională pentru statutul de Capitală Europeană a Culturii 2021 este viciată de către PSD prin favorizări, abuzuri, obstrucționări și calcule politice"

Unul din cele mai importante proiecte europene pentru dezvoltarea competitivității și a performanței în domeniul cultural, prin utilizarea acesteia drept un motor de transformare a comunităților, este competiția ce desemnează orașe europene ale culturii. După cum probabil știți, această titulatură nu este o simplă distincție. Ea implică o expunere extraordinară la nivel național, regional, european și internațional și face din toate pârghiile domeniului cultural adevărate mecanisme ale creșterii nivelului de trai, atragerii turiștilor și a investițiilor străine, creării locurilor de muncă și sporirii bugetelor. Orașele care au fost, de-a lungul timpului, capitale europene ale culturii s-au schimbat aproape total și au rămas, pentru mult timp, locuri preferate de turiști, adevărate repere culturale, borne în harta europeană înțesată de sute sau mii de variante pentru destinații culturale, de agrement, investiționale etc.

Începând din 1980, această inițiativă va aduna până în 2019 nu mai puțin de 60 de citadele europene. Așa cum a precizat și Ministerul Culturii, în februarie anul acesta, atunci când a lansat în mod oficial competiția națională, "conceptul «Capitală Culturală Europeană» împlinește, anul acesta, 30 de ani de la prima acțiune. În anul 1985, Atena a fost primul oraș desemnat Capitală Europeană. Orașul câștigător din România va împărți titlul, în 2021, cu un oraș din Grecia, dar și cu un oraș câștigător din țările candidate și potențialii candidați la UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Macedonia, Islanda, Muntenegru, Serbia). Țările cu vocație europeană, cum ar fi Republica Moldova, ar putea de asemenea să desemneze un oraș asociat acțiunii."

La ora actuală, practic, au fost lansate toate datele oficiale pentru competiție. Comisia Europeană, prin Direcția Generală Educație și Cultură, a lansat inclusiv ghidul pentru orașele care se pregătesc pentru depunerea candidaturii (Capitalele europene ale culturii 2020-2033). Data limită de depunere a dosarelor de candidatură este 10 octombrie 2015. Va urma perioada de jurizare, în cadrul a două întâlniri: cea de preselecție (noiembrie-decembrie 2015) și cea de selecție finală (septembrie 2016). Juriul va fi format din zece experți europeni, numiți de instituțiile europene.

Toate datele arată, până la acest moment, că această competiție are o miză uriașă. Pentru multe din orașele României, câștigarea acestui titlu poate reprezenta pur și simplu salvarea lor dintr-o anumită zonă gri, recâștigarea unui statut, atragerea atenției asupra unei regiuni sau comunități. Politic vorbind, miza este colosală, pentru că orașul care va atrage acest titlu va aduce cu el în mod automat și fonduri europene suplimentare, fonduri naționale și guvernamentale, rezolvarea problemelor infrastructurii, reconfigurarea elitelor locale, iar consensul politic de la centru va fi aproape automat, indiferent de schimbările electorale de după septembrie 2016. Niciun guvern nu va putea să nu susțină un oraș, chiar dacă acum competiția este viciată de către PSD.

Sibiu și Klaus Iohannis sunt împreună două modele edilitare, comunitare, administrative și politice de succes. Un om care a avut viziunea de a transforma comunitatea sa, mizând pe un proiect care a modificat pentru totdeauna orașul. Când mulți primari, la începutul anilor 2000, nici nu știau cum arată granița de Vest a României, o aplicație pentru un proiect european sau construirea agendei discuțiilor cu un investitor, Iohannis a reușit imposibilul. "Târgul de provincie Sibiu" a devenit o veritabilă capitală a culturii, o insulă de dezvoltare, un reper internațional pe harta lumii. Iar această veste a făcut înconjurul țării, al Europei și al lumii. Aceasta a fost cartea sa de vizită, CV-ul său pentru a răzbi în lupta politică și în câștigarea celei mai înalte demnități a statului român. Primul primar de provincie ajuns șef al statului stă pe un soclu care înseamnă o administrație de succes, construită în jurul unui proiect temerar - capitală europeană a culturii.

Din păcate, Iași, orașul meu, nu a avut această șansă în 2007. Capitală istorică a României, capitala culturală și spirituală a națiunii este în grea suferință, din perspectiva primarilor care i-au succedat la conducere după 1990.

Astăzi, în plină competiție națională pentru statutul de capitală europeană a culturii, orașul meu, Iași, este într-o situație de neînchipuit. Nu are nicio strategie culturală, nu are nicio idee despre cum aceasta poate fi armonizată cu strategia de dezvoltare a orașului, nu are un concept, un vehicul instituțional profesionist, nu a realizat la timp pașii birocratici necesari pentru a participa cu șanse de câștig la vestita competiție.

Primarul PSD, Gheorghe Nichita, un dușman al culturii, care a lăsat în paragină aproape toate monumentele publice de patrimoniu din oraș, a transformat pregătirea pentru această competiție într-un amestec de boicot, noncombat, luptă intestină, negociere politică, armă electorală și vehicul de sifonare a banilor publici pentru sinecuri și destinații fără nicio finalitate.

La început a intrat într-un conflict intern cu europarlamentarul Cătălin Ivan și, pentru a-l bloca pe acesta din urmă, și-a creat Fundația "Iași-capitală culturală europeană", pe care a înțesat-o de amatori și sinecuri. S-a autoimpus președinte al fundației, iar celelalte posturi din organigramă le-a umplut cu membri PSD sau lachei din primărie (funcționari sau consilieri locali), tocmai pentru a avea propria jucărie. Au urmat doi ani de scandaluri eterne, contestări, acuze legate de fonduri publice: 500.000 de euro au fost risipiți până acum fără nicio justificare sau folos. Haosul și propaganda au pus pe drumuri primarii din Chișinău și Cernăuți, aceștia fiind păcăliți că vor fi implicați în proiect. Acum câteva săptămâni, primarul a destituit directorul executiv al fundației, impunând propriul agitator PSD.

Până acum fundația nu a fost în stare să redacteze o strategie culturală a municipiului (deși fusese abilitată de Consiliul Local să facă acest lucru) și nici integrată în cea de dezvoltare a orașului. Toate etapele sunt întârziate, ba unele chiar falsificate, dacă e să calculăm după pașii din ghidul oficial. Doar liberalii s-au arătat dispuși să susțină proiectul și să pună la dispoziție orice este nevoie, pentru ca orașul să fie cu adevărat competitiv la momentul depunerii acestui dosar. Este aproape clar că primarul Gheorghe Nichita, pentru a nu-l supăra pe Victor Ponta, nici nu și-a propus să facă vâlvă prea mare și să facă treabă cu adevărat serioasă în privința candidaturii Iașiului. Dar va fi, cu siguranță, o temă de campanie electorală în 2016, pentru a provoca orgoliile ieșenilor. Decontul va veni după locale, adică în septembrie 2016.

Dar acest lucru nu este singurul care leagă PSD de vicierea acestei competiții. Înainte de lansarea oficială a concursului, premierul PSD, Victor Ponta, și-a declarat deschis sprijinul pentru Craiova, oraș căruia pare că i se oferă toate pârghiile instituționale pe filieră PSD pentru a-și spori șansele în competiție. De curând, a fost organizată o gală la Bruxelles, în 2013 a fost realizată o gală la Ateneul Român din București unde prezența premierului Ponta, alături de primarul-plagiator și antieuropean (fost PRM), Lia Olguța Vasilescu, a întipărit ideea că municipiul în cauză beneficiază de cel mai mare sprijin. Mai mult, investiții uriașe guvernamentale sunt prognozate la Craiova în perioada următoare, alte orașe, inclusiv Iașiul, fiind văduvite de orice sprijin din partea Executivului pentru marile proiecte. Favorizarea Craiovei este un proiect 100% pesedist, care viciază competiția și obstrucționează concurența corectă și obiectivă între orașele candidate. Calculul politic merge către zona Olteniei, un bazin electoral masiv al PSD.

Vicierea de către PSD a competiției naționale pentru statutul de capitală europeană a culturii 2021 a continuat cu implicarea Bucureștiului în acest proces. De curând, ARCUB a lansat proiectul pentru ca municipiul București să fie oraș candidat, asta în condițiile în care primarul PSD, Sorin Oprescu, este un dușman declarat al patrimoniului. Mai mult, intrarea Bucureștiului în competiție ar sugruma pur și simplu întreaga inițiativă națională, șansa orașelor de provincie ar fi zdrobită. Nici sensul competiției europene nu este de a impune capitale naționale ca orașe culturale, ci de a dezvolta orașe, prin intermediul culturii. Dar Victor Ponta este iarăși laș, pentru a face o declarație pe subiect, în sensul de a nu încuraja primăria București să intervină în această competiție. Oprescu va candida din nou în 2016 pentru un nou mandat și, din calcule politice, Ponta nu își permite să se răfuiască nici măcar de dragul capitalei europene a culturii.

Totodată, ministrul culturii, cărătorul de geantă al lui Ion Iliescu, care nu a activat în viața lui în domeniul cultural, ministru care nu are nici profesie și nici carieră, nu este în stare să supună unei dezbateri naționale sau parlamentare această competiție. Nici nu știe și nici nu este interesat, totul este abandonat, în lipsa unei strategii naționale în domeniul culturii.

Trag un semnal urgent de alarmă către Parlamentul României.

Competiția națională pentru statutul de Capitală Europeană a Culturii 2021 este viciată de către PSD prin favorizări, abuzuri, obstrucționări și calcule politice, menită să se stabilească în culise un câștigător dintr-un oraș cu primar PSD, dintr-o regiune tradițional votantă majoritară PSD. Experții europeni nu vor putea calcula "la rece", în lipsa unui lobby susținut din partea unor alte orașe, a unui noncombat pe linie de partid (Iași) și a supralicitării cu fonduri și evenimente pentru un oraș precum Craiova. Nesimțirea, reaua credință, bătaia de joc nu s-au oprit la 16 noiembrie 2014. Până și în chestiunea capitalei culturale europene, PSD a reușit să deturneze sensul real și să instrumenteze competiția în favoarea sa electorală și a clovnului Viorel Ponta!

    Mircea Dolha - declarație politică: Domnule ministru Rus, sunteți incompetent, iresponsabil ori ambele?;

Domnul Mircea Dolha:

"Domnule ministru Rus, sunteți incompetent, iresponsabil ori ambele?"

Constat cu stupoare că ministrul Rus sărbătorește liniștit o lună de când s-a făcut de râs la Bruxelles cu celebrul masterplan inteligent și persiflează în stilu-i caracteristic Comisia Europeană, depășind cu nonșalanță termenul de 9 aprilie, când trebuia să prezinte oficialilor europeni masterplanul refăcut pe bune de data asta!

Acum o lună scriam că ne-am obișnuit deja ca miniștrii Cabinetului Ponta să fie lei paralei în studiourile televiziunilor. Problema este însă atunci când valoarea și calitatea muncii lor sunt verificate la Bruxelles, de exemplu, iar Comisia Europeană îi trimite înapoi acasă cu coada între picioare. Așa s-a petrecut și cu Masterplanul General de Transport al României care a fost făcut praf de către specialiștii europeni, și care l-au trimis acasă pe domnul ministru Ioan Rus pentru a reface proiectul. Milioanelor de români nu le face deloc plăcere că, din nou, România a fost scoasă la tablă și prinsă cu lecția neînvățată, cu teme făcute în grabă, corectate cu mult roșu de cei care pot da undă verde celor mai importante proiecte de infrastructură din istoria modernă a țării noastre. Și am doar trei întrebări pentru ministrul Rus:

  1. De ce nu ați respectat termenul 9 aprilie asumat în fața Comisiei Europene, când în joc sunt miliarde de euro ce pot fi atrași în infrastructura de transporturi a României care se află într-o stare deplorabilă, România ajungând pe ultimul loc din Uniunea Europeană, toți românii fiind afectați într-o formă sau alta din cauza asta?
  2. Chiar așa de prost stați la partid încât să nu mai aveți purtători de vorbe care să vă laude și o lăsați pe "gingașa căprioară", doamna senator Firea, să vă sară în apărare și să declare inepții, sfidând românii și realitatea cum că, de exemplu, din 2012 și până azi, de când PSD este la guvernare, sunt recepționați 700 km de autostradă? Doamna purtătoare de vorbe aiuristice trebuie să afle că de la Decebal și Traian și până astăzi în România avem abia 684,7 km de autostradă. I-aș mai spune câteva lucruri, doar adevărate, doamnei politician, dar o las să poată naște cu bine peste câteva zile al doilea copil, de când Victor Ponta este șeful Guvernului! Și pentru asta o felicit sincer. Pentru cei trei copii, bineînțeles, însă pentru modul în care face politică nu pot s-o felicit, ci din contră!
  3. Domnule ministru Rus, de ce nu vă mai prezentați trufaș pe la televiziuni și acum, ca un geniu în domeniul transporturilor, să ne explicați "la tablă" masterplanul refăcut pe bune de data asta pentru a fi agreat de către Bruxelles și ... apropo, cum e cu drumul Comarnic-Brașov?

Aștept răspunsul dumneavoastră oral și în scris!

    Radu Zlati - declarație politică cu tema Statul român investește puțin și prost în educația universitară;

Domnul Radu Zlati:

"Statul român investește puțin și prost în educația universitară"

Opinia publică a fost încunoștințată despre acordul dintre Guvernul român și Banca mondială cu privire la un proiect cu finanțare externă, proiect ce are în vedere reducerea abandonului școlar, creșterea ratei de promovabilitate la examenul de bacalaureat și creșterea ratei de înscriere și absolvire a studiilor universitare. Consider că acordul este binevenit, cei 200 de milioane de euro venind să sprijine un buget, cel al Ministerului Educației Naționale, mult prea anemic în comparație cu necesitățile învățământului românesc.

Din păcate guvernul copy-paste girat de către domnul Victor Ponta s-a grăbit să se împodobească cu penele de păun ale Băncii Mondiale, emițând un proiect de hotărâre a Guvernului care are în vedere implementarea proiectului "Sprijin la bacalaureat, acces la facultate" și care, chipurile, este finanțat de la bugetul Ministerului Educației și "din alte surse" fără a se menționa bugetarea vitală venită din partea Băncii Mondiale pentru Proiectul privind învățământul secundar din România (Romania Secondary Education Project - ROSE).

Este încă o dovadă, dacă mai era cazul, că cei care guvernează pentru moment România doresc reclamă, dar nu se obosesc să caute pe plan intern resursele necesare dezvoltării - fie chiar și în cazul unui sector esențial pentru dezvoltarea societății românești, precum este cel al educației.

De altfel, resursele financiare românești, puține cum sunt, sunt prost administrate. Numai în ceea ce privește învățământul universitar, în timp ce finanțarea per student a scăzut dramatic în ultimii ani, statul mai acceptă existența și finanțarea unor universități de stat în municipii reședință de județ, universități care nu au nici în clin nici în mânecă cu învățământul de calitate, și nu sunt cu nimic mai presus de faimoasele fabrici de diplome ale unor universități private. Și toate acestea, deoarece miniștrii din ultima vreme au stopat procesul de evaluare a unităților de învățământ universitar conform prevederilor LEN 1/2011, lăsând acest sector al educației românești în voia bunului plac al ministrului de resort și camarilei politice instalată în clădirea de pe general Berthelot.

Iată încă un motiv pentru a cere, în această aulă, demisia ministrului educației naționale, domnul Sorin Cîmpeanu.

    Florica Cherecheș - declarație politică având ca titlu Vrem o reformă reală a învățământului românesc sau doar să mai aruncăm niște bani pe fereastră?;

Doamna Florica Cherecheș:

"Vrem o reformă reală a învățământului românesc sau doar să mai aruncăm niște bani pe fereastră?"

Săptămâna trecută, pe site-ul Ministerului Educației și cercetării științifice a fost publicat, spre dezbatere, proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Programului Național "Sprijin la bacalaureat, acces la facultate", prin care se dorește:

  1. reducerea ratei de abandon școlar în licee, respectiv reducerea ratei de abandon a studiilor universitare;
  2. creșterea ratei de absolvire și îmbunătățirea promovabilității la examenul de bacalaureat;
  3. creșterea ratei de înscriere în învățământul superior.

Programul se va desfășura timp de 7 ani, începând cu septembrie 2015, cu finanțare acordată de Ministerul Educației către liceele și universitățile de stat care se califică la competiții de acordare de granturi. Guvernul a adoptat deja acest program și a semnat, în acest sens, cu Banca Mondială, un contract de împrumut de 200 de milioane de euro. Cele șase articole ale hotărârii nu ne lămuresc ce anume se dorește în cadrul acestui program, urmând ca metodologia să apară mai târziu.

În condițiile în care rata de absolvire cu diplomă de bacalaureat a elevilor în vârstă de 18 ani s-a diminuat în ultimii ani de la 63,4% la 39,2%, iar rata de absolvire la Bacalaureat a scăzut de la 78% în 2009 la 58% în 2013, sunt de acord că trebuie să luăm măsuri pentru a nu mai pierde sute de mii de tineri în continuare.

Am însă o serie de nedumeriri și întrebări cu privire la succesul acestui program costisitor, pentru că eu cred că intervenția ar trebui făcută mult mai devreme. Din bugetul de stat se cheltuiesc anual sume considerabile, dar totuși insuficiente, pentru educație, succesul bacalaureatului fiind asigurat doar de pregătirea temeinică și riguroasă pe parcursul celor 12 ani de școală și nu de intervenții punctuale făcute în ultimul ceas.

Pe de altă parte, programul se bazează pe prezumția că toți copiii din România trebuie să termine un liceu, să ia bacalaureatul, să intre la o facultate și apoi să își ia examenul de licență. Și apoi ce? Unde să își găsească un loc de muncă toți absolvenții care au o pregătire practică insuficientă și neadecvată cerințelor angajatorilor?

Ce-ar fi să investim acești bani în orientarea școlară și profesională a elevilor din ciclul gimnazial, astfel încât să aleagă bazat pe abilitățile și înclinația lor, fie a urma un liceu și apoi o facultate, fie a urma o școală profesională, care poate fi apoi continuată cu studii universitare de către cei care doresc specializarea într-un anumit domeniu? O parte din bani s-ar putea folosi pentru modernizarea și dotarea atelierelor școlare, în care elevii fac practică pentru a-și însuși o meserie. Aceasta e nevoia percepută de foarte mulți investitori în țara noastră, căreia, actualul sistem de învățământ nu îi răspunde pe măsură. În toate țările în care s-a dezvoltat învățământul profesional, rata de abandon școlar a scăzut, iar șomajul în rândul tinerilor, de asemenea.

Cum se explică discriminarea, încă o dată, a elevilor și studenților români din instituțiile private și confesionale? Acestora li se refuză, prin prorogare anuală, nu doar dreptul la finanțarea de bază asigurată prin Legea nr. 1 a educației naționale, dar și accesul la aceste granturi care vor contribui la atingerea mărețelor obiective menționate în hotărâre. Se pare că ei nu vor fi eligibili pentru a participa la concursurile pentru atribuirea granturilor, lucru care-i va nemulțumi profund pe părinții care plătesc taxe și impozite statului român.

Aștept cu nerăbdare ca metodologia să lămurească o parte din întrebări și să nu se dovedească a fi doar bani aruncați în vânt, dar cel mai mult doresc să existe o reformă adevărată a sistemului de învățământ, cu implicarea reală a specialiștilor din domeniu, pentru ca tinerii din România să fie bine pregătiți și responsabili, pentru a dezvolta în continuare această țară și pentru o conformare reală la cerințele economiei românești.

    Marioara Nistor - declarație politică intitulată UNPR sprijină tinerii pentru a intra pe piața muncii și luptă pentru reducerea șomajului în țara noastră;

Doamna Marioara Nistor:

"UNPR sprijină tinerii pentru a intra pe piața muncii și luptă pentru reducerea șomajului în țara noastră"

Șomajul este astăzi unul dintre fenomenele care afectează economiile tuturor țărilor. Șomajul este o problemă de care se lovesc majoritatea statelor UE, inclusiv România.

Țara noastră, la capitolul șomaj se plasează sub media UE de 10%, dar situația trebuie îmbunătățită, mai ales în acele județe unde decalajele economice înregistrate sunt semnificative. Unul dintre județele ce este afectat de rata mare de șomaj, este județul Brăila, zonă pe care o reprezint în Parlament, unde lipsa locurilor de muncă este o problemă pregnantă.

Din punct de vedere al șomajului, județul Brăila depășește media națională. Rata șomajului la sfârșitul lunii martie 2015 a fost de 7,29%, media națională fiind de 5,51%, dar totuși departe de județele cu extreme, unde rata șomajului depășește 10 sau 11 procente.

Una dintre problemele actuale și proeminente în județul Brăila este lipsa locurilor de muncă pentru tineri. Datele statistice ne arată că din aproximativ 9.000 de șomeri, un sfert dintre aceștia au vârsta sub 29 de ani.

UNPR sprijină tinerii pentru a intra pe piața muncii și luptă pentru reducerea șomajului în țara noastră. Una dintre prioritățile noastre este creșterea ratei de ocupare, cu un accent deosebit pe promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. În acest sens, UNPR sprijină Proiectul de Lege privind "Primul loc de muncă". Proiectul de lege vizează tinerii cu vârste între 16 și 29 de ani, care nu au mai avut anterior un loc de muncă pe perioadă nedeterminată. Proiectul prevede ca angajatorii care încadrează cu normă întreagă, pe durată nedeterminată, tineri cu vârsta cuprinsă între 16-29 de ani, vor primi lunar, pentru fiecare tânăr încadrat la primul loc de muncă, o sumă egală cu valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Angajatorii vor fi scutiți de la plata contribuțiilor de asigurări sociale, pentru acești tineri, pe o perioadă de 18 luni.

Această lege va diminua rata șomajului și, mai mult, va rezolva și problema tinerilor cărora li se cere experiență la angajare.

Pentru rezolvarea fenomenului șomajului sunt necesare măsuri de stimulare a economiei, iar această lege este una dintre măsurile atât de urgente, pentru țara noastră.

Prin acest proiect, vom stimula și sprijini angajatorii din România să angajeze cât mai mulți tineri, astfel încât să reducem rata șomajului, cât și să ajutăm tinerii, să nu mai fie nevoiți să plece din țară.

    Hubert Petru Ștefan Thuma - declarație politică referitoare la atenția deosebită acordată la nivel european și mondial eficienței energetice;

Domnul Hubert Petru Ștefan Thuma:

Unul dintre sectoarele căruia i se acordă o atenție deosebită la nivel european și cel mondial este cel al eficienței energetice.

În acest context, tema alimentării eficiente cu energie reprezintă o punct major pe agenda de lucru a viitorului Guvern liberal, având în vedere impactul asupra costurilor acesteia asupra populației, asupra competitivității economice și securității energetice, dar și asupra mediului.

Considerăm că obligațiile asumate în baza legislației UE pot fi transformate în oportunități de dezvoltare a unor sectoare, prin măsuri coordonate. Vom acorda o atenție deosebită clădirilor, care reprezintă 36% din consumul final de energie, iar potențialul de reducere prin măsuri de eficiență energetică este de peste 40%. Este necesară stabilirea unor coduri de proiectare și construcție pentru clădirile noi care să asigure condițiile de eficiență tipice, uzuale, similare celor deja existente în mai multe țări din UE, ținând cont de particularitățile climatice și resursele locale.

Definirea și extinderea rolului companiilor de servicii energetice, încurajarea unor contracte pe termen lung privind reabilitarea clădirilor și furnizarea de energie în sistem centralizat și valorificarea resurselor regenerabile locale reprezintă principalul instrument pentru atingerea obiectivelor legate de eficiență energetică, atragerea de fonduri private și dezvoltarea unei piețe dinamice. Taxele locale trebuie dimensionate în funcție de performanțele energetice ale clădirii.

În egală măsura trebuie corectate ineficiențele energetice din industrie, agricultură și transporturi. Atingerea obiectivelor de eficiență energetică trebuie urmărită pe tot lanțul de la producătorii de energie, transport, distribuție, furnizare, până la consumator.

În ceea ce privește criteriile de performanță economică a investițiilor în eficiență energetică, acestea pot fi atinse ca urmare a maturizării unor tehnologii. Fondurile europene și cele publice trebuie țintite către sectoarele prioritare, care nu se pot susține prin criterii de piață, inclusiv ca instrument de protecție socială.

În ceea ce privește distribuția gazelor, energiei electrice și termice, indiferent de forma de proprietate a operatorilor acestei infrastructuri, standardele trebuie redefinite, iar fiabilitatea și eficiența măsurate printr-un set de indicatori, astfel încât alimentarea cu energie a populației să nu mai fie pusă în pericol de avarii grave. Pe termen mediu și lung, orientarea consumatorilor casnici spre înlocuirea gazelor naturale cu energia electrică în activități din gospodării (gătitul alimentelor) sau ca sursa complementară de încălzire, implică o regândire a infrastructurii de distribuție a energiei electrice și a normativelor privind alimentarea locuințelor.

    Raluca-Cristina Ispir - declarație politică referitoare la abandonul școlar;

Doamna Raluca-Cristina Ispir:

Declarația mea politică de astăzi vă aduce în atenție o problemă gravă a sistemului de învățământ românesc, și anume aceea a abandonului școlar. Motivele acestui fenomen sunt multiple. În cele ce urmează vă voi prezenta câteva dintre ele, precum și soluțiile liberale de rezolvare propuse în Programul de guvernare pe termen mediu și lung, expus în această primăvară.

În primă fază, considerăm că accesul la educație trebuie văzut din punctele de vedere ale beneficiarului: accesul la infrastructura materială și la resursa umană, accesul la informație și accesul la finanțare. Cele trei elemente reprezintă obligații de bază ale sistemului de educație către beneficiarii săi. În momentul de față ne confruntăm cu existența unui mare număr de tineri care nu sunt angajați și care nu urmează programe de educație sau formare profesională. De asemenea, trebuie să ne îndreptăm atenția asupra familiilor și a copiilor în situație de sărăcie extremă și asupra neintegrării sau lipsei serviciilor educaționale pentru un număr semnificativ de copii cu cerințe educaționale speciale. Soluțiile pentru garantarea accesului la educație se referă nu doar la eliminarea discriminărilor, ci mai ales la generalizarea oportunităților.

Reducerea abandonului școlar și a ratei de părăsire timpurie a școlii reprezintă unul dintre cele mai dificile obiective pentru România, reprezentând în același timp un angajament față de Uniunea Europeană, în contextul Strategiei EU 2020.

În momentul de față, rata de părăsire timpurie a școlii este de cca. 17%, fiind cauzată de contextul familial (peste 70%) și de gradul de sărăcie al acestora. Soluțiile pentru reducerea abandonului școlar trebuie introduse în funcție de gradul de extindere al acestuia pe diferitele niveluri de studii. Considerăm că este nevoie de creșterea accesului la școala de proximitate și completarea educației, față în față cu învățarea la distanță, prin intermediul tehnologiilor digitale; urgentarea introducerii internetului în toate unitățile școlare; formarea de pachete financiare privilegiate pentru cadrele didactice care vor activa în zone rurale, în funcție de un set de criterii specifice și pentru formarea acestora; susținerea inițiativelor public-private care urmăresc înlesnirea transportului elevilor pe traseul domiciliu - școală - domiciliu și învățarea la distanță, utilizând mijloace digitale; asigurarea condițiilor pentru introducerea celor 5 criterii ale "stării de bine în școli" conform cerințelor UNICEF: educație incluzivă, relevantă și eficace educativ, sigură și sănătoasă inclusiv emoțional și psihologic, deschisă către egalitatea de gen, activă și participativă la cerințele comunității, prin susținerea de programe publice sau private - de la alimente gratuite în școli, programe de supraveghere după școală, consiliere psihologică etc.

Pe lângă toate acestea enumerate, care sunt doar o parte dintre soluțiile liberale propuse pentru diminuarea ratei abandonului școlar în România, trebuie să ne concentrăm eforturile pe întărirea colaborării instituționale.

    Raluca Surdu - argumente în favoarea schimbării legislației care reglementează organizarea și desfășurarea alegerilor locale din România;

Doamna Raluca Surdu:

Prin intermediul declarației mele politice de astăzi doresc să evidențiez necesitatea schimbării legislației care reglementează organizarea și desfășurarea alegerilor locale din România în sensul în care să existe două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor.

Revenirea la alegerea primarilor în două tururi este o prioritate pentru PNL și, mai mult de atât, este o necesitate pentru democrația din România.

În primul rând, se impune o întrebare cât se poate de firească: dacă pentru cea mai importantă funcție din statul român, și anume poziția de șef al statului, se organizează două tururi de scrutin, de ce acest lucru nu se întâmplă și în cazul primarilor?

Într-un peisaj politic precum cel din România, consider că avem nevoie cât mai repede de o legislație care să înlăture orice fel de incertitudine și să asigure românilor ideea că vor fi conduși de primari care se bucură de o susținere majoritară din partea comunității pe care vor să o conducă. Spre exemplu, un edil ales cu un scor de 25% sau maximum 30%, așa știm că s-a întâmplat în multe cazuri în 2012, și probabil așa se va întâmpla și în 2016 dacă nu renunțăm la ideea alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin, putem spune că este lipsit de legitimitate. Cu o legitimitate scăzută, este slăbită și autoritatea pe care respectivul primar o va avea în fața electoratului.

Propunerea ca primarii să fie aleși într-un singur tur este una care știm bine că oferă un avantaj uriaș primarilor aflați în funcție. Actuala lege consider că poate favoriza un soi de monopol al unui anumit partid politic. Sunt clar dezavantajați ceilalți competitori, care nu beneficiază de un mecanism politic performant, dar care au în schimb un program politic consistent pentru electorat. De ce să nu aibă cu toții premise egale?

De asemenea, știm la fel de bine că mulți primari în funcție sunt deja erodați din punct de vedere al imaginii sau al autorității pe care o mai au și par și incapabili să mai poată contribui în vreun fel la modernizarea și dezvoltarea comunităților pe care le conduc. Această situație în care mulți primari sunt contestați de o mare parte din populație și, de asemenea, se confruntă cu serioase probleme de imagine sau de altă natură se poate remedia doar prin revenirea la sistemul în care primarii să fie aleși în două tururi de scrutin. Un candidat cu proiecte consistente pentru respectiva comunitate pare, din start, pierzător în fața unui primar în funcție deja de câteva mandate, și astfel electoratul poate pierde ocazia să cunoască o îmbunătățire a condițiilor din cadrul respectivei localități.

Unul din argumentele de forță invocat de cei ce susțin că alegerea primarilor într-un singur tur reprezintă și o economie la bugetul de stat este, din punctul meu de vedere, o problemă cât se poate de falsă. În realitate, cifrele spun cu totul altceva. De exemplu, potrivit informațiilor publice, în iunie 2012 Guvernul a alocat aproximativ 100 de milioane de lei pentru organizarea scrutinului de la nivel local, suma care a fost cu o treime mai mare decât la alegerile locale din 2008, care s-au desfășurat în două tururi de scrutin și pentru care executivul de atunci a cheltuit doar 66 de milioane de lei.

În concluzie, întrebarea pe care o am față de cei care susțin cu vehemență alegerea primarilor dintr-un singur tur este următoarea: vrem o restartare adevărată, consistentă, în politica românească și în administrația locală din România, care să fie în interesul direct al cetățenilor, sau vrem să continuăm în același mod care, privind în ansamblu, pare să fie unul incompatibil cu dezvoltarea și modernizarea comunităților locale? Românii au demonstrat, incontestabil, în 16 noiembrie, că vor o altfel de politică, vor să fie conduși de politicieni cu viziuni noi, cu altfel de atitudini.

    Neviser Zaharcu - declarație politică: - Ministerul Educației trebuie să rezolve situația predării simultane din școlile tulcene;

Doamna Neviser Zaharcu:

"Ministerul Educației trebuie să rezolve situația predării simultane din școlile tulcene"

În ultimii ani, județul Tulcea s-a confruntat tot mai acut cu problema numărului claselor în care predarea se face simultan, fără ca responsabilii învățământului tulcean să identifice o soluție la această criză. Numai în ultimul an școlar numărul claselor simultane a crescut de la 62 la 70, iar pentru anul școlar 2015-2016 nu se anunță scăderea acestora.

Responsabilii Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Tulcea susțin, pe bună dreptate, că nu au cum să rezolve situații de genul existenței a doar doi copii la clasa a II-a și a niciunuia în clasa a III-a. Din cauza numărului redus de copii din multe localități, învățământul primar tulcean va continua să funcționeze în majoritate în sistem simultan, respectiv clasa I cu clasa a III-a și clasa a II-a cu clasa a IV-a.

În aceste condiții, m-am adresat ministrului educației și cercetării, căruia i-am lansat următoarele întrebări: Ce sugestii ați oferit conducerii IȘJ Tulcea pentru rezolvarea acestei situații dificile, respectiv pentru reducerea numărului claselor cu predare simultană? care este evoluția numărului de elevi din învățământul obligatoriu de stat din județul Tulcea din ultimii 25 de ani, ținând seama de faptul că este un județ fruntaș atât la capitolul depopulare, cât și la starea de sărăcie a populației? în ce mod vedeți susținerea învățământului tulcean, pentru a facilita accesul la educație al copiilor proveniți din familii cu posibilități materiale reduse? cum veți rezolva deconturile transportului copiilor către școlile din alte localități decât cele de domiciliu, dat fiind faptul că singura posibilitate este cea fluvială?

Consider că locuitorii Deltei Dunării trebuie să aibă toate condițiile pentru a-și putea trimite copiii la școală, iar calitatea procesului de învățământ este primordială. Mai ales elevii proveniți din familii sărace trebuie sprijiniți de stat, precum și cadrele didactice care fac naveta kilometri întregi pentru a-i învăța carte pe copii.

    Neviser Zaharcu - declarație politică: - Motivele lipsei de la școală a copiilor romi și soluțiile pentru rezolvarea problemei;

Doamna Neviser Zaharcu:

"Motivele lipsei de la școală a copiilor romi și soluțiile pentru rezolvarea problemei"

Puși să stea în ultima bancă și marginalizați de colegi - aceasta este soarta a mii de elevi de etnie romă. Potrivit unui studiu realizat de Roma Education Fund și UNICEF, copiii romi sunt în continuare discriminați la școală. Din această cauză, dar și pe fondul sărăciei, mulți dintre ei renunță la studii. Fiecare al treilea elev rom care a participat la studiu a recunoscut că nu de puține ori merge la școală cu stomacul gol, pentru că nu are mâncare acasă.

Mai mult, un sfert din familiile elevilor de etnie romă trăiesc doar din alocația pe care le-o dă statul. Prin comparație, doar 11% din familiile nerome din România se află în această situație. Majoritatea părinților romi recunosc că își trimit copiii la școală tocmai pentru a primi această alocație lunară. În plus, interesul lor față de ceea ce învață copiii este unul redus, în condițiile în care aproape 30% dintre părinții care au participat la studiu abia au terminat clasele primare sau nu au făcut deloc școală.

Pentru a încerca să rezolve această situație, ministrul educației și cercetării trebuie să ne spună dacă este corectă afirmația că copiii romi sunt discriminați în școlile din România. De asemenea, l-am întrebat ce face ministerul pe care îl conduce pentru a evita situația actuală, în care unul din patru elevi înscriși în ciclul primar părăsește școala înainte de a termina clasa a IV-a, în timp ce ciclul gimnazial, jumătate din elevii înscriși în clasa a V-a nu finalizează clasa a VIII-a. Trebuie să vedem și care este situația elevilor neșcolarizați de etnie romă, atât la nivel național, cât și al județului Tulcea.

Sunt o serie de aspecte necesar a fi rezolvate din acest punct de vedere, deoarece accesul liber și neîngrădit la școală se adresează tuturor copiilor din România. Faptul că elevii de etnie romă sunt codași la frecvența la școală este o problemă a tuturor, iar autoritățile sunt obligate să o rezolve.

    Neviser Zaharcu - declarație politică: - Proiectele europene din Delta Dunării trebuie cunoscute și de localnici;

Doamna Neviser Zaharcu:

"Proiectele europene din Delta Dunării trebuie cunoscute și de localnici"

După cum toată lumea este de acord, Rezervația Biosferei Delta Dunării are nevoie imperioasă de accesarea fondurilor europene pentru o serie de sectoare importante, care vor permite perpetuarea și păstrarea imensei bogății a naturii de aici, dar și evoluția pozitivă a locuitorilor săi, din punct de vedere material.

În acest context, există deja un proiect în curs de implementare, respectiv Instrumentul financiar european Investiții Teritoriale Integrate (ITI), care ar duce la creșterea gradului de dezvoltare, atât a zonei Deltei, cât și a economiei naționale în general. Instrumentele financiare de genul celor implementate în județul Tulcea sunt o noutate absolută pentru regulamentele europene.

Pentru corecta informare a populației din Delta Dunării, m-am adresat noului ministru al fondurilor europene, cu următoarele întrebări: ce presupune derularea ITI în Delta Dunării, ce finanțare are asigurată și câte comunități vor beneficia de aceste fonduri de dezvoltare? ce beneficii vor avea locuitorii Deltei Dunării la finalizarea acestui proiect, respectiv din punctul de vedere al infrastructurii și serviciilor sociale? cum intenționează să angrenați populația Deltei în proiectele europene care vizează creșterea competitivității și coeziunii sociale? ce își propune ITI pentru domeniile asistență și protecție socială, sănătate și educație?

Sunt de părere că, în ciuda eforturilor făcute în ultima perioadă, populația României în general și oamenii din Delta Dunării în special, mai ales cei din zonele izolate, nu au informații suficiente pentru a ști modalitatea potrivit căreia pot intra în posesia fondurilor europene acordate pentru toate domeniile de referință. Tocmai în această idee consider că Ministerul Fondurilor Europene trebuie să deruleze ample campanii de informare, adresate tuturor locuitorilor din Deltă, pentru ca oamenii să știe cu adevărat ce au de făcut și astfel să nu mai fie nevoiți să aștepte totul din partea autorităților.

    Neviser Zaharcu - declarație politică: - Programul pentru ajutorarea persoanelor defavorizate, extrem de pozitiv pentru oamenii din Tulcea;

Doamna Neviser Zaharcu:

"Programul pentru ajutorarea persoanelor defavorizate, extrem de pozitiv pentru oamenii din Tulcea"

Programul de ajutorare cu alimente din partea Guvernului României și a Uniunii Europene a început în toamna trecută, iar în acest răstimp mii de pachete au ajuns și în posesia persoanelor cu venituri mici din județul Tulcea. După cum bine știți, Tulcea ocupă un loc fruntaș în țară în ceea ce privește procentul populației sărace, tocmai de aceea acest ajutor a fost mai mult decât binevenit pentru o mulțime de familii nevoiașe. Demn de remarcat este faptul că reprezentanții Guvernului în teritoriu au decis să redistribuie pachetele cu alimente în cazurile excedentare spre localitățile care au mai solicitat astfel de ajutoare, un fapt fără îndoială lăudabil.

Cunoscându-i preocuparea pentru rezolvarea problemelor persoanelor cu venituri reduse, am întrebat-o pe doamna ministru Rovana Plumb următoarele: Câte pachete cu alimente din partea Guvernului și a Uniunii Europene au ajuns în acest an în județul Tulcea, defalcat pe localități? Cum vă gândiți să soluționați cererile de suplimentare a acestor ajutoare venite din partea mai multor localități izolate din Delta Dunării? Care este impactul Programului pentru ajutorarea persoanelor defavorizate desfășurat în județul Tulcea, raportat la eforturile făcute pentru combaterea sărăciei? Cum apreciați că se va putea diminua în viitor procentul însemnat de persoane aflate la limita sărăciei din Delta Dunării?

Consider că Strategia Guvernului pentru combaterea sărăciei trebuie să includă cu prioritate persoanele defavorizate și vârstnicii. România are nevoie de desăvârșirea echilibrului social, iar aceste ajutoare de la Uniunea Europeană contribuie la sprijinul acordat de stat pentru a diminua discrepanțele sociale existente.

    Neviser Zaharcu - declarație politică: - Speciile de păsări ocrotite de lege din Rezervația Biosferei Delta Dunării trebuie protejate și monitorizate;

Doamna Neviser Zaharcu:

"Speciile de păsări ocrotite de lege din Rezervația Biosferei Delta Dunării trebuie protejate și monitorizate"

Delta Dunări constituie, după cum bine știți, un izvor incredibil de specii de păsări protejate, fără îndoială cele mai multe din Europa și printre primele din lume! Flora și fauna din arealul protejat de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) sunt, în consecință, extrem de dificil de monitorizat, mai ales în situațiile în care apar anumite schimbări în comportamentul vietăților.

Pelicanul creț este, spre exemplu, una dintre cele două specii europene de pelican care pot fi observate în România, fiind, în același timp, periclitată la nivel mondial și, ca atare, protejată.

Spre exemplu, Insula Ceaplace din complexul Razim-Sinoe, din incinta Rezervației Biosferei Delta Dunării, a fost cu circa 15 ani în urmă scena unui proiect derulat de Societatea Ornitologică din România și Societatea Regală pentru Protecția Păsărilor din Marea Britanie, în parteneriat cu ARBDD. Scopul urmărit a fost acela de a majora suprafața de cuibărit a coloniei de pelicani creți din Delta Dunării, considerată a fi a treia colonie ca mărime din Europa a acestei specii. În urma măsurătorilor efectuate, s-a stabilit că de la numărul inițial de 20-30 de perechi de pelicani creți existenți în anii 2000, numărul acestora a crescut până la peste 100 de perechi în ultima perioadă.

În aceste condiții, ministrul mediului trebuie să îmi răspundă la câteva întrebări punctuale: Care este situația păsărilor protejate de lege din Rezervația Biosferei Delta Dunării, respectiv când s-a efectuat ultimul recensământ oficial pentru stabilirea aproximativă a numărului speciilor existente în prezent? Ce resurse are Ministerul Mediului pentru a monitoriza coloniile de păsări protejate din Delta Dunării? Cum considerați că se poate implica mai activ Ministerul Mediului în programele destinate protejării și perpetuării speciilor ocrotite de lege? Care sunt pedepsele aplicate în situația depistării anumitor persoane care atentează, sub diferite forme, la integritatea păsărilor protejate? Câte persoane vinovate de astfel de infracțiuni au fost descoperite în ultimii ani și ce sancțiuni au primit acestea?

Îmi exprim speranța că autoritățile statului român vor găsi măsurile potrivite pentru menținerea și perpetuarea arealului protejat din Delta Dunării, a florei și faunei, pentru ca unicitatea acestei zone să dăinuie peste veacuri.

    Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică: - Industria auto românească, trimisă la plimbare;

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Industria auto românească trimisă la plimbare "

Promisiunile domnului prim-ministru Victor Ponta cum că în 2015 vor începe lucrările la autostrada Pitești - Râmnicu Vâlcea - Sibiu s-au dus pe apa sâmbetei, cum s-a întâmplat de altfel cu tot ceea ne-a mai spus domnul prim-ministru când s-a aflat în câte o campanie electorală. De ce atrag atenția asupra acestei autostrăzi în special? Pentru că din punct de vedere economic și social ar reprezenta un adevărat câștig pentru România, iar unul din principalele motive îl reprezintă uzina Dacia de la Mioveni. Vorbim de 120 de km care ar urma să lege Portul Constanța, Bucureștiul și Dacia de occidentul european.

Avertismentele celor de la Renault, venite încă din 2013, prin care atrăgeau atenția că își vor muta investiția în Maroc, sau protestele din ce în ce mai dese ale angajaților de la Dacia Mioveni nu i-au mișcat cu nimic pe miniștrii Cabinetelor Ponta II, III, IV ș.a.m.d. Doar recomandările privind construcția acesteia, venite din partea Comisiei Europene, care a declarat această autostradă prioritate zero, ne-au salvat de la o decizie dezastruoasă luată inițial de Guvernul Ponta, care vroia să transforme acest tronson în drum expres.

Incompetența și neputința autorităților de a demara și finaliza construcția de autostrăzi strategice pentru economia României a devenit o problemă gravă pentru toți marii exportatori. Dacă ne referim la autostrada București-Pitești, nu vorbim de o cerință a celui mai mare investitor din țară - Renault -, ci de interesul pe care țara noastră îl are de a păstra cel mai profitabil producător de autoturisme din România, care este și cel mai mare exportator al țării, cu o vânzare de circa 4 miliarde de euro în 2014, de a menține în România un produs competitiv și cerut pe piața europeană, de a contribui la menținerea a peste 13.500 de angajați la Dacia Mioveni și a altor 150.000 de lucrători din industria de subansamble și componente auto dezvoltată pe orizontală. Necesitatea asigurării unei infrastructuri rutiere decente și a construcției în regim prioritar a acestui tronson nu poate fi pusă la îndoială.

Nemulțumiți de infrastructura precară din România sunt și reprezentanții constructorului auto american Ford, care susțin că nu pot produce la capacitate maximă la Craiova, neavând posibilitatea de a transporta mașinile nici pe drumuri, nici pe poduri, nici pe căile ferate. Ford România numără aproximativ 3000 de angajați și a reprezentat anul trecut al treilea mare exportator din țara noastră, cu o vânzare de bunuri de aproximativ 1 miliard de euro.

Rând pe rând industriile din România au fost distruse. Am prezentat în declarațiile trecute situația dramatică de la Complexul Energetic Oltenia sau Complexul Energetic Hunedoara. Am început să ne îndreptăm spre o distrugere a industriei auto, una din puținele care a reușit să înflorească în perioada postdecembristă. Lipsa infrastructurii înseamnă pentru Grupul Renault pierderi de 30 de euro/mașină, iar pentru Ford 80 de euro/mașină. Cât timp vor continua cele două mai companii să suporte situația înainte să se decidă să plece din România? Probabil mai puțin timp decât le-ar lua autorităților române să se trezească și să vadă, spre exemplu, cum marca Dacia, născută în 1968, va ajunge să fie produsă undeva în Maroc.

    Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică: - Un sistem sanitar bolnav;

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Un sistem sanitar bolnav"

Concluzia după trei ani de guvernare PSD: sistemul sanitar românesc este în colaps. O recunoaște chiar ministrul sănătății, aprobat de șeful său ierarhic, Victor Ponta. Cuvintele folosite de cei doi nu sunt la fel de dure precum realitatea, însă reprezintă un semnal de alarmă și, ca să-l citez pe domnul Bănicioiu, "dacă în acest an nu se iau măsuri reale pentru stoparea migrației cadrelor medicale, în maximum trei ani România va rămâne fără specialiști". De ce se vorbește abia acum de acest lucru? Poate pentru că nu suntem în an electoral și pentru că, bineînțeles, întotdeauna există un vinovat de serviciu: vechea guvernare. Este după binecunoscuta vorbă românească: "nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase".

În prezent, mai există doar 14.500 de medici în sistemul sanitar de stat, față de 24.000, câți erau în urmă cu 3 ani. Fie că au plecat în străinătate, fie că au ales să părăsească spitalele publice pentru a lucra cu normă întreagă în privat, numărul medicilor tineri, dar și al celor cu experiență a scăzut și continuă să scadă de la an la an într-un mod îngrijorător. Și nu vorbim numai de un exod al medicilor, dar și de unul al asistenților medicali sau al tehnicienilor. În ultimii ani, aproape 40.000 de asistente au plecat să lucreze peste hotare, iar motivul este de unul de înțeles. Când vorbim de salarii, care în unele cazuri sunt chiar și de 10 ori mai mari decât la noi, tentația de a profesa în străinătate este mare. În România, medicii rezidenți din spitalele publice au salarii de doar 200 de euro, iar specialiștii câștigă aproximativ 500 de euro. La veniturile mici se adaugă și condițiile precare din spitale și lipsa dotărilor, în special în zonele rurale. Pe alocuri, pe unde s-au făcut investiții în aparatură performantă, bineînțeles, fără o strategie anume, nu s-au găsit specialiști care să le poată utiliza.

Medicii sunt primiți cu brațele deschise în străinătate, având în vedere că un deficit de resurse umane se regăsește în țări precum Franța, Germania, Marea Britanie sau SUA, iar costurile cu specializarea acestora implică sacrificii bugetare. În România, studiile de licență și rezidențiatul unui medic costă statul român peste 50.000 de lei.

România, cu un procent de 4% din PIB alocat în 2015, ocupă un loc codaș, media Uniunii Europene fiind de 9%. Un exemplu în acest sens îl oferă Elveția, Germania, Franța, Austria, Belgia, care alocă peste 10% din PIB, Norvegia, Finlanda, Spania, Italia, Marea Britanie, Olanda, cu peste 8%, sau Slovacia, Irlanda Ungaria, cu peste 7% din produsul intern brut.

Aceste cifre nu fac decât să reflecte un sistem sanitar bolnav și arată neputința unei societăți de a evolua și a prospera. Este de prisos că actualii guvernanți recunosc public azi că sistemul sanitar este în criză, dacă în ultimii ani nu au făcut nimic pentru a crește bugetul alocat sănătății. Fără o investiție reală nu te poți aștepta să ai rezultate. Medicina este una din principalele verigi ale societății pe care statul român a neglijat-o. De starea sănătății populației depind atât productivitatea muncii, cât și rezultatele activității desfășurate. Schimbările nu se pot resimți de pe o zi pe alta, însă o strategie pe termen lung, dezvoltată în ultimii trei ani de guvernare PSD, ar fi putut să reprezinte un prim pas în corectarea greșelilor din trecut și pentru ieșirea din colaps. De ce nu s-a făcut? Poate la răspunsul la această întrebare ar fi trebuit să se rezume domnii Nicolae Bănicioiu și Victor Ponta.

    Ștefan Burlacu - despre Cum îngreunează CNADR plata amenzilor pentru lipsa rovinietei;

Domnul Ștefan Burlacu:

"Cum îngreunează CNADR plata amenzilor pentru lipsa rovinietei"

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale - CNADR efectuează controlul valabilității rovinietei prin 70 de puncte fixe, 14 puncte mobile de control, prin intermediul personalului aparținând Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier și personalul CNADR în punctele de frontieră, toate situate în zone greu de ocolit de către conducătorii auto.

Constat efortul depus de companie pentru a descuraja circulația pe drumuri naționale fără rovinietă și pentru a facilita achiziționarea acesteia, luând în calcul că poate fi achitată în orice benzinărie, cât și prin SMS, precum și posibilitatea de verificare a valabilității pe site-ul instituției.

Aceste măsuri explică numărul mai mic de conducători auto sancționați pentru neplata taxei de drum în 2014 raportat la 2013, după ce în 2012 s-a stabilit că un conducător auto poate fi sancționat doar o singură dată în decursul unei luni pentru conducerea pe drumuri naționale fără rovinietă.

Pe de altă parte, numeroasele procese câștigate în instanță de conducătorii auto, precum și recenta hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind nulitatea procesului-verbal în lipsa semnăturii agentului constatator, îmi ridică semne de întrebare cu privire la formularea procesului-verbal de constatare a contravenției și înștiințarea de plată.

Având în vedere că s-a luat decizia ca amenzile transmise pe suport de hârtie conducătorilor auto prinși circulând fără rovinietă pe drumurile naționale să conțină semnătura olografă, vă îndemn să luați măsuri pentru a facilita și posibilitatea de plată în termen de 48 de ore a amenzii la jumătate.

În momentul de față ne regăsim în situația de a face drumuri între oficiul poștal și trezorerie, căci pe amendă se menționează posibilitatea de plată prin "mandat poștal", ceea ce induce în eroare, căci Poșta Română nu are contract cu CNADR.

De asemenea, restricționați plata amenzii la "Trezoreria Statului pe raza căreia își are domiciliul fiscal contravenientul", ori știm cu toții prea bine că sute de mii de cetățeni cu permis auto se regăsesc pe perioadă temporară mai scurtă sau mai lungă în alte localități decât cea de domiciliu, ceea ce presupune un inconvenient creat la locul de muncă, precum și financiar, pentru a putea face deplasarea pentru plată în singurul loc unde dumneavoastră permiteți.

Această problemă ar putea fi mai ușor soluționată dacă CNADR ar trece contul bancar al companiei pe înștiințarea de plată în care să se poată face depunerea de numerar la orice bancă.

În felul acesta, nu ar mai fi nevoie de trimiterea la CESTRIN, cu sediul în Sectorul 6, a "copiilor documentelor care atestă plata amenzii contravenționale, împreună cu o copie a procesului-verbal de constatare a contravenției", care presupune încă un drum la oficiul poștal pentru conducătorul auto care își achită responsabil amenda.

Nu trebuie să ignorăm nici argumentele care reclamă utilizarea inadecvată a sumelor obținute din perceperea taxei de drum, căci situația drumurilor naționale nu s-a îmbunătățit, iar numărul de autostrăzi și drumuri exprese nu a crescut în ultimii ani, dar acesta poate fi subiectul unei alte declarații politice.

În numele cetățenilor plătitori de taxe, conducători auto care, deși au greșit, vor să-și achite în mod responsabil amenda, iar cadrul actual le creează inconveniențe din cauza restricțiilor aplicate de CNADR., vă solicit să rezolvați situația în cel mai scurt timp, căci cu siguranță va crește nivelul de colectare a sumelor datorate de aceștia, pe care să le folosiți ulterior în îndeplinirea obiectivelor companiei, de a dezvolta rețeaua de autostrăzi, drumuri expres și variante ocolitoare pentru orașele mari.

    Liliana Ciobanu - declarație politică: - Pasul mic dintre extaz și agonie;

Doamna Liliana Ciobanu:

"Pasul mic dintre extaz și agonie!"

Cred că am fost printre puținii oameni, din politica românească mă refer, care mi-am asumat public că îl votez pe Klaus Iohannis, în detrimentul lui Victor Ponta, într-un moment în care făceam parte dintr-un partid aliat al PSD. Așa am simțit toamna trecută, așa am acționat, și s-a dovedit că am avut dreptate. Iohannis este președintele României și s-a bucurat de cea mai mare simpatie a oamenilor din această țară dintre toți președinții de după 1990. De atunci au trecut câteva luni, iar faptul că l-am susținut și votat nu mă poate împiedica să atrag atenția asupra a ceea ce, mie cel puțin, mi se pare în neregulă.

Vreau să mă refer la pericolul devastator la care se expune, poate fără voia sa, Klaus Iohannis. În ciuda simpatiei și popularității extraordinare de care s-a bucurat și încă se mai bucură, după cum vedem în sondajele de opinie, președintele României este tot mai singur, în realitate. El nu a reușit să își impună un guvern al său, așa cum s-a exprimat în dese rânduri, iar în loc să își exercite pârghiile constituționale de contestare a deciziilor guvernamentale, evident, atunci când a fost cazul, a preferat să accepte tacit măsurile impuse de fostul său oponent, Victor Ponta. Mai mult decât atât, ieșirile domniei sale la adresa blocării actului de justiție din cele două camere parlamentare au fost timide și ineficiente, Klaus Iohannis ieșind mai degrabă pe Facebook, și mai puțin într-o relație directă cu oamenii care l-au ales într-un mod incredibil. Domnia Sa a ieșit public la discursul din Parlament de anul trecut, iar în acest an, la cel de 100 de zile de mandat, și apoi ieri, la consultările de formă de la Cotroceni pe marginea legislației electorale.

Acesta este un pericol de moarte pentru Iohannis. Îl avertizez că un astfel de mod solitar de a face politică, fără camarazi de arme, cum se spune, fără o echipă politică de forță, care să-l îndrume prin hățișurile politicii dâmbovițene, nu-l va propulsa în final spre realizarea promisiunilor sale. Iohannis a venit la Cotroceni pe un cal alb, împodobit cu promisiuni de normalitate și lucruri bine făcute! El a câștigat într-o manieră categorică, fără a avea practic în spate o armată disciplinată de partid, din două motive: votul anti-Ponta și dorința de schimbare a opticii prezidențiale. Așa cum a devenit cel mai popular președinte al României de până acum, anvergură măsurată în voturi și în like-uri, tot așa, această cotă de încredere se poate spulbera ca un castel de nisip, dacă el nu își ține promisiunile. Deocamdată însă, jocurile politice sunt făcute în continuare de Guvern și Parlament, ambele bazându-se pe o majoritatea parlamentară confortabilă a PSD și aliaților lui, în timp ce opoziția lui Iohannis agonizează, chiar dacă sunt acum două partide într-unul!

Șansa lui Iohannis este uriașă și unică, în același timp! El poate demonstra că teza conform căreia se poate face o politică diametral opusă celei propovăduite de Băsescu, prin respectarea celor promise și facerea lucrurilor bine, se poate transforma în România dintr-un paradox în realitate! În caz contrar, există riscul să fie îndepărtat de la inima românilor la fel de repede precum a dobândit uriașul capital de simpatie, încredere și voturi!

    Liliana Ciobanu - declarație politică: - Cine vorbește neîntrebat în numele directorului CNADNR?!;

Doamna Liliana Ciobanu:

"Cine vorbește neîntrebat în numele directorului CNADNR?!"

Nu mi-am imaginat niciodată că instituțiile statului român sunt capabile să își angajeze purtători de cuvânt din rândul partidelor politice! Dar pentru că trăim în România frumoasă, țara tuturor posibilităților, și mai puțin a lucrurilor bine făcute, constat că se poate și așa ceva! Cel puțin astfel rezultă din atacul murdar și neavenit lansat împotriva mea, chiar în Săptămâna Mare, de un anumit imberb din PSD Giurgiu, care vorbea chipurile și în calitate de director al DRPD București. (aici e o altă anomalie de neînțeles a tranziției românești - ai o funcție politică într-un județ și locul de muncă în altă parte...)

De obicei, nu răspund la asemenea mizerii, pentru că sunt un om educat și o doamnă! De această dată, trebuie să fac anumite precizări, nu pentru oficialul PSD-ist și șef la drumurile nu știu cui, ci pentru giurgiuvenii care cred în mine și m-au mandatat să-i reprezint cu cinste și corectitudine în Parlament. Pentru conformitatea realității, giurgiuvenii știu foarte bine că lucrările la Podul Prieteniei se execută aproape la fel de des ca trezitul de dimineață, însă efectele acestora sunt de fiecare dată aceleași, respectiv este nevoie de noi lucrări. Mass-media locală și centrală a relatat pe larg și în mod repetat aceste aspecte, astfel încât poziția domnului director-PSD-ist este din start lovită de nulitate.

Răspund și pentru că presa locală a insistat pe acest subiect, deși îmi vine greu să spun tot ceea ce gândesc despre astfel de indivizi numiți și susținuți în funcții de conducere de oameni care nu au nimic în comun cu bunul-simț și cu respectul față de alegători. Am fost membru al partidului sus-amintit vreme de 12 ani, am cunoscut mulți oameni, de la elite, deputați, senatori, membri ai guvernelor, vicepreședinți etc., până la simpli membri ori simpatizanți ai partidului, dar niciodată nu l-am văzut pe domnul respectiv muncind pe undeva printr-o organizație. Pur și simplu nu îl cunosc, nici nu îmi doresc acest lucru, dar ar trebui să le spună giurgiuvenilor ce îl recomandă să fie numit în funcția pe care vremelnic o ocupă. Oare domnul premier care afirmă că "ciuma portocalie" a distrus România, știe că acest individ vine tocmai de acolo, din PDL, și cu toate acestea este susținut de președintele PSD Giurgiu?...

Mai grav este însă faptul că un director al DRDP București își permite să vorbească în numele unei instituții de dimensiunea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, un colos care gestionează bugete uriașe, dar care nu dă socoteală nimănui pentru inactivitatea sa tradițională din ultimii 25 de ani. Intervențiile mele la adresa CNADNR au fost pertinente și s-au bazat pe realități de necontestat, confirmate atât de oameni, cât și de presă. Pentru corecta informare a acestui vicepreședinte PSD Giurgiu-director DRDP București, amintesc opiniei publice și locuitorilor județului că m-am adresat domnului Narcis Ștefan Neaga, directorul CNADNR, cu funcție de secretar de stat, în niciun caz vreunei alte persoane. Interpelările sunt instrumente ale activității parlamentare la care reprezentanții instituțiilor statului sunt obligați să răspundă în termen de 15 zile. Aceste interpelări nu sunt făcute pentru a fi analizate de orice funcționăraș din aparatul statului. Ele au rolul de a transmite către conducerea ministerelor și a tuturor instituțiilor statului doleanțele populației României, ale oamenilor din contribuțiile cărora sunt plătiți acești slujbași. Or, lucrările interminabile și de mântuială făcute în ultimii ani pe partea românească a Podului Prieteniei au devenit de notorietate la nivel național și nu numai...

Funcția și educația nu îmi permit să intru într-un dialog care se dorește politic. Am revenit însă astăzi cu o nouă interpelare adresată directorului CNADNR, căruia i-am cerut să explice românilor dacă și-a angajat un purtător de cuvânt din Giurgiu și cum de își permite acesta să vorbească în numele acestei instituții. Nu aștept nici măcar scuze publice din partea individului respectiv, deoarece nu cred că este capabil de gesturi nobile. Personal nu mi-e rușine că sunt cel mai activ parlamentar din Giurgiu și îmi fac cu adevărat munca de reprezentant al votanților mei. Ei mă pot judeca, altcineva nu!

    Cornelia Negruț - declarație politică: - Aeroportul Internațional Baia Mare are nevoie de investițiile promise;

Doamna Cornelia Negruț:

"Aeroportul Internațional Baia Mare are nevoie de investițiile promise"

Aeroportul Internațional Baia Mare și-a propus pentru acest an realizarea unor obiective îndrăznețe, între care actualizarea și depunerea în termen a aplicației pentru finanțarea proiectului de dezvoltare a infrastructurii la aeroport. Actualmente, este în plin proces completarea studiului de fezabilitate, iar apoi urmează să fie depusă cererea de finanțare, în perioada prevăzută în Ghidul solicitantului, iar după evaluarea acesteia să poată fi semnat contractul de finanțare. Din relatările responsabililor, Aeroportul Internațional Baia Mare are nevoie de circa 9 milioane de euro pentru modernizare.

În aceste condiții, m-am adresat ministrului transporturilor, Ioan Rus, cu următoarele întrebări: Este cuprins Aeroportul Internațional Baia Mare în Masterplanul General de Transport al României, și dacă da, care sunt referințele privitoare la investițiile ce urmează a se derula în acest an? Care este stadiul alocării fondurilor necesare pentru modernizarea și extinderea pistei, și când credeți că vor începe efectiv lucrările? Cum apreciați activitatea Aeroportului Internațional Baia Mare din ultimii ani, precum și șansele sale de a deveni un jucător activ pe piața aeriană din România?

În opinia mea, este imperios necesar ca modernizarea județului Maramureș să pornească de la infrastructură, deoarece, după cum se știe, potențialul turistic și social al zonei este imens. De asemenea, capacitarea și redimensionarea la nivel european ale Aeroportului Internațional Baia Mare sunt operațiuni indispensabile, având în vedere conflictele din Ucraina, situată la foarte mică distanță de Maramureș. Este cât se poate de clar faptul că România trebuie să fie pregătită pentru orice, mai ales în zonele de lângă granița cu Ucraina, iar orice investiție în apărare și securitate este binevenită și trebuincioasă.

    Cornelia Negruț - declarație politică: - Maramureșul are nevoie de susținerea și dezvoltarea sectorului industriilor creative și culturale tradiționale;

Doamna Cornelia Negruț:

"Maramureșul are nevoie de susținerea și dezvoltarea sectorului industriilor creative și culturale tradiționale"

Județul Maramureș este parte a unui ambițios proiect transfrontalier România-Ucraina-Ungaria, care își propune intensificarea într-un domeniu industrial mai puțin obișnuit, denumit "Creativitate industrială în diversitate". Acest proiect a început în urmă cu trei ani, cu participarea a 150 de reprezentanți ai celor trei țări, care își propun derularea unor acțiuni concrete, cu accent pe dezvoltarea turismului și a moștenirii culturale. Spre exemplu, Georgeta Maria Iuga, creator de artă tradițională din județul Maramureș, a participat în acest program, sub deviza "Viitorul aparține acelora care își păstrează identitatea prin continuarea tradiției". Ideea pornește de la tradiția păstrată de veacuri în Maramureș, de a perpetua îndeletnicirile renumiților meșteri populari, precum și rodul muncii acestora.

Aceste industrii creative pot reprezenta un viitor pentru meșteșugurile tradiționale, pentru continuitatea memoriei gesturilor de odinioară, pentru menținerea în stadiu viu a ceea ce știau oamenii să facă în această zonă de poveste a Maramureșului. Proiectul își propune nu doar perpetuarea acestor tradiții, ci și folosirea lor, în scopul obținerii unor rezultate economice importante pentru oameni și pentru comunitățile locale din Maramureș. Una dintre realizări constă în prezentarea și transformarea cunoscutelor icoane pe sticlă realizate în Maramureș în obiecte de larg consum, cum ar fi creații vestimentare, spre exemplu.

În opinia mea, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului trebuie să sprijine aceste proiecte privind dezvoltarea sectorului industriilor creative și culturale. De asemenea, trebuie ca statul să ia cele mai bune decizii pentru revitalizarea României în general, și Maramureșului, în particular, în ceea ce privește turismul cultural. Este de dorit ca statul român să încurajeze astfel de idei care perpetuează în mod fericit moștenirea tradițională, și chiar o transformă în sector de dezvoltare industrială, comercială și turistică.

    Cornelia Negruț - declarație politică: - Diamantele din Maramureș trebuie incluse în circuitul turistic și social;

Doamna Cornelia Negruț:

"Diamantele de Maramureș trebuie incluse în circuitul turistic și social"

Diamantele de Maramureș, în realitate niște cristale de cuarț perfect fațetate, cu o strălucire asemănatoare diamantului șlefuit, sunt din ce în ce mai greu de găsit, spun inginerii geologi din zonă. Recent, în cadrul unei expoziții, au fost prezentate câteva mostre de diamant de Maramures, găsite la Bocicoiu Mare, localitate renumită pentru această bogăție pe vremea Imperiului Habsburgic. Diamantele de Maramureș au fost descrise în geologie pentru prima oara în lume ca diamante Herkimer. Ele se găsesc la Bocicoiu Mare, și în timpul Imperiului Habsburgic erau adunate după ploaie de către locuitori, trimise la Viena, iar împăratul le dădea oamenilor surplus la pășunat și la pădure. Din ele se încrustau mânerele de la săbii, se făceau broșe, deci erau folosite în tehnica de metal și orfevrărie.

Având în vedere potențialul turistic, cultural și social al acestor diamante, m-am adresat ministrului economiei, comerțului și turismului, căruia i-am sesizat problema menționată. De asemenea, l-am întrebat următoarele: Unde se mai găsesc astfel de diamante, de dimensiuni ceva mai mari, însă mult mai rare, în același tip de roci? Ce întreprinde statul român pentru a salva aceste diamante de la dispariție și pentru a le da o utilitate socială și turistică? Ce s-a întâmplat cu coralul roșu natural din România vândut în afara granițelor țării?

Sunt de părere că orice bogăție a pământului trebuie pusă în valoare, iar faptul că avem un tezaur neexploatat, prin aceste diamante, trebuie să ne preocupe în mod exponențial. România în general, și Maramureșul în special, au ce arăta lumii întregi, iar resursele rămase neprezentate trebuie să fie scoase la lumină.

    Cornelia Negruț - declarație politică: - Finanțarea primelor măsuri din noul PNDR destinate tinerilor fermieri, un pas important pentru o agricultură europeană;

Doamna Cornelia Negruț:

"Finanțarea primelor măsuri din noul PNDR destinate tinerilor fermieri, un pas important spre o agricultură europeană"

Statul român a lansat noua sesiune de primire a cererilor de finanțare pentru primele măsuri din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, respectiv "Investiții în exploatații agricole", "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" și "Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare rurală (LEADER)". Pentru aceste măsuri, românii doritori pot deja depune proiectele de investiții, care vor intra imediat în analiza specialiștilor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Potențialii beneficiari vor avea la dispoziție fonduri europene nerambursabile de 205,7 milioane de euro pentru modernizarea exploatațiilor agricole, și de 111,2 milioane de euro pentru instalarea tinerilor fermieri, acestea fiind primele două submăsuri din PNDR 2014-2020 deschise pentru depunerea cererilor de finanțare.

Aceste sesiuni anuale pentru depunerea de proiecte vor fi operaționale până la data de 30 octombrie 2015 sau până la epuizarea fondurilor alocate în acest an pentru fiecare submăsură în parte. Astfel, sesiunile continue aferente anului 2015 pot fi finalizate înainte de termenul limită doar în cazul în care valoarea totală solicitată prin cererile de finanțare a proiectelor va atinge nivelul alocării respectivei sesiuni.

Primirea cererilor de finanțare se va face de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), exclusiv on-line pentru submăsura 4.1 - "Investiții în exploatații agricole", iar pentru submăsura 6.1 - "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri", depunerea cererilor de finanțare se va realiza în format tipărit sau on-line.

Lansarea primelor măsuri de finanțare din PNDR 2014-2020 vine cu o serie de elemente și soluții inovative, care vor asigura o gestionare eficientă și transparentă a fondurilor europene, și, totodată, vor facilita accesul la finanțare pentru cât mai mulți potențiali beneficiari. Această facilitare este asigurată prin scurtarea perioadelor de evaluare și selecție a proiectelor, precum și prin aplicarea unor simplificări procedurale și mecanisme utile doritorilor. Elementele de noutate sunt posibilitatea depunerii on-line, prezența unei baze de date cu prețuri de referință, precum și inițierea procedurii de achiziții private on-line.

Pentru a prioritiza finanțarea proiectelor în funcție de calitatea acestora, raportat la obiectivele de finanțare ale PNDR, se va aplica un prag de punctaj care va fi diminuat în fiecare lună pe parcursul sesiunii anuale continue cu câte 10 puncte, până la atingerea unui prag minim acceptat pentru respectiva sesiune. Fiecare potențial beneficiar își va face singur evaluarea propriului proiect, pentru a stabili câte puncte are, în funcție de criteriile de selecție publicate în Ghidul Solicitantului. În consecință, în funcție de autoevaluarea realizată, solicitantul va depune proiectul în luna în care se va încadra din punct de vedere al punctajului estimat. De exemplu, dacă un proiect a fost autoevaluat cu 75 de puncte, solicitantul îl va putea depune încă din prima lună a sesiunii, când pragul de calitate este de 85 de puncte, dar va fi evaluat începând cu a doua lună, când pragul de calitate va fi de 75 de puncte. Dacă se constată că solicitantul și-a estimat punctajul cu mai mult de 20% față de punctajul stabilit de AFIR, proiectul respectiv va fi mutat la finalul clasamentului și va fi finanțat doar dacă rămân sume disponibile după selectarea celorlalte proiecte.

Un alt element de noutate care se va aplica odată cu lansarea primelor măsuri îl constituie emiterea de rapoarte de selecție lunare, fiind astfel scurtat timpul de analiză al proiectelor. Termenul estimat pentru evaluarea proiectelor este de 37 de zile lucrătoare de la sfârșitul lunii în care au fost depuse respectivele proiecte. Acest termen se poate majora cu 10 zile lucrătoare dacă sunt în evaluare proiecte pe două sau mai multe sub-măsuri.

De asemenea, pentru sprijinirea alcătuirii de Strategii de Dezvoltare Locală de către Grupurile de Acțiune Locală, se deschide submăsura 19.1 - "Sprijin pregătitor pentru LEADER", cu o alocare de 2,4 milioane de euro.

Să sperăm că beneficiarii acestor noi proiecte finanțate cu bani europeni vor fi cât mai numeroși, cu atât mai mult cu cât România are o șansă extrem de mare de a progresa din punct de vedere agricol și de a redeveni astfel grânarul Europei de pe vremuri.

    Cornelia Negruț - declarație politică: - Statul trebuie să rezolve problemele legate de colectarea selectivă a deșeurilor;

Doamna Cornelia Negruț:

"Statul trebuie să rezolve problemele legate de colectarea selectivă a deșeurilor"

Problema colectării selective a deșeurilor din România rămâne încă nerezolvată total, în ciuda progreselor făcute în ultima vreme prin dinamizarea implicării instituțiilor statului responsabile de acest aspect. Din nefericire, în unele localități din țară persistă mentalitatea păguboasă potrivit căreia populația nu se implică aproape deloc în acțiunile de colectare a deșeurilor, lăsând această sarcină exclusiv în seama autorităților locale și a firmelor desemnate pentru curățenia orașelor. Recentul caz al unui cartier din Sectorul 5 al Capitalei, unde mii de oameni trăiau într-un focar de infecție greu de imaginat, relevă și faptul că mulți dintre români încă nu au percepția adevărată și europeană a păstrării curățeniei.

În acest context, este de salutat organizarea anuală a competiției naționale "Orașul Reciclării", adresată primăriilor urbane din țară. La ediția din acest an participă un număr de 46 de municipii și orașe, pentru a se stabili cel mai performant sistem de colectare separată a deșeurilor de ambalaje, între care și municipiul Sighetu Marmației din județul Maramureș. La finalul concursului, localitatea câștigătoare va obține titlul de "Orașul Reciclării", dar și un mare premiu, constând într-un parc tematic în valoare de 12.000 de euro, respectiv un spațiu construit din mobilier realizat din deșeuri reciclabile, dedicat relaxării cetățenilor.

Cunoscându-i preocuparea pentru rezolvarea problemelor din domeniul de activitate al Ministerului Mediului, am întrebat-o pe doamna ministru: care sunt disfuncționalitățile semnalate de instituțiile din subordinea Ministerului Mediului în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor, atât la nivel național, cât și în județul Maramureș? ce strategie are MMAP în vederea conștientizării populației României referitor la colectarea și depozitarea corectă a deșeurilor? care este procentul de colectare selectivă înregistrat în prezent în România, raportat la întregul proces național de acest gen? ce intenționează să întreprindă pentru creșterea gradului de colectare și reciclare?

Sunt întrebări la care aștept un răspuns concret, în așa fel încât românii și maramureșenii să știe ce au de făcut în acest domeniu extrem de important pentru viitorul nostru, al tuturor.

    Cornelia Negruț - declarație politică: - Târgurile educaționale trebuie să producă efecte pozitive pentru încadrarea în muncă a tinerilor;

Doamna Cornelia Negruț:

"Târgurile educaționale trebuie să producă efecte pozitive pentru încadrarea în muncă a tinerilor"

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice organizează periodic, prin Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, o serie de târguri educaționale, în scopul sprijinirii persoanelor care doresc să se integreze în piața muncii. Cele mai importante astfel de târguri sunt destinate tinerei generații, respectiv elevilor și studenților, care, prin intermediul unor proiecte finanțate prin POSDRU, pot face mai ușor tranziția de la școală la viață, respectiv de la statutul de cursant al învățământului la cel de adult încadrat în muncă.

La un recent astfel de târg educațional au participat, zilele trecute, un număr de aproximativ 8.000 de elevi din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj și Maramureș, care s-au informat în legătură cu ofertele educaționale prezentate de toate universitățile din raza teritorială a celor patru județe.

Aceste târguri educaționale organizate de AJOFM-urile din țară au rolul de a asigura un cadru organizat de cunoaștere și relaționare între elevi, universitățile reprezentative și potențialii angajatori ai elevilor și studenților de acum.

În consecință, m-am adresat cu un set de întrebări doamnei ministru al muncii, Rovana Plumb: Care este impactul târgurilor educaționale organizate în ultima perioadă atât la nivel național, cât și în județul Maramureș? Câți elevi și studenți din țară și din Maramureș au fost angajați în muncă în urma participării la asemenea manifestări? Cum apreciați posibilitatea de angajare din acest moment a tinerilor din România, având în vedere procentul relativ ridicat al șomerilor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani? Care este receptivitatea agenților economici invitați la aceste târguri educaționale, respectiv participarea lor efectivă și dorința de a beneficia de stimulentele oferite de stat pentru angajarea tinerilor?

Consider că strategiile de ocupare a forței de muncă trebuie să cuprindă cu celeritate rezolvarea problemelor tinerilor, pentru rămânerea lor în țară și oferirea condițiilor minime de care au nevoie.

    Raluca Turcan - declarație politică: - PNL susține printr-o propunere legislativă acordarea sporului de 15% pentru doctorat;

Doamna Raluca Turcan:

"PNL susține printr-o propunere legislativă acordarea sporului de 15% pentru doctorat"

În prezent, bugetarii cu doctorat sunt discriminați! PNL propune acordarea sporului reparatoriu de 15%.

PNL susține printr-o propunere legislativă acordarea sporului reparatoriu de 15% în salariul de bază pentru personalul bugetar care posedă titlul științific de doctor. În prezent, mai multe categorii profesionale, cum ar fi cadre didactice, juriști, ingineri etc. sunt discriminați, pentru că și-au obținut titlul de doctor după data de 1 ianuarie 2010.

Am primit sute de mesaje de la bugetarii din țară care au aceleași studii, depun aceeași muncă dar, din cauza faptului că și-au obținut titlul de doctor cu câteva luni mai târziu, au un salariu mai mic cu 10-15%. O parte dintre aceștia au primit acel spor de doctorat în salariul de bază, alții, doar pentru că și-au obținut titlul de doctor după data de 1 ianuarie 2010, au fost încadrați și sunt plătiți diferit pentru aceeași muncă.

Începând cu 1 ianuarie 2010, personalul din sectorul bugetar a fost reîncadrat conform prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009, iar sporurile acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, precum și indemnizațiile de conducere au fost introduse în salariile de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009.

O astfel de decizie a avut efectele unei discriminări indirecte pentru angajații care au obținut titlul academic de doctor după intrarea în vigoare a acestei legi. Prin această soluție legislativă se încalcă principiul plății egale pentru muncă egală, respectiv principiul nediscriminării. Ca urmare a acestui fapt, PNL vine cu un proiect legislativ pentru a repara această nedreptate. Propunerea constă în acordarea unui spor de 15% în salariul de bază pentru personalul bugetar care posedă titlul științific de doctor. Sporul se acordă persoanelor care își desfășoară activitatea în domeniul pentru care posedă titlul științific respectiv. Prin această inițiativă dorim să stimulăm creșterea interesului românilor pentru studiu și pentru parcurgerea tuturor ciclurilor de învățământ. Ne dorim o implicare mai mare a tinerilor în cercetare, inovare, o profesionalizare a cât mai multor categorii de bugetari pe domeniile lor de expertiză: de la pedagogi până la buni juriști sau economiști.

CNCD a luat deja poziție și spune că: "Legiuitorul, în acest caz, a menținut un spor pentru un grup de angajați (pentru cei care aveau doctoratul la data intrării în vigoare a modificării legii) și a anulat posibilitatea obținerii sporului, compensării, pentru celălalt grup, în condițiile în care ambele grupuri fac parte din aceeași categorie de personal [...]. În cazul ambelor grupuri suntem în prezența aceleași categorii de angajați, care, prin obținerea titlului de doctor, se presupune că adaugă un plus de valoare muncii prestate." În această situație se află o serie foarte mare de categorii profesionale: cadre didactice, juriști, ingineri etc.

Propunem corectarea acestor situații discriminatorii și punerea în legalitate a acordării drepturilor salariale care se cuvin angajaților din sistemul bugetar care au obținut titlul științific de doctor după anul de grație 2009.

    Raluca Turcan - declarație politică: - Cer Ministerului Educației anularea concursurilor pentru funcția de inspector general și stoparea organizării celorlalte concursuri!;

Doamna Raluca Turcan:

"Cer Ministerului Educației anularea concursurilor pentru funcția de inspector școlar general și stoparea organizării celorlalte concursuri!"

Cer ministerului anularea concursurilor pentru funcția de inspector școlar general și stoparea organizării concursurilor pentru funcțiile de inspectori școlari adjuncți și directori de CCD-uri.

Solicit organizarea unui nou concurs, comun pentru toate cele trei categorii de manageri: inspectori școlari generali, inspectori școlari adjuncți și directori de CCD-uri, pentru a economisi timp, bani și a eficientiza munca viitoarelor echipe de management. Aceste concursuri trebuie sa fie corecte, transparente iar selectarea oamenilor trebuie făcută pe criterii de performanță. Cer accesul observatorilor din partea societății civile la aceste concursuri și introducerea camerelor video în sălile de examen.

PNL solicită autosesizarea instituțiilor statului pentru abuz în funcție și fals în declarații publice de către Ministerul Educației Naționale!

Concursurile pentru posturile de inspectori școlari generali au fost de paradă, marcate de încălcarea legii și a deontologiei profesionale.

PSD a decis să organizeze concursurile pentru inspectori școlari generali după 7 ani de așteptare în sistem. Consecințele organizării acestor concursuri sunt devastatoare:

  1. 21 de admiși din 69 înscriși;
  2. anomalii severe în derularea concursurilor: inspectorii picați la examen au devenit evaluatori pentru alți colegi;
  3. inspectorii generali care s-au retras, pentru că subiectele au fost dificile și nu le cunoșteau, se întorc pe funcții, cu toate că ei înșiși apreciază ca nu cunosc legislația sau aspecte ce țin de atribuțiile lor;
  4. cel mai grav, candidații respinși la proba dosarului sau la testul scris figurează ca retrași, și nu respinși.

Acest fapt este de o gravitate excepțională și are la bază următoarea intenție a ministerului: cei care au fost respinși să se poată întoarce în funcțiile pe care le-au deținut, de inspector școlar general cu delegație. Ministerul, în pripa și disperarea organizării acestor concursuri, nu a reglementat ce se întâmpla cu cei care nu iau examenul, dar care fuseseră inspectori școlari generali cu delegație. Legea prevede că delegația acestora încetează în momentul organizării concursurilor. Preocuparea ministerului a fost însă nu să respecte legea, ci să găsească soluția pentru a-i repune pe funcție. Și a găsit-o: fals în acte publice. În loc să prelungească detașările sau să decidă încetarea detașărilor, soluția aleasă a fost să păstreze în funcții, prin fals și abuz, persoane care în fapt au picat examenul de inspector!

Adresez ministerului următoarea întrebare: elevii care sunt respinși la Bacalaureat, sunt declarați respinși sau neprezentați?

Răspunsul la vârful ministerului, până acum, e simplu: PSD e mai presus de lege, educația în viziunea PSD înseamnă lipsă de responsabilitate, lipsă de preocupare pentru calitate, etică și profesionalism, haiducie marca Victor Ponta și Dan Șova pe toate structurile instituționale ale statului, sfidare și încălcarea legii!

    Miron Alexandru Smarandache - declarație politică: - Noile legi electorale promovate de PSD, dovezi de normalitate, bun simț și responsabilitate;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Noile legi electorale promovate de PSD, dovezi de normalitate, bun-simț și responsabilitate"

Partidul Social Democrat va continua procesele de modernizare a statului român și de instaurare a normalității mult dorite de oameni în toate domeniile de activitate. Acesta este mesajul principal cu care delegația PSD, condusă de premierul Victor Ponta, a participat ieri la consultările de la Cotroceni cu președintele României.

În aceste condiții, reprezentanții PSD au reiterat că va fi continuat procesul de revizuire a Constituției, un proiect care rămâne de actualitate, și sunt convins că va fi adoptat cu celeritate de Parlament. De asemenea, partidul de guvernământ susține finalizarea legislației electorale, în așa fel încât viitoarele scrutine să fie lipsite de orice fel de suspiciuni și acuzații, iar competitorii să poată concura pe picior de egalitate din toate punctele de vedere. În acest sens, PSD și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu toate partidele parlamentare pentru a elabora o lege corectă a finanțării partidelor, care să asigure transparență, predictibilitate și responsabilitate. Este necesar ca Autoritatea Electorală Permanentă să își sporească autoritatea și fermitatea, să devină mai puternică, în așa fel încât să reușească să organizeze la fel de bine și alegerile din țară, dar și cele din afara granițelor României.

Românii trebuie să știe că PSD guvernează în spiritul respectării normalității, echității, bunului simț și interesului public. Astfel, este de așteptat ca în cel mai scurt timp, respectiv până pe 15 mai, Legea alegerilor locale să fie trimisă spre promulgare. Modificările principale ale acestui act normativ se referă la alegerea primarilor din primul tur de scrutin, în timp ce președinții consiliilor județene vor fi aleși din rândul consilierilor județeni, astfel încât să devină aleșii aleșilor. Privitor la Legea alegerilor parlamentare, PSD optează pentru sistemul proporțional, pentru ca formațiunile politice să își asume cu fermitate candidații și, implicit, să fie responsabile în mod egal atât partidele, cât și participanții la alegeri. Clasa politică are nevoie de un plus la capitolul profesionalizare și performanță, iar PSD va acționa în acest spirit, inclusiv prin propunerea de reducere a numărului de parlamentari, conform normei parlamentare propuse de Comisia parlamentară care dezbate propunerile de modificare a legilor electorale.

După discuțiile de la Palatul Cotroceni există certitudinea că puterile statului român vor colabora explicit și constructiv pentru ca noile legi electorale să fie bazate pe adevăratele elemente ale democrației, respectiv pe adevăr și cinste. Există anumite observații și pe marginea acestui pachet legislativ, iar PSD este dispus să conlucreze activ cu toate partidele și instituțiile abilitate, astfel încât anul viitor România să aibă alegeri corecte și atractive pentru oameni, iar ei să vină la urne cu încrederea că le sunt respectate opțiunile.

    Miron Alexandru Smarandache - declarație politică: - Statul trebuie să intervină în rezolvarea situației critice a RAFO Onești;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Statul trebuie să intervină în rezolvarea situației critice a RAFO Onești"

Firma Petrochemical Holding din Viena, acționarul majoritar al RAFO Onești, a decis să vândă rafinăria la fier vechi, urmând ca terenul să fie folosit ca platformă industrială pentru o serie de proiecte tehnice. Practic, marele colos industrial de odinioară a ajuns să fie demontat și vândut la fier vechi, prin inițierea procedurii de vânzare a activelor și utilajelor companiei.

Istoria RAFO a început în anul 1956, când Guvernul comunist înființează Platforma Petrochimică Borzești, aici fiind construită și Rafinăria 1 Onești, care procesa țiței nesulfuros din țară. După 1990, celebra rafinărie a ajuns pe mâinile mai multor acționari români, protagoniști ai unor imense scandaluri. În cele din urmă, din 2009, este în posesia unui magnat rus, Iakov Goldovsky, care, prin firma sa Petrochemical Holding deține 96,51% din acțiunile RAFO, restul de 3,48% aparținând mai multor acționari.

Ultimul an în care rafinăria din județul Bacău a mai produs motorină sau benzină a fost 2008. De atunci, compania face afaceri din vânzarea de active diverse. Cele 43 de benzinării ale RAFO au fost vândute în anul 2009. În toamna anului trecut, acționarii RAFO Onești au aprobat reducerea capitalului cu aproape 2 miliarde de lei, pentru a acoperi pierderile istorice și pentru a evita dizolvarea companiei. RAFO se află într-o situație dificilă de foarte mulți ani, astfel că reducerea capitalului a avut loc cu scopul de a compensa pierderile reportate, care se ridicau la 1,92 miliarde de lei la finele anului 2013.

Din păcate, acum RAFO a ajuns în regretabila situație de a fi dezmembrată și vândută la fier vechi, în condițiile în care mai avem extrem de puține rafinării, doar patru mai fiind în funcțiune din cele zece de pe vremea comunismului, și niciuna cu capital integral românesc.

În consecință, m-am adresat ministrului economiei, căruia i-am cerut să îmi răspundă la doleanța oamenilor din zonă referitoare la cine se face vinovat de situația critică în care a ajuns RAFO Onești. De asemenea, trebuie să analizăm care este instrumentul de control aflat la dispoziția statului pentru a preveni în viitor asemenea conjuncturi economice nefericite și să avem în vedere ce se va întâmpla cu oamenii disponibilizați de la RAFO Onești.

    Miron Alexandru Smarandache - declarație politică: - România are nevoie de sprijinirea înființării de noi întreprinderi și susținerea dezvoltării IMM-urilor;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"România are nevoie de sprijinirea înființării de noi întreprinderi și susținerea dezvoltării IMM-urilor"

Schema de ajutor de minimis, derulată de către Departamentul pentru IMM, Mediul de Afaceri și Turism (DIMMMAT) a fost aprobată prin H.G. nr. 274/15.05.2013, cu modificările și completările ulterioare. Obiectivul schemei îl reprezintă acordarea de ajutoare de minimis pentru investițiile realizate de întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în toate sectoarele de activitate, cu excepția celor prevăzute de regulamentul UE, ocazie cu care în anul 2014, în bugetul DIMMMAT au fost alocate credite bugetare în sumă de 100.000 mii lei, iar credite de angajament în sumă de 250.000 mii lei.

În Fișa de Program, aprobată în anul 2014, au fost prevăzute pentru anul 2015 credite bugetare în sumă de 400.000 mii lei, iar credite de angajament în sumă de 250.000 mii lei, aceste prevederi bugetare însumând în decursul a 2 ani, respectiv 2014 și 2015, 500.000 mii lei - valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru IMM, în conformitate cu H.G. nr. 274/2013. Având în vedere proiecția bugetară pentru anul 2015 a Programului pentru instituirea schemei de ajutor de minimis pentru IMM, se observă o diferență în alocarea bugetară pentru creditele bugetare, respectiv numai 70.000 mii lei, sumă ce acoperă angajamentele legale aferente anului 2014.

Pentru anul 2015, în proiectul de buget nu se regăsesc sumele necesare decontării creditelor de angajament (contracte încheiate cu beneficiarii schemei de ajutor de minimis în anul 2014, cu decont în anul 2015), astfel încât este imperios necesară aprobarea suplimentării creditelor bugetare la acest program, în sensul majorării bugetului DIMMMAT, la Capitolul 8001, Titlul 55, Articol 01, Alineatul 16 - "Sprijinirea înființării de noi întreprinderi și susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii" de la suma de 205.000 mii lei la suma de 455.000 mii lei.

În concluzie, Guvernul trebuie să dispună suplimentarea menționată, mai ales că este solicitată și de oamenii de afaceri autohtoni, în vederea susținerii capitalului economic românesc.

    Mihai Lupu - declarație politică: Consensul nu poate fi obținut pe un masterplan ținut secret, domnilor guvernanți!;

Domnul Mihai Lupu:

"Consensul nu poate fi obținut pe un masterplan ținut la secret, domnilor guvernanți!"

Așa cum ne-a obișnuit, PSD continuă jocul alba-neagra și cu Masterplanul de Transport al României ca și cu toate celelalte proiecte importante pentru români.

Astfel, Guvernul PSD în loc să-și recunoască și repare greșelile și, bineînțeles, să-și explice eșecurile majore generate de propriile decizii, aruncă acum vina în curtea opoziției și, culmea ipocriziei, mai și invocă necesitatea stringentă a unui consens pe un document pe care uită și să-l prezinte public, darămite să-l agreeze cu celelalte partide parlamentare, așa cum ar fi fost firesc.

În condițiile în care Comisia Europeană a întors luna trecută masterplanul la București, deoarece Guvernul Ponta creionase un document nefondat, slab și nefezabil, deși membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură din Camera Deputaților au atenționat Guvernul în acest sens, Ministerul Transporturilor nu a mai prezentat în Parlamentul României varianta revizuită a documentului, care trebuia retrimisă Comisiei Europene până la data de 09 aprilie a.c., și acum PSD acuză opoziția de demagogie și lipsă de consens pe un document la care Parlamentul nu a mai avut acces.

În mod normal, atunci când se invocă necesitatea consensului pe un proiect atât de important cum este Masterplanul de Transport al României, trebuie să se țină cont și de observațiile celor cărora li se cere consensul. Altfel, nu putem vorbi decât despre scenete ieftine și nu despre intenții serioase, domnilor guvernanți!

Noi, parlamentarii din Comisia pentru transporturi și infrastructură a Camerei Deputaților, am avertizat ministerul de resort că varianta anterioară a masterplanului, așa cum a fost ea ulterior prezentată Comisiei Europene, va fi una cu siguranță sortită eșecului, deoarece aceasta reflectă doar propria viziune a Guvernului Ponta sau ambițiile personale ale unor guvernanți PSD, nerespectând nicidecum acordurile anterioare cu Uniunea Europeană privind coridoarele de transport și nici prioritizarea proiectelor în acord cu criteriile europene stabilite.

Ce să mai vorbim de faptul că același Guvern Ponta promitea în campania din anul 2012 sute de kilometri de autostrăzi terminate până în anul 2016 - martor în acest sens stând Programul de guvernare postat pe site-ul Guvernului, iar în acest an, în 2015, amânările de începere a unor proiecte importante de autostrăzi se succed în lanț, România riscând să piardă alocările de fonduri europene și anul acesta.

Mai mult decât atât, deși Guvernul Ponta se bate cu pumnul în piept zilnic că are cele mai mari realizări din toate timpurile, la planul pentru autostrăzi, la capitolul fapte, ar putea să ia lecții de la guvernul bulgar, având în vedere că se poate lăuda în acest an doar cu inaugurarea fabuloasei cifre de vreo 10 km de autostradă, iar vecinii noștri din sud, bulgarii, vor inaugura 150 km, depășind astfel România la numărul total de kilometri...

    Vasile Varga - declarație politică: Programul Operațional pentru Pescuit - o veritabilă Cenușăreasă a Guvernului Ponta;

Domnul Vasile Varga:

"Programul Operațional pentru Pescuit - o veritabilă Cenușăreasă a Guvernului Ponta"

Programul Operațional pentru Pescuit se dovedește, din nou, o veritabilă Cenușăreasă a Guvernului condus de Victor Ponta. Astfel, dacă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a făcut toate eforturile și toate demersurile pentru a deschide primele măsuri din Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020, despre POP nu se mai știe decât că proiectul a fost trimis la Bruxelles, că s-au primit observații și... cam atât.

Neoficial, la nivel de declarații, noul Program Operațional pentru Pescuit (POP) 2014-2020, prin care România dispune de fonduri europene în valoare de 168,4 milioane de euro, ar putea fi deschis spre finalul verii. Oficial, nu se știe nimic și, mai mult, se discută despre modificări majore în modul în care vor fi evaluate proiectele în actualul exercițiu financiar.

Cu toate piedicile puse până în prezent pe noul POP, rezultatele vechiului POP 2007-2013 au fost bune și foarte bune atât timp cât birocrația, Guvernul și funcționarii s-au implicat mai puțin. Cu un grad de absorbție de peste 50%, cu un sistem care în sfârșit a început să dea roade, noul POP ar fi trebuit să fie supus unei proceduri de reevaluare și de regândire a sistemului de accesare și de cheltuire a fondurilor nerambursabile.

Departe de mine gândul de a critica o activitate ce ar putea să îmbunătățească noul POP, însă nu pot să nu mă gândesc la întârzierile cu care se confruntă noul PNDR, cel în care simplificările fac ca nici până în prezent să nu aibă vreun proiect eligibil și în care fermierii acuză piedici de ordin birocractic, modificări aduse pe ultima sută de metri care exclud mulți posibili beneficiari din cursa banilor de la UE.

Este adevărat că POP 2007-2013 a avut numeroase probleme, trecute mai greu sau mai ușor, însă blocajul pe noul program pentru pescuit este fără precedent și, în timp ce MADR se laudă cu "succesele" noului PNDR, se luptă la Bruxelles și în Consiliul Agricultură și Pescuit pentru problemele fermierilor, chestiunile legate de piscicultură sunt uitate acasă, într-un sertar.

Doresc să amintesc actualului Executiv că POP 2007-2013 a reușit să depășească un procent de absorbție a banilor europeni de 50%, în condițiile în care acest program a fost deschis cu doi ani întârziere, iar interesul și implicarea celor care activează în sectorul maritim și în piscicultură a fost principalul instrument care a asigurat succesul proiectelor ce au primit finanțări nerambursabile. În numele acelorași oameni cu inițiativă, care au dreptul de a beneficia de sprijinul comunitar la fel ca și colegii lor din alte state UE, solicit public actualului Guvern, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale o implicare și o soluționare rapidă a tuturor problemelor din acest sector, o fluidizare a procedurilor de accesare a fondurilor europene pentru fermele piscicole în vederea închiderii cu grad de absorbție maxim a POP 2014-2013.

În privința noului Program Operațional pentru Pescuit, acesta nu poate să mai întârzie, ci avem nevoie de un dialog susținut cu Comisia Europeană pentru a deschide axele de finanțare cât mai curând. Orice întârziere ne costă, iar acest preț este unul pe care nu ni-l mai putem permite să îl plătim încă o dată, din cauza acelorași erori repetate de autorități iresponsabile, din cauza unor oameni inconșitenți de responsabilitatea funcției pe care o ocupă.

    Mihai-Aurel Donțu - declarație politică: Când vă țineți promisiunile, domnilor guvernanți, în privința autostrăzilor? Cumva la anul și... la mulți ani?!;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"Când vă țineți promisiunile, domnilor guvernanți, în privința autostrăzilor? Cumva la anul și... la mulți ani?!"

În luna mai a anului 2014, premierul Ponta afirma: "Anul acesta vreau să-mi țin cuvântul față de Mircea Cosma, în primul rând, față de prahoveni și față de toți românii, anul acesta începem Comarnic-Brașov, autostrada de care are nevoie România".

A trecut aproape un an de atunci, iar promisiunea premierului s-a materializat doar printr-o altă amânare a demarării proiectului, care a fost anunțată la începutul acestui an, deși premierul Victor Ponta și fostul ministru al transporturilor, domnul Dan Șova, au semnat un memorandum de înțelegere, în ianuarie 2014, la Palatul Victoria, cu reprezentanții celor care au câștigat licitația pentru construcția autostrăzii.

Același premier afirma la data respectivă că autostrada Comarnic-Brașov, în lungime de 53 km., va fi finalizată în anul 2017, la un cost estimat de 1,8 miliarde euro, lucrările de construcție urmând să înceapă în aprilie 2014.

Ce s-a mai întâmplat între timp cu acest proiect atât de important pentru dezvoltarea și atragerea de investiții majore atât în județul Brașov, cât și în întreaga regiune a Transilvaniei, proiect despre care domnul Ponta susținea că-și poate da și doctoratul pe tema lui, atât de bine îi cunoaște parcursul și detaliile?

Evident, nu s-a concretizat până în prezent în mai nimic spectaculos în afară de declarații sforăitoare prin prime-time, deoarece, între timp, au apărut alte motive de tergiversare a demarării lucrărilor pentru autostrada Comarnic-Brașov, cum ar fi lamentările pe tema creșterii costurilor și lipsa banilor necesari sau descoperirea unui vinovat: opoziția!

"Valoarea de 2,73 miliarde euro reprezintă suma totală pe care statul român ar plăti-o pentru construcția (pe o perioadă de 4 ani) și pentru operarea și întreținerea autostrăzii Comarnic - Brașov (pe o perioadă de 26 de ani), sub condiția ca această sumă să fie disponibilă azi", declara în februarie 2015 ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus. Iar mai nou, ca să afle lumea toată că există și un vinovat de arătat cu degetul pentru faptul că un Guvern în funcție una promite ieri și alta se materializează azi în realitate, în fapte guvernamentale - și vorbim aici de promisiuni făcute solemn, în public și netranspuse deloc în fapte, într-un interval de vreo 3 ani de guvernare -, premierul în funcție ne acuză pe noi, liberalii, cei care suntem în opoziție, că numai și numai din cauza noastră nu se face nici această autostradă, nici alta! Oare incredibil este un cuvânt suficient de cuprinzător pentru o astfel de scenetă politică PSD-istă de doi bani, jucată la fel de ieftin, precum niște amatori care se prezintă drept vedete de box-office?!

Mai mult decât atât, săptămâna trecută, domnul Ponta, aflat într-o vizită în colegiul meu parlamentar, la Codlea, pentru a tăia o nouă panglică, a declarat din nou - a câta oară? - faptul că susține construcția autostrăzii și că: "Autostrada Brașov-Comarnic va fi realizată cu fonduri de la bugetul de stat". Dar oare mai poate avea cineva încredere în declarațiile domnului Ponta, dacă timp de trei ani, de când dumnealui se află la guvernare, a tot declarat aproape săptămânal că susține acest proiect și apoi s-a răzgândit, de fiecare dată dând vina pe tot felul de piedici apărute peste noapte!

    Gheorghe Dragomir - despre infrastructura rutieră, între promisiuni și realizare;

Domnul Gheorghe Dragomir:

Guvernul Ponta promitea, în urmă cu mai bine de un an, construirea a nu mai puțin de 2.700 de km. de autostrăzi și drumuri expres până în 2030. Realizarea acestei lungimi ar putea plasa România în topul țărilor Uniunii Europene din acest punct de vedere, în condițiile în care în prezent se mândrește cu doar 700 de km. de rețea. Planurile prezentate de conducătorii de la Palatul Victoria prevedeau construirea a 725 km. de autostradă, 184 de km. de autostradă fazată (drum expres transformat ulterior în autostradă) și 1.809 km. de drum expres, costul total fiind estimat (la acea vreme) la 28,6 miliarde euro, inclusiv TVA.

Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres promisă de premierul Ponta și miniștrii săi ar face ca România să aibă, în 2030, o rețea de 3.500 de km., cât cea a Marii Britanii (3.685 km. în 2011) și peste cea a Suediei (1.891 km), Austriei (1.719 km) sau a Portugaliei (2.700 km). Am fi depășiți doar de țările mari ale UE, precum Germania, Italia, Spania și Franța. Până atunci mai este cale lungă și, din păcate, această promisiune are toate șansele să rămână, sub guvernarea social-democrată, doar la stadiul de vis frumos. La un prim calcul, realizarea a 2.700 de km. de autostradă în 15 ani presupune o medie anuală de 180 de km., ceea ce e greu de presupus că se va întâmpla prea curând. Spun acest lucru având în vedere faptul că, de exemplu, anul trecut au fost deschiși cu surle și trâmbițe doar 50 de km. de autostradă! Mai e cazul oare să amintim faptul că aceștia s-au fisurat la scurt timp după inaugurare?

Așa cum bine știm, aceasta nu a fost nici prima și nici ultima promisiune făcută de premierul Ponta în domeniul infrastructurii rutiere. În mai 2014, în plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, Victor Ponta promitea demararea, în acel an, a lucrărilor pentru autostrada Comarnic-Brașov. "Anul acesta vreau să-mi țin cuvântul față de prahoveni și față de toți românii. Anul acesta începem Comarnic-Brașov, autostrada de care are nevoie România", spunea Victor Ponta. Alături de Dan Șova, pe atunci ministru al transporturilor, prim-ministrul României anunța că "se va urca pe excavator sau pe buldozer" pentru a începe personal lucrările la această autostradă. Tot pentru această autostradă Victor Ponta își lua angajamentul că va fi finalizată în 2016, în caz contrar urmând să se retragă din competițiile politice de anul viitor.

Acesta era marele angajament pe care îl făcea, la Ploiești, viitorul candidat al PSD la alegerile prezidențiale. Acum, la distanță de un an de la această declarație, autostrada Comarnic - Brașov rămâne o simplă promisiune de campanie și o misiune imposibilă pentru guvernanți. Garantarea finanțării impuse pentru construcția tronsonului de autostradă Comarnic-Brașov are condiții atât de dure, încât specialiștii se îndoiesc că statul român va fi capabil să-și asume un asemenea angajament. Una dintre obligațiile statului român este garantarea că va plăti în fiecare lună, timp de 29 de ani, câte trei milioane de euro consorțiului care va construi autostrada.

Dar nu numai autostrada "de suflet" a premierului Victor Ponta, Comarnic-Brașov, a rămas la stadiul de vorbe-n vânt. Vă reamintesc faptul că Programul USL 2012-2016 promitea, printre altele, finalizarea autostrăzii București - Arad, finalizarea Autostrăzii Transilvania, finalizarea autostrăzii București - Ploiești - Brașov, dar și demararea proiectului autostrăzii de sud București - Alexandria - Craiova - Drobeta -Turnu Severin - Timișoara. Ce s-a ales de aceste promisiuni mărețe? De exemplu, autostrada București - Arad, cea care ar trebui să "lege România de Europa", a fost realizată doar pe bucățele, iar cea mai importantă parte, aceea dintre Sibiu și Pitești, nu are șanse să înceapă nici măcar în 2016. E un fel de joacă de-a "uite autostrada, nu e autostrada" pe care, spre dezamăgirea cetățenilor acestei țări, premierul Ponta o practică de prea mulți ani....

Din această cauză, România se situează în prezent pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de kilometri de autostradă la 100.000 locuitori: 2,7 față de 15,25 în Ungaria sau 7,3 în Bulgaria. Pe de altă parte, doar 50% din rețeaua națională de drumuri este considerată a fi de calitate bună, 30% de calitate medie, 20% de calitate slabă, iar peste 60% din rețeaua de drumuri naționale este clasificată ca având perioada de viață expirată.

Ceea ce nu realizează domnul Victor Ponta este faptul că întreaga economie a României, toate proiectele investiționale atât de benefice românilor depind de infrastructura rutieră. De autostrada Sibiu - Pitești, legătura care lipsește în coridorul de la Constanța la Nădlac, depinde, de exemplu, proiectul Dacia - Renault, acolo unde premierul României i-a sfătuit zilele trecute pe membrii Sindicatului Autoturisme Dacia să înceteze cu protestele, în caz contrar locurile lor de muncă urmând să fie transferate în Maroc! Acesta este raționamentul premierului Ponta, care preferă să atace sindicaliștii și oamenii care au protestat în curtea Dacia Renault față de nerealizarea autostrăzii Sibiu-Pitești și îngrijorați de perspectiva sumbră a relocării proiectului, în loc să clarifice situația dezastruoasă privind construirea de autostrăzi.

Domnule prim-ministru Victor Ponta, România pierde un miliard de euro din fondurile europene destinate construcției de autostrăzi din cauza incompetenței guvernului condus de dumneavoastră, pentru depășirea termenelor de finalizare. Măcar acum ar trebui să vă țineți promisiunea și să ieșiți din viața politică, așa cum singur ați declarat, pentru că autostrada Comarnic - Brașov nu va avea nici măcar lucrările începute în 2016, darămite finalizate!

    Ștefan-Alexandru Băișanu - declarație politică: România are nevoie de o reușită în relansarea programului de burse dedicate sprijinirii tinerilor din mediul rural;

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

"România are nevoie de o reușită în relansarea programului de burse dedicate sprijinirii tinerilor din mediul rural"

Bursele pentru tinerii din mediul rural, eliminate odată cu promulgarea Legii educației din 2011, au o șansă să fie relansate, posibil chiar în noul an universitar, potrivit unor declarații făcute de actualul ministru al educației, domnul Sorin Cîmpeanu, pentru o publicație dedicată agriculturii și vieții la țară.

România a beneficiat până în 2011 de burse de "discriminare pozitivă" pentru absolvenții de liceu din mediul rural care se înscriu la facultate. A fost o măsură menită să-i ajute pe tinerii de la sate, unde rata de școlarizare în învățământul superior e mult mai mică decât media națională, tocmai pentru a ajuta satul românesc, aflat mult sub media de dezvoltare a mediului urban, să beneficieze de forță de muncă specializată, care să genereze valoare adăugată pentru companiile din zonele sătești și pentru instituțiile publice de la nivel rural.

În cadrul interviului acordat recent, ministrul Cîmpeanu recunoștea că unul dintre principalele motive pentru care acest program a eșuat a fost suma mică de care beneficiau studenții. Bursele respective se acordau lunar, în sumă de 350 de lei, dar doar pe perioada efectivă a studiilor, deci nu și în lunile de vacanță universitară și, în plus, ele condiționau aplicantul ca după absolvire să se angajeze și să rămână angajat în mediul rural timp de 5 ani. În caz contrar, absolvenții ar fi urmat să returneze sumele primite ca bursă de la stat.

Este de salutat decizia anunțată de actualul ministru de a relua programul burselor rurale, de data aceasta corectând ce nu a funcționat în trecut. Se pune însă întrebarea ce sume se vor putea aloca în acest an acestor tineri, precum și care vor fi noile condiții. Aceste decizii nu pot fi luate de actualul Executiv în spatele ușilor închise, ci trebuie să fie rezultatul unui proces de consultare publică, a cărui lipsă a făcut și ca în trecut guvernele României să demareze proiecte slabe, de care nu a putut beneficia aproape nimeni ulterior. Astfel, în ultimul an în care s-au mai acordat burse pentru tinerii din mediul rural, numărul studenților care le-au încasat a fost de doar 115, deși populația din mediul rural reprezintă jumătate din populația totală a României.

Consider că România are nevoie de o reușită în relansarea programului de burse dedicate sprijinirii tinerilor din mediul rural care aleg să urmeze studii superioare. Această reușită nu poate fi atinsă însă printr-un nou proiect-pilot, făcut pe genunchi și care să servească doar unor anumite interese. De data aceasta, Ministerul Educației are responsabilitatea de a implica toate forțele politice, toate părțile implicate, toți specialiștii care pot contribui la elaborarea unei strategii la nivel național care să servească promovării tinerilor din mediul rural.

Bursele pentru cei care urmează cursurile unei facultăți trebuie corelate cu programe care să îi ajute pe acești tineri să își găsească ulterior un loc de muncă, să își valorifice cunoștințele obținute, să își construiască o familie în vatra satului pe care îl iubesc și pe care noi toți avem responsabilitatea să îl păstrăm în viață și să îl transmitem generațiilor viitoare.

    Ion Marocico - declarație politică: Studiul religiei nu poate lipsi din școli;

Domnul Ion Marocico:

"Studiul religiei nu poate lipsi din școli"

Am asistat în ultima perioadă la o amplă dezbatere, artificial creată, în opinia mea, pe un subiect de interes pentru elevi, părinți, cadre didactice și reprezentanți ai societății civile: studiul religiei în școli. Dincolo de multitudinea de păreri pro și contra, rezultatele au fost mai mult decât convingătoare: la nivel național, aproximativ 90% dintre elevi și-au exprimat opțiunea de a participa la orele de religie, în timp ce în comunitățile de ucraineni, elevii s-au înscris în procent de 100%. Pentru mine, rezultatul nu poate fi decât îmbucurător, pentru că ucrainenii s-au definit de-a lungul timpului ca un popor credincios, ancorat în valorile creștine. Avem datoria de a consolida relația dintre școală și biserică și de a continua formarea copiilor noștri în sensul statorniciei în credință.

Religia a fost și va rămâne parte integrantă a culturii noastre, de aici rezultând necesitatea permanentă în trasarea reperelor social-morale ale tinerei generații. De la momentele istorice cu încărcătură religioasă la exemplele din pilde, de la semnificații mai puțin înțelese la binecunoscutele obiceiuri și tradiții de sărbători, toate contribuie la formarea unui tânăr și la pregătirea sa pentru viață.

Rolul cadrelor didactice, dar și al preoților, în acest context, este unul definitoriu. Am apreciat în permanență dăruirea și căldura cu care aceștia strâng laolaltă tinerii la diverse evenimente culturale sau religioase, cum se implică în păstrarea tradițiilor de sărbători, făcând copiii dornici de a afla lucruri noi și de a participa la activitățile specifice. Școala și biserica sunt stâlpi ai fiecărei comunități, iar un tânăr trebuie să dobândească un solid bagaj de cunoștințe pentru a putea mai târziu să facă față provocărilor. În comunitatea noastră, orice sărbătoare aduce aproape deopotrivă tineri și vârstnici, oameni extraordinari care trăiesc cu bucurie astfel de momente. Să nu uităm că în România avem 33 de biserici ortodoxe ucrainene, 3 mănăstiri ortodoxe ucrainene, 17 biserici greco-catolice, un Vicariat Ortodox Ucrainean la Sighetu Marmației și 2 Protopopiate la Sighet și, respectiv, la Lugoj.

De aceea, consider că participarea elevilor la orele de religie nu poate fi decât spre binele societății și în avantajul fiecărui elev. Dacă în județele în care există comunități de ucraineni, toți elevii și-au exprimat dorința de a studia religia, este pentru că noi, la rândul nostru, ne-am păstrat identitatea spirituală și am reușit să transmitem tinerei generații valorile care de-a lungul timpului ne-au ținut împreună și ne-au îmbogățit viața.

Religia nu poate lipsi din școli. Prin studiul ei, se modelează comportamentele copiilor noștri, ei învățând ce este dreptatea, adevărul, recunoștința, demnitatea și înțelegând astfel că solidaritatea nu se rezumă doar la deschidere față de problema aproapelui, ci presupune și o vorbă bună sau un gând curat.

Mulțumesc Patriarhiei Române pentru deschiderea și sprijinul acordat în discuțiile avute care s-au finalizat cu posibilitatea ca, în acele unități de învățământ în care nu sunt cadre didactice specializate în predarea religiei, această materie să fie predată de preoți, în limba ucraineană. Nu în ultimul rând, doresc să evidențiez în mod deosebit implicarea preotului Ion Pițura, vicarul general al Vicariatului Ortodox Ucrainean din Sighetu Marmației, a preoților din Bisericile Ortodoxe Ucrainene, precum și a inspectorilor școlari pentru minoritatea ucraineană și a cadrelor didactice care predau în comunitățile de ucraineni pentru eforturile de menținere a tradițiilor, de educare a tinerilor în spiritul moralei creștine, de cultivare a binelui și a dragostei de frumos, a relațiilor de prietenie și de ajutor reciproc. Educația rămâne cel mai important instrument pe care o societate îl are pentru a-și schimba în bine destinul.

    Cătălin Tiuch - declarație politică: Libertatea presei în Timișoara a ajuns să fie pusă sub semnul întrebării?;

Domnul Cătălin Tiuch:

"Libertatea presei în Timișoara a ajuns să fie pusă sub semnul întrebării?"

Atacul la libertatea presei capătă forme îngrijorătoare la Timișoara, orașul în care au murit oameni pentru cuvântul liber.

Primarul Nicolae Robu a lansat pe Facebook un controversat sondaj de opinie prin care dorește să măsoare credibilitatea sa, comparativ cu cea a tuturor publicațiilor locale și regionale. Având în vedere faptul că asemenea cercetări prin intermediul Facebook nu au nicio relevanță sociologică, ci sunt simple exerciții de imagine, tot demersul primarului penelist Robu este de fapt un atac direct orientat spre presa timișoreană. În ce alt oraș din România, un primar își permite să realizeze asemenea anchete on-line?

Consider că astfel de tendințe nu fac altceva decât să decredibilizeze și mai mult clasa politică, mai ales că domnul Robu e primar al unui oraș reprezentativ al României.

Indiferent de calitatea actului jurnalistic, de orientarea unei publicații sau de alte considerente mai mult sau mai puțin obiective, consider că nu e treaba politicienilor și a partidelor politice să exercite presiuni asupra presei, care are mecanismele interioare pentru a-și regla activitatea.

În calitate de deputat de Timiș, dar mai ales de cetățean timișorean, condamn cu fermitate demersul primarului penelist și le cer parlamentarilor liberali de Timiș să ia atitudine față de derapajele aberante și provocatoare ale lui Nicolae Robu.

    Gheorghe Emacu - intervenție dedicată zilei de 28 aprilie - Ziua mondială a securității și sănătății în muncă;

Domnul Gheorghe Emacu:

"28 aprilie - Ziua mondială a securității și sănătății în muncă"

Organizațiile sindicale din lumea întreagă asociază de mult timp data de 28 aprilie cu comemorarea victimelor accidentelor de muncă și bolilor profesionale.

În anul 2003, Organizația Internațională a Muncii a stabilit data de 28 aprilie ca Zi mondială a securității și sănătății în muncă, în scopul de a acționa pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.

Această dată a fost aleasă pentru că la 28 aprilie 1914 s-a înființat pentru prima dată, în Canada, Comisia accidentelor de muncă, responsabilă de indemnizarea și reintegrarea angajaților care au suferit accidente de muncă.

Campania de sensibilizare desfășurată de Organizația Internațională a Muncii cu ocazia Zilei mondiale a securități și sănătății în muncă vizează promovarea conceptului de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, prin "cultura securității în muncă".

Cu ocazia evenimentului, Organizația Internațională a Muncii publică un raport numit "Securitatea în cifre". Datele raportului arată că, la nivel mondial, în fiecare an circa 2,2 milioane de angajați mor ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, adică circa 5000 de persoane zilnic.

Din păcate, numărul de accidente de muncă și al bolilor profesionale crește continuu, riscul profesional fiind pe o curbă ascendentă, în special datorită industrializării rapide.

Conform statisticilor Organizației Internaționale a Muncii, bolile profesionale ucid anual circa 1,7 milioane de persoane, ceea ce înseamnă circa 80% din decesele legate de muncă, față de o pondere de numai 20% a accidentelor de muncă.

Totodată, Organizația Internațională a Muncii estimează că indemnizațiile și absențele datorate accidentelor de muncă și bolilor profesionale afectează cu aproape 4% produsul intern brut.

În fața unui astfel de fenomen, precum și a numărului de decese determinate de acesta, Organizația Internațională a Muncii și Organizația Mondială a Sănătății au decis, împreună, să marcheze Ziua mondială a securității și sănătății muncii printr-un apel comun pentru dezvoltarea culturii securității preventive în muncă.

Din păcate, statisticile plasează România pe un neonorant loc 2 în Europa în privința accidentelor de muncă, cu nu mai puțin de 3,8 accidente mortale la 100.000 de angajați.

Conform Legii securității și sănătății în muncă nr.319/2006, angajatorii au obligația de a elabora și implementa programe de prevenire a riscurilor profesionale, în scopul evitării sau diminuării acestora. Obiectivul acestor demersuri este acela de a asigura securitatea și protecția sănătății lucrătorilor și prevenirea riscurilor profesionale.

Statul, prin instituțiile sale specializate, trebuie să verifice modul de aplicare a legii. Iar autoritatea competentă să controleze respectarea prevederilor legale referitoare la securitatea și sănătatea în muncă este Inspecția Muncii, organism specializat al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

De aceea, solicit Ministerului Muncii să acționeze cu mai mult curaj în consens cu tema campaniei pentru 2015: "Alăturați-vă construcției unei culturi a prevenirii în materie de securitate și sănătate în muncă!".

Aceasta înseamnă că alături de dreptul la un loc de muncă sigur garantat tuturor, ministerul, angajatorii și angajații se implică activ pentru a asigura un sistem de drepturi, responsabilități și obligații bine definite și în care principiul prevenției are prioritate deplină.

    Anton Doboș - declarație politică: Institutul «Cantacuzino» ar trebui preluat de către compania de stat «Antibiotice» Iași;

Domnul Anton Doboș:

"Institutul «Cantacuzino» ar trebui preluat de către compania de stat «Antibiotice» Iași"

Ieri, domnul ministru al educației Sorin Cîmpeanu a transmis printr-un comunicat de presă că propune conducerii Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București să analizeze posibilitatea de a prelua Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie "Cantacuzino". Domnul ministru menționează că ține cont de faptul general recunoscut că UMF "Carol Davila" beneficiază de cei mai buni specialiști în domeniul de activitate al institutului, cadre didactice universitare cu recunoaștere internațională.

Cu toată considerația pentru Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", consider că preluarea de către această instituție a Institutului "Cantacuzino" nu ar fi o decizie fericită, întrucât activitatea acestui institut presupune o activitate pronunțat comercială, de producție și comercializare a preparatelor biologice și farmaceutice.

Obiectul de activitate al Institutului "Cantacuzino" cuprinde activități de producție a unei game destul de variate de preparate biologice profilactice și terapeutice, reactivi biologici de diagnostic, dispozitive medicale și comercializarea acestora în țară și străinătate, pe lângă activitățile de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în materie de infecții bacteriene, virale sau activități de asistență tehnico-metodologică.

În acest context, consider că cea mai bună soluție pentru reluarea activității acestui institut de prestigiu și aducerea sa într-o zonă de stabilitate ar fi preluarea acestuia de către producătorul de medicamente "Antibiotice" Iași, singura companie de stat din domeniul farmaceutic. "Antibiotice" Iași are capacitatea managerială și financiară de a gestiona activitatea Institutului "Cantacuzino" și de a-l readuce la statutul de principal furnizor de vaccinuri din România și, de asemenea, de exportator al acestor produse specializate. Rezultatele financiare ale "Antibiotice" Iași sunt în creștere constantă de la an la an, în 2014 având o cifră de afaceri de circa 319.000.000 lei și un profit de peste 37.000.000 lei.

În același timp, anul 2015 a găsit Institutul "Cantacuzino" cu datorii de 5 milioane de euro, 500 de angajați din cei 1.600 câți erau în 1989 și niciun vaccin pe linia de fabricație. Este o situație greu de gestionat de către o universitate, care are cu totul alt specific. Nu cred că trebuie să facem noi experimente cu Institutul "Cantacuzino" care este de mulți ani într-o situație critică și care afectează întregul sistem sanitar românesc. Suntem în situația de a importa toate vaccinurile necesare populației României și de multe ori asistăm la sincope în aprovizionare.

Condițiile efective de preluare a Institutului "Cantacuzino" de către "Antibiotice" Iași ar trebui stabilite cât mai rapid între guvern și companie. Totodată, această preluare nu ar exclude o colaborare strânsă între Institut și Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București, precum și cu alte universități de profil din țară.

Solicit domnului prim-ministru Victor Ponta și ministrului educației Sorin Cîmpeanu să analizeze foarte serios această propunere, pentru a nu începe o nouă perioadă de incertitudini și experimente manageriale la Institutul "Cantacuzino".

    Cezar-Florin Preda - declarație politică: Intemperiile dau valoarea incompetenței autorităților;

Domnul Cezar-Florin Preda:

"Intemperiile dau valoarea incompetenței autorităților"

Numeroasele alunecări de teren produse în țară, dar și în județul Buzău sunt consecințele ploilor abundente din ultima perioadă. Cel mai recent bilanț arată că, în urma precipitațiilor abundente înregistrate, au fost afectate mai multe drumuri județene și comunale din Sărulești, Colți, Măgura și Racovițeni. Alături de acestea, legătura dintre județele Buzău și Brașov a fost grav afectată de alunecările de teren, iar circulația pe DN 1 s-a desfășurat pe o porțiune de pe raza comunei Măgura.

Ultimele căderi de precipitații au reactivat aceste alunecări de teren, iar pământul a luat-o violent la vale, afectând drumul național DN 10 Buzău - Brașov, la km 26+800, pe o lungime de aproximativ 10 metri și aproximativ un metru lățime, două drumuri județene (DJ 204 Vintilă Vodă-Bisoca, pe o lungime de 20 metri și adâncime de 50 centimetri, respectiv DJ 220, la km 54+400, în urma creșterii debitelor pârâului Câlnău, producându-se erodarea malului stâng pe o lungime de aproximativ 60 metri) și două drumuri comunale DC 69, Colți-Colții de Jos este afectat de o alunecare, declanșată încă din primăvara anului trecut, care se manifestă pe o suprafață de aproximativ 600 metri pătrați, afectând drumul comunal pe o lungime de aproximativ 50 metri. DC 115 este afectat într-o zonă cu pășune, alunecarea de teren întinzându-se pe o suprafață de aproximativ 2500 metri pătrați și ajungând până la marginea părții carosabile a drumului comunal, ceea ce a determinat distrugerea pe o lungime de aproximativ 30 metri a rigolei din beton de scurgere a apelor pluviale.

Stimați guvernați, cifrele înseamnă pagube și incompetența generează dezastre. Reamintesc că o situație similară s-a petrecut și în comuna Bisoca, unde, acum mai bine de o lună, o masivă alunecare de teren, pe o distanță de 2 km, a distrus opt case cu anexe și a lăsat pe drumuri cinci familii din zonă. Atunci, douăzeci de persoane, dintre care șapte copii, au rămas fără acoperiș deasupra capului și doar norocul a făcut ca nimeni să nu fie rănit. Față de cele relatate mai sus, remarc neputința și pasivitatea autorităților locale care, nu numai că nu s-au implicat la timp, dar nu văd niciun semn din partea acestora în sensul unei preocupări necesare și constante.

Nu mai este loc de regrete sau scuze în fața intemperiilor naturii, ci de o implicare efectivă în prevenirea efectelor și în remedierea eficientă și pe termen lung a infrastructurii drumurilor. Când veți lua măsuri pentru ca cetățenii acestei țări, inclusiv locuitorii județului Buzău, să nu mai trăiască cu sabia lui Damocles deasupra capului, înainte de a se trezi sub cerul liber, în cazul în care vor mai fi în viață? De ce ar mai fi nevoie pentru ca autoritățile administrației publice să își dobândească sau să își manifeste competența? Să nu mai plouă?

Dacă aveți alte soluții, nu este nevoie să le clamați. Adoptați-le și puneți-le în practică! Sper să se întâmple până la prima ploaie.

    Ioan Cupșa - intervenție cu titlul: 10 mai - Ziua Oradiei Mari. 10 mai - un început pentru regândirea organizării teritorial-administrative a României;

Domnul Ioan Cupșa:

"10 mai - Ziua Oradiei Mari. 10 mai - un început pentru regândirea organizării teritorial-administrative a României"

În 10 mai, în Oradea și în comuna Sînmartin va avea loc un referendum. Un referendum prin care se supune voinței suverane a locuitorilor din cele două localități fuziunea dintre cele două localități!

Inedit absolut pentru România ultimilor 25 de ani! Da, se dorește fuzionarea a două localități. Da, se întâmplă în România acest lucru, nu în Polonia și nici în Germania...

Toate studiile efectuate în Europa au observat o regulă simplă: mărimea localității contează pentru dezvoltarea sa, pentru ritmul său de dezvoltare. Raportându-ne la dezvoltarea localităților din România, constatăm că orașele cele mai mari (de exemplu: București, Iași, Cluj sau Timișoara) sunt orașele cu cel mai mare ritm de dezvoltare, cele mai dezvoltate.

Desigur, mărimea populației și terenurile avute la dispoziție nu reprezintă unicul și singurul factor de dezvoltare (factorii fiind multipli și complecși), însă cu certitudine dimensiunea localității contează!

În cazul particular al Oradiei și Sînmartinului, se întâlnesc concordant nevoile și avantajele pe care fiecare dintre cele două localități le au, fuziunea fiind o concluzie firească și înțeleaptă, o soluție pentru nevoia de dezvoltare a celor două localități!

Sînmartin are peste 10.000 de locuitori; o suprafață mare de terenuri care s-ar preta pentru atragerea unor noi investitori; are Băile Felix și Băile 1 Mai - stațiuni balneoclimaterice cu un mare potențial. Dar Sînmartinul nu are capacitatea de a genera proiecte și de a atrage finanțare pentru proiecte, stațiunile sunt neglijate și necesită investiții. Sînmartin are nevoie de transport în comun integrat cu cel orădean, are nevoie de infrastructură apă-canal, are nevoie de noi locuri de muncă...

Oradea, municipalitatea orădeană, are capacitatea dovedită în a genera proiecte utile și a obține și finanțarea pentru aceste proiecte. Oradea are forța financiară să susțină dezvoltarea serviciilor publice, are experiență în modernizarea și extinderea acestor servicii publice. Pe de o parte, Băile Felix și Băile 1 Mai au un potențial fantastic în turismul balneotermal, necesitând investiții mari pentru ca să se reașeze pe harta turismului românesc și internațional. Pe de altă parte, municipalitatea orădeană are capacitatea de a atrage investitori, însă Oradea nu mai dispune de terenuri suficiente pentru mari investiții.

Oradea, care are în prezent un foarte bun ritm de dezvoltare, se aproprie de momentul în care ritmul de dezvoltare nu va mai putea fi menținut, prin prisma limitelor sale teritoriale și ale populației sale. Oradea are nevoie de Sînmartin, așa cum Sănmartin are nevoie de Oradea!

Primarii și consilierii din cele două localități au constatat care sunt nevoile și care sunt resursele locale. Aceiași aleși locali au apelat la experiența altora din Europa, au apelat la specialiști și au acceptat că fuziunea este o soluție posibilă și una bună.

Cetățenii din cele două localități vor decide la 10 mai anul acesta, trecând peste orgolii locale, interese mărunte și văzând interesul lor comun de lungă durată, vor hotărî suveran... Da sau nu pentru fuziune. Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, orădenii și cei din Sînmartin nu vor vota pentru vreun partid politic sau vreun om politic, ci vor vota doar pentru ei!

Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, există șansa ca două localități să fuzioneze, creând astfel o localitate mai mare, mai facil de administrat și cu un potențial mai mare de dezvoltare. Vor pune în comun toate resursele pe care le au și vor soluționa mai ușor problemele pe care le au.

10 mai poate fi un moment de luciditate, poate fi începutul unui model de restructurare administrativ-teritorială care să aibă drept scop urmărit dezvoltarea localităților.

Oradea Mare poate fi un model de succes, un oraș rezultat din fuziune, un oraș bine administrat, un oraș cu un bun ritm de dezvoltare, cu servicii publice de calitate și la îndemâna cetățenilor, un oraș unde cetățeanul va trăi mai bine.

Modelul fuziunii poate și trebuie să devină o soluție pentru modernizarea și dezvoltarea multora dintre localitățile din România! O soluție care a fost deja verificată în Europa, modelul polonez fiind un astfel de exemplu bun de urmat.

10 mai - Ziua Oradiei Mari!

    George Ionescu - intervenție dedicată Zilei internaționale a monumentelor și siturilor;

Domnul George Ionescu:

"Ziua internațională a monumentelor și siturilor"

Ziua internațională a monumentelor și siturilor se sărbătorește în fiecare an pe 18 aprilie, dată stabilită la inițiativa Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor (International Council on Monuments and Sites - ICOMOS), anul acesta împlinindu-se și 50 de ani de activitate a acestuia. Acesta cuprindea în martie anul acesta 9.500 de membri individuali din 144 de țări, 110 comitete naționale și 28 comitete științifice

Această zi a fost sărbătorită pentru prima dată pe 18 aprilie 1982 și ulterior a fost aprobată la Conferința Generală UNESCO din 1983.

În fiecare an se stabilește o temă distinctă în jurul căreia se organizează numeroase activități și evenimente cum ar fi: conferințe, mese rotunde, expoziții, evenimente festive etc. menite să atragă atenția populației asupra vulnerabilității patrimoniului cultural și importanței protejării acestuia.

Lista Patrimoniului Mondial cuprinde 1.007 de proprietăți din 161 de state, monumente considerate de Comitetul Patrimoniului Mondial ca având o valoare universală excepțională. Dintre acestea 779 sunt cu specific cultural, 197 sunt naturale, 31 sunt mixte, iar 46 sunt în pericol de a se distruge.

Țara noastră are trecute pe Lista Patrimoniului Mondial : Delta Dunării, biserici din Moldova, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetățile dacice din Munții Orăștiei, centrul istoric din Sighișoara, biserici de lemn din Maramureș.

Este important să ne amintim de siturile și monumentele pe care România le are și de starea în care acestea se află, să conștientizăm importanța lor, iar dacă autoritățile s-ar implica mai mult, acestea ar putea fi introduse în circuitul turistic pentru a putea fi vizitate, punându-se și mai mult în valoare țara noastră.

    Dorin Silviu Petrea - despre nevoia de reacție și de poziționare fermă a liderilor politici români în contextul extern actual;

Domnul Dorin Silviu Petrea:

Auzim tot mai des despre state aflate în tranziție, cu precădere atunci când se face referire la statele fostului "bloc comunist". Acele state care în timpul Războiului rece au fost desemnate drept "Europa de Est" și dintre care facem și noi parte. Însă ce relevanță au aceste aspecte în anul 2015?

Zilele acestea au apărut în spațiul public mai multe discuții despre abordarea pe care o au puterile occidentale atunci când vine vorba de politica internă a României și despre limitele implicării diplomației externe în chestiunile de bucătărie internă.

Suntem cu toții conștienți că România este văzută de cei mai mulți ca un stat mic, o țară care nu prezintă ambiții de putere regională. Despre România se știe că se limitează la sprijinirea și susținerea Republicii Moldova în parcursul său european. De altfel, un lucru pe care îl susțin fără rezerve.

Sunt însă și voci care spun că România are potențial de putere regională și invocă aici rezervele de energie de care dispunem. Acest tip de declarații se bazează cel mai adesea pe atitudinea asertivă de care dăm dovadă în acțiunile de sprijinire a deciziilor Uniunii Europene privind Federația Rusă.

Poziționarea fermă a României în raport cu acest tip de probleme este extrem de importantă. Nu pot să neg faptul că se simte tot mai mult nevoia adoptării unei reacții publice din partea decidenților români în fața provocărilor pe care le are atât țara noastră, cât și Uniunea Europeană.

Nu fac referire doar la provocările externe ale UE, cum ar fi cele de securitate, ci și la cele interne, care privesc șomajul în rândul tinerilor, economia comunitară și politicile discreționare sau nearmonizate de care ne lovim adeseori.

Suntem parlamentari și cred că sunteți de acord că rolul acestei instituții trebuie să crească. În acest sens, vă încurajez să reacționați cu diplomație și înțelepciune în situațiile în care România este pusă în situații controversate, dar să nu întârziați să reacționați. Suntem aici pentru că am fost mandatați de cetățenii români să le reprezentăm interesul, iar acum este momentul să ne exploatăm avantajele pe care le avem în cadrul diplomației multilaterale.

Se vorbește mult despre nevoia de lideri politici curajoși, cu viziune politică, gata de a face față provocărilor actuale. Noi facem parte din această echipă de lideri. Ne-a fost încredințată o misiune, și anume, să ducem România într-o nouă etapă de dezvoltare.

Acest lucru îl vom reuși însă doar dacă ne vom uni eforturile pentru a construi o strategie prin care să creștem încrederea cetățenilor în propriile instituții și să obținem tot mai mult influență în exterior.

Toate acestea sunt în mâinile noastre, întrebarea este: ce rămâne după noi? Îmi doresc și cred că simțul datoriei față de misiunea care ne-a fost încredințată de români ne va conduce spre deciziile potrivite!

    Vasile Popeangă - declarație politică: Un paradox: inteligenți, dar săraci!;

Domnul Vasile Popeangă:

"Un paradox: inteligenți, dar săraci!"

De mirare este cum un popor atât inteligent ca poporul român nu doar că a fost mai tot timpul sărac în istoria sa multimilenară într-o țară extrem de bogată, dar sărăcește pe zi ce trece. Poate și pentru faptul că, deși are atâtea minți sclipitoare, conducătorii, de-a lungul secolelor, au preferat să le lase pe acestea să plece în alte țări decât să le considere permanent niște pericole pentru cei ce stau prea des, prea mult și prea degeaba pe majoritatea scaunelor de cârmuitori ai acestor meleaguri...

Datând de pe vremea dacilor, aici au fost găsite pentru prima dată atât precursoarea turbinei moderne - celebra și modesta moară cu făcaie, ce a transformat timp de milenii grânele în făină, cât și, un alt exemplu arhicunoscut, șinele de vagonet din abatajele miniere, precum și macazurile acestora. La vremea lor, aceste invenții au fost revoluționare, mai ales că erau folosite pe când alții încă nu veniseră să stăpânească prin sabie în ceea ce avea să se numească Europa.

Secole mai târziu, tot aici, Hermann Oberth se juca de zor cu ceea ce lumea avea să cunoască drept rachete. La fel, un Vuia ori un Vlaicu ori un Coandă au străbătut cu invențiile lor văzduhul. Ce folos însă, căci majoritatea celor care au dovedit că au mințile sclipitoare nu și-au găsit locul în țara lor, ci au avut recunoașterea doar pe alte meleaguri...

Culmea este că, nu în Evul Mediu, ci în plin secol XXI, țara asta nu doar că nu dorește, chiar refuză în continuare să beneficieze de inteligențele autohtone! Mii de brevete de invenții și inovații adună praful la OSIM, în loc să fie încurajată folosirea lor în domeniile pentru care au fost create. Dar cel mai jenant este că, deși avem români care vin cu găleți de medalii de la saloanele internaționale de inventică, nu reușim nici măcar pe acestea să le aplicăm în România, deși, pe de-o parte, s-ar putea economisi resurse financiare importante, iar pe de altă parte, ar fi un izvor de alte venituri semnificative la buget. Nepăsarea este criminală față de aceste rezultate care, pentru că în țară nu sunt valorificate, pleacă peste graniță, aducând altora beneficiile de care ar fi trebuit să aibă parte țara-mamă a inventatorilor.

Câți dintre dumneavoastră știți, spre exemplu, că și anul acesta Salonul de Inventică de la Geneva a fost uimit iarăși de mintea românilor, toate dispozitivele prezentate de către aceștia fiind premiate? 28 de medalii de aur și 18 premii speciale au câștigat românii la cea mai recentă ediție a Salonului de Inventică! Ionuț Budișteanu, de exemplu, a entuziasmat juriul Salonului cu ultima sa invenție: un dispozitiv de detecție automată a spărgătorilor de bănci. A atras imediat atenția cercetătorilor francezi, care i-au acordat medalia de aur pentru softul său. În România nu s-a bucurat de niciun fel de atenție, nici măcar din partea băncile străine, cărora le-ar fi mai mult decât util!

Tânărul inventator este "recidivist" în domeniul inventicii: geniul de la Râmnicu Vâlcea a obținut recunoașterea internațională în 2013, după ce a primit marele premiu la una din cele mai importante competiții de știință și inginerie din lume - Intel ISEF. Tânărul le-a prezentat atunci americanilor un model de mașină autonomă, dotată cu radar 3D și o cameră video care poate identifica și ocoli toate obstacolele din trafic. Statul român nu a făcut nimic, din 2013 și până azi, ca să ajute la punerea în practică pe scară largă a invenției revoluționare a junelui inventator, deși avem două fabrici de autoturisme și una de autobuze. DARPA, celebra agenție americană, lucrează de aproape două decenii la ceva similar și nu a ajuns nici pe departe la performanțele invenției olteanului nostru, pe lângă faptul că rezultatul americanilor are un preț astronomic în comparație cu realizarea românească.

Este de neînțeles cum se dau miliarde de euro pe prostii sau se bagă în buzunarele "băieților deștepți" din diverse domenii, dar nu se găsesc bani pentru ca țara noastră să beneficieze prima de rezultatele de excepție ale minților sale strălucite. Noi trebuie ca mai mereu să ne batem joc de invenții, acestea să părăsească țara și apoi să importăm produsele la niște prețuri exorbitante, când putem să le realizăm noi! Pur și simplu refuzăm mormane de bani!

Este de neînțeles cum lăsăm să ni se scurgă printre degete un izvor de avuție, preferând în schimb să ne văităm că nu avem bani pentru sănătate, educație, autostrăzi..., cu alte cuvinte, pentru mai nimic. Dacă vom insista ilogic pe această direcție, vom rămâne în continuare o țară exportatoare de creiere și, implicit, de bogăție, care se va scurge în buzunarele altora, mult mai obișnuiți să folosească inteligența în interes propriu.

Poate că a venit momentul să facem o politică la nivel național pentru depistarea și valorificarea acestor idei deosebite, să le punem să lucreze în interesul acestei țări. Cu această ocazie, vom reuși să ne văităm mai rar că nu avem bani pentru obiective importante, prioritare pe agenda cetățeanului...

    Daniel Florea - declarație politică: - Ziua internațională a monumentelor și siturilor;

Domnul Daniel Florea:

"Ziua internațională a monumentelor și siturilor"

La inițiativa Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor, pe 18 aprilie s-a sărbătorit Ziua internațională a monumentelor și siturilor. Comitetul Internațional al Monumentelor și Siturilor a făcut această propunere în 18 aprilie 1982, ea fiind apoi aprobată la Conferința Generală UNESCO din 1983.

Ziua internațională a monumentelor și siturilor oferă posibilitatea întregii omeniri să conștientizeze diversitatea patrimoniului la nivel mondial, dar și vulnerabilitatea acestuia și, în consecință, eforturile necesare pentru protecția și conservarea sa.

România se bucură de un patrimoniu imens de situri, clădiri sau grupuri de clădiri care sunt recunoscute ca având valoare istorică sau artistică, dar care necesită o mai mare atenție din partea autorităților.

Multe dintre aceste valori sunt într-un mare pericol, iar eu voi aminti numai câteva dintre ele. Bisericile de cretă de la Murfatlar, județul Constanța, obiectiv unic la nivel european, oferind sute de dovezi ale civilizației umane de acum o mie de ani, se află în pericol, structurile ridicate în urmă cu aproape patruzeci de ani pentru protejarea și conservarea ansamblului rupestru fiind serios afectate.

Într-o situație chiar mai gravă se află sistemul de fortificații ale dacilor din Munții Orăștiei care sunt jefuite de căutătorii de aur, sub ochii nepăsători ai autorităților.

Alte monumente și situri sunt în pericol de a fi distruse pentru că se află în calea unor interese economice. Astfel, situația de la Roșia Montană, unde vestigii vechi de mii de ani au fost pe cale de a dispărea, iar în locul lor să apară mari lacuri de cianuri sau peștera Movile din județul Constanța, o rezervație speologică unică în lume ce ar fi putut fi distrusă prin extracția gazelor de șist.

Imensele bogății culturale moștenite de la strămoși sau primite în dar de la natură au fost ani la rând furate sau distruse sub ochii dezinteresați sau complici ai autorităților. Această situație trebuie să înceteze și este datoria noastră să o stopăm.

    Daniel Florea - declarație politică: - Să ne asumăm trecutul și să învățăm din greșeli!;

Domnul Daniel Florea:

"Să ne asumăm trecutul și să învățăm din greșeli!"

Săptămâna trecută în statul Israel s-a marcat comemorarea Zilei Holocaustului. Din păcate, însă, antisemitismul nu ține doar de domeniul trecutului.

În anul 2014 au fost semnalate un număr alarmant de incidente antisemite în întreaga lume. Astfel, salut organizarea în luna mai a Forumului Global de Combatere a Antisemitismului - o coaliție activă de personalități publice, lideri politici, clerici, jurnaliști, diplomați și profesori dedicați combaterii antisemitismului și altor forme de ură rasială și etnică.

La nivel de țară, fiecare popor își stabilește prin legi penale și civile, deci prin justiție, ceea ce este tolerat și ceea ce nu este tolerat. Toate faptele care nu sunt tolerate intră în incidența justiției care îi sancționează pe cei care nu se pot adapta regulilor. Atunci când ne raportăm însă la una din cele mai negre pagini ale istoriei contemporane, Holocaustul, participarea și responsabilitatea autorităților în exterminarea evreilor au constituit subiect intens mediatizat în ultima perioadă. Vorbim și în acest context de ideea de toleranță, de înțelegere și de aplicare a ei.

Campania de conștientizare a Holocaustului și a variatelor responsabilități în acest proces, în general, a produs rezultate, dar și anumite efecte nedorite, cum ar fi creșterea taberei celor care tind să fie de acord cu teze de factură antisemită, fără a înțelege imperios nevoia toleranței, dincolo de concept.

Trebuie să tolerăm ca să fim tolerați, trebuie să respectăm ca să fim respectați, trebuie să oferim libertate ca să fim liberi. Cu alte cuvinte, toate acestea stau la baza toleranței. Toleranța trebuie privită ca o virtute și nu ca o obligație.

Ziua Holocaustului este o zi în care durerea unește și antisemitismul rămâne o rușine. Nimicirea unor oameni doar pentru că erau evrei, la ordinul unor puteri ce se doreau divine, reprezintă un păcat fără de margini. Justificările nu își mai au rostul. Faptele reprobabile rămân, chiar dacă unii spun că "Europa se afla, ce-i drept, în vâltoarea războiului".

Intoleranța, excluderea și discriminarea sunt la fel de rele precum lipsa de credință și necinstea față de părinți. În acest context, dincolo de evidența faptelor reprobabile amintite, comemorarea victimelor Holocaustului semnifică neuitare și îndeamnă pe fiecare dintre noi la un moment de profundă reflecție.

    Daniel Florea - declarație politică: - Înființarea Agenției Naționale de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate, o necesitate în lupta împotriva corupției;

Domnul Daniel Florea:

"Înființarea Agenției Naționale de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate, o necesitate în lupta împotriva corupției"

Săptămâna trecută, Guvernul României a anunțat înființarea unei noi structuri - Agenția Națională de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate - ce va apărea în baza unui proiect de lege transmis de către Guvern Parlamentului spre dezbatere în regim de urgență. Prim-ministrul Victor Ponta a participat la sfârșitul lunii martie la lansarea dezbaterii publice pentru Proiectul de Lege privind înființarea Agenției Naționale de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate. Aceasta se va subordona direct Ministerului Justiției, care a și redactat proiectul, inspirându-se după modelul Franței, Olandei sau al SUA, acceptând de altfel și recomandările primite din partea experților acestor țări și colaborând excelent cu aceștia.

Cred că sunteți în asentimentul meu că este imperios necesară crearea acestei structuri speciale care să se ocupe de recuperarea bunurilor constatate ca fiind prejudicii în cadrul proceselor penale în cel mai scurt timp. Datorită faptului că nivelul actual de valorificare este extrem de scăzut, s-a simțit nevoia unui organism care să se ocupe la modul profesional de recuperarea acestor bunuri confiscate. Intenția imediată a Guvernului Ponta este de a crește gradul de valorificare a creanțelor provenite din infracțiuni la cel puțin 25% față de nivelul actual de valorificare, care este aproape invizibil.

Momentan, Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni este structura cu atribuții în acest domeniu, funcționând în cadrul Ministerului Justiției. În ultimii ani, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanțele de judecată a înregistrat o scădere accentuată, iar acest fapt a fost remarcat și de către Comisia Europeană, prin Mecanismul său de Cooperare și Verificare, constatându-se astfel că există multe dificultăți în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, datorită faptului că mai multe autorități decid asupra bunurilor sechestrate.

Ca să revin la gradul scăzut de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni, în anul 2013, conform unor statistici ale Oficiului Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni, valoarea bunurilor sechestrate a depășit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.

Decizia premierului de a prezenta acest proiect pentru înființarea Agenției Naționale de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate cât mai curând, avansând și un termen în acest sens până la finalul lunii aprilie, nu poate decât să ne bucure, fiind un alt pas făcut în lupta anticorupție. Doar pedeapsa penală nu este suficientă, iar din punct de vedere a rezultatului social, pedeapsa penală e insuficientă dacă nu sunt recuperate și prejudiciile produse.

Astfel, salut decizia înființării și implementării acestui sistem, care sper că se va concretiza în termenul anunțat, fiind necesar ca acesta să înceapă să funcționeze în cadrul legal și să asistăm la o normalizare în ceea ce privește pedeapsa penală, completată cum e firesc și de confiscarea bunurilor aflate în discuție.

    Daniel Florea - declarație politică: - Să ne protejăm pe noi și generațiile viitoare!;

Domnul Daniel Florea:

"Să ne protejăm pe noi și generațiile viitoare!"

Nu este o noutate pentru nimeni faptul că principalele cauze de deces din România sunt reprezentate de boli cauzate sau agravate de fumat: bolile cardiovasculare (60% dintre decesele anuale, față de 48% media Comunității Europene), cancerul (la bărbați, cel mai frecvent cancer este cel pulmonar, iar la femei acest tip de cancer este în continuă creștere) și bolile respiratorii cronice.

Astfel, România se numără printre cele cinci țări europene, alături de Cehia, Grecia, Austria și Slovacia, care nu-și protejează cetățenii de fumatul pasiv, deși, așa cum precizam, principalele cauze de deces în țara noastră sunt cauzate sau agravate de fumat: bolile cardiovasculare, cancerul și afecțiunile respiratorii cronice.

Un raport european arată că, în România, legislația antifumat este incompletă sau pur și simplu nu se aplică, în timp ce țări precum Irlanda sau Marea Britanie au implementat cu succes politici antifumat cu rezultate vizibile în privința sănătății cetățenilor și care n-au afectat afacerile. Statul român, care încasează anual 1,3 miliarde de lei din taxa pe viciu, nu s-a raliat legislației internaționale, în ciuda presiunilor societății civile, în timp ce companiile de tutun de pe piața locală susțin că o lege antifumat ar conduce la creșterea șomajului și la falimente în lanț. Astfel, din nefericire, România este codașă în ceea ce privește măsurile luate prin lege pentru a proteja nefumătorii. Legislația în acest sens este slabă, interpretată după bunul plac și, de cele mai multe ori, nerespectată. Nefumătorii sunt marginalizați, proprietarilor le lipsește curajul de a schimba ceva, iar industria tutunului este extrem de puternică, ținând cont de faptul că este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al țării noastre.

La începutul acestei luni a fost publicat la Bruxelles un raport care se referă la combaterea fumatului pasiv. Organizația Smoke Free Partnership (SFP), cea care a întocmit raportul, afirmă că la noi în țară legislația antifumat este incompletă sau nu se aplică.

Organizația Parteneriatul Antifumat a publicat raportul în urma desfășurării unei analize asupra normelor legislative care au ca obiect interdicția de a fuma. Au fost analizate 32 de țări europene (28 de țări membre ale Uniunii Europene, iar din afara sa: Norvegia, Turcia, Islanda și Elveția) urmărindu-se trei zone principale: locurile de muncă, baruri și restaurante și transportul public.

Astfel, în urma publicării acestui raport, există țări precum Irlanda, Marea Britanie, Spania, Ungaria, Letonia, Islanda, Lituania, Malta, Norvegia și Turcia, care au avut rezultate bune în implementarea acestor politici antifumat urmărindu-se în principal ocrotirea sănătății cetățenilor săi și care, în același timp, n-au afectat afacerile. Aceste țări dispun de o legislație puternică de interzicere a fumatului în spațiile interioare - locuri de muncă sau spații publice - baruri, localuri și restaurante. În ceea ce privește aplicarea acestor legi, raportul Organizației Smoke Free Partnership a constatat că ele sunt bine aplicate și se bucură de un nivel ridicat de sprijin din partea populației.

În acest sens, prin modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, la care s-au adus 107 amendamente, susțin, alături de colegii mei, interzicerea completă a fumatului în toate spațiile publice închise, în spațiile de la locul de muncă și în cele destinate prin excelență copiilor și adolescenților. Primim semnale pozitive din zona societății civile și salut astfel inițiativa Coaliției România Respiră de a derula o campanie antifumat, 200 de organizații și experți în domeniu semnând un manifest împotriva fumatului.

Prin această propunere legislativă, îmi exprim convingerea că este în interesul întregii societăți ca tânăra generație să crească într-un mediu mai sănătos, iar România să se alinieze standardelor europene în privința prevenirii și combaterii efectelor consumului produselor din tutun și ale fumatului pasiv.

    Daniel Florea - declarație politică: - Calitatea vieții;

Domnul Daniel Florea:

"Calitatea vieții"

Ziua Pământului a avut un rol foarte important în mediatizarea problemelor climaterice ale Pământului. Ea a dat naștere unei organizații (Earth Day Organization) cu filiale în peste 170 de țări și rezultate notabile în conștientizarea omenirii asupra problemelor de mediu, efectelor poluării și multor alte ecoprobleme globale.

Sărbătorirea Pământului, ca o casă a tuturor vietăților de pe această planetă, are ca scop semnalarea principalelor probleme cu care se confruntă planeta noastră: reducerea numărului viețuitoarelor de pe Pământ, micșorarea resurselor forestiere și de apă, ploile acide tot mai frecvente, poluarea apelor și aerului, deșertificarea pământului, distrugerea stratului de ozon, încălzirea climatului în toate colțurile lumii, ridicarea nivelului mării și multe alte probleme care i-au îngrijorat pe oamenii de știință. Toate acestea nu numai că limitează dezvoltarea omenirii, dar s-au transformat în pericole la adresa existentei omului.

Problemele de protecție a mediului se pun tot mai acut în țara noastră, ca urmare a poluării locale produse în diverse sectoare economice cum sunt: industria petrolieră, minieră, termoenergetică, chimică, de prelucrare a lemnului, metalurgică, siderurgică, industria construcțiilor de mașini, cimentului, transporturi, agricultură și gospodărirea deșeurilor.

Industriile emană în atmosferă milioane de tone de oxizi de sulf, oxizi de azot, hidrocarburi și particule în suspensii. Un mediu înconjurător sănătos reprezintă o condiție esențială pentru calitatea vieții pe termen lung.

Ca multe alte țări din Europa Centrală și de Est, România a moștenit din perioada comunistă grave probleme de mediu, cauzate de politica industrială bazată pe o productivitate ridicată, care nu a ținut cont de impactul asupra mediului și sănătății oamenilor. Cele mai grave probleme se întâlnesc în următoarele sectoare: calitatea apei, gestionarea deșeurilor și poluarea aerului și a solului. Poluarea aerului are de asemenea efecte nocive asupra agriculturii, pădurilor, resurselor de apă și construcțiilor.

Ziua Pământului trebuie acum sărbătorită pe plan internațional ca o expresie comună, ca o dorință publică de a construi o societate stabilă, unind cetățenii-activiști. Această zi educă și mobilizează oamenii din întreaga lume pentru a proteja mediul înconjurător, inspiră necesitatea de a acționa la nivel personal, comunitar, național și internațional.

Astfel, protecția mediului în România ar trebui să constituie o prioritate, iar pe termen scurt este necesară concentrarea activității în domeniul mediului pe următoarele direcții: elaborarea și finalizarea strategiilor sectoriale de armonizare legislativă, precum și aplicarea și integrarea acestora într-o strategie globală de armonizare în domeniul protecției mediului; accesul la informație, protecția naturii și calitatea apei; pregătirea și promovarea legislației-cadru privind managementul deșeurilor și calitatea aerului; pregătirea unei strategii financiare, precum și a unor planuri detaliate de finanțare; consolidarea capacității instituționale atât la nivel național, cât și local, pentru implementarea efectivă a legislației transpuse.

    Scarlat Iriza - despre Ineficiența DGAF;

Domnul Scarlat Iriza:

"Ineficiența DGAF"

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a fost înființată în anul 2013 ca un departament distinct din cadrul ANAF, menit să lupte în mod activ cu evaziunea fiscală. Inspectorii antifraudă au ca misiune prevenirea, descoperirea și combaterea actelor și faptelor de evaziune fiscală, fraudă fiscală și vamală, având inclusiv competențe de cercetare penală, sub îndrumarea procurorilor de pe lângă Tribunal și a celor din Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT).

În fapt, lupta împotriva evaziunii fiscale s-a dovedit a fi mai mult decât ineficientă. Mai toate firmele din România au fost nevoite de-a lungul timpului să facă diverse compromisuri pentru a rămâne în picioare. Spețele prezentate în mass-media sunt cele ale unor firme mici, adevărul fiind că în cazurile marilor evazioniști nu s-a luat nicio măsură.

Revoltător este că suntem tratați cu toții ca potențiali infractori. Nu există măsuri de prevenție și de cele mai multe ori nu există a doua șansă. Felul în care acționează Agenția Națională de Administrare Fiscală îi determină pe oameni să se solidarizeze împotriva unor acțiuni, de altfel, perfect legale. La Rădăuți, de exemplu, patronul unui magazin care achitase statului taxe în valoare de 2 milioane de euro, a trebuit să-și închidă activitatea pentru o lună de zile, pe motiv că din casă a lipsit suma de 50 de lei. La București, un restaurant de lângă lacul Herăstrău a fost închis pentru că lipseau 200 de lei din fondul de rulment, iar amenda a fost de 15.000 de lei, un alt local a fost amendat cu 10.000 de lei pentru o sticlă de palincă neînregistrată, găsită în bucătărie.

Nu aș vrea să se înțeleagă că sunt împotriva acțiunilor pe care Direcția Generală Antifraudă Fiscală le-a demarat, sunt însă pentru aplicarea legii fără excese și abuzuri, pentru sancțiuni progresive și bine delimitate.

    Ionuț-Cristian Săvoiu - declarație politică: Guvernul actual onorează încă o promisiune electorală menționată în Programul de guvernare din 2012;

Domnul Ionuț-Cristian Săvoiu:

"Guvernul actual onorează încă o promisiune electorală menționată în programul de guvernare din 2012"

Finanțarea primei înscrieri în cadastru și cartea funciară a imobilelor și a drepturilor de proprietate aferente se va face de la bugetul ANCPI și al Programului Operațional Regional 2014-2020, fără costuri pentru cetățeni, în cadrul Programului Național de Cadastru anunțat de ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Liviu Dragnea.

Până la finalizarea programului toate teritoriile administrative, comune, orașe și municipii vor fi cadastrate complet. Astfel, în mod treptat, în acele teritorii în care prima înregistrare este finalizată sistematic va crește gradul de corectitudine, siguranță și transparență deplină a operațiunilor înregistrate în cadastru și cartea funciară. Toate acestea în condițiile în care tehnic se va putea asigura atât reducerea timpilor de răspuns la cereri, cât și reducerea treptată a costurilor de operare suportate de utilizatori.

Guvernul condus de Victor Ponta este primul, după cel al PSD din anii 2000 și 2004, care a înțeles cu adevărat că realizarea unui sistem unitar și omogen de cadastru și carte funciară cu acoperire națională, similar celorlalte state europene dezvoltate, nu se poate îndeplini fără un program clar, fără asigurarea unei finanțări adecvate, iar odată realizat va asigura avantaje atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul economic, facilitând investițiile private și publice în toate domeniile și mai departe dezvoltarea durabilă.

    Răzvan-Ionuț Tănase - declarație politică: «Listacii» din nou în grații;

Domnul Răzvan-Ionuț Tănase:

"«Listacii» din nou în grații"

Șovăiala și ezitarea sunt la noi, românii, atât de vechi încât nici cei mai de seamă savanți nu le pot determina cu adevărat rădăcinile, și din păcate itinerariul lor se continuă până în zilele noastre. Acest lucru este demonstrat frecvent de calitatea îndoielnică a deciziilor luate la cel mai înalt nivel, decizii care în primă fază promit efecte miraculoase, dar care în final se dovedesc a fi doar jocuri populiste folosite în momente cheie pentru atingerea obiectivelor politice. Dacă în urmă cu șase ani se anunța cu surle și trâmbițe modificarea legii electorale și trecerea la votul uninominal, care garanta reformarea clasei politice și eliminarea din această scenă a reprezentanților parazitari, iată că o dată cu strângerea rândurilor și apropierea alegerilor parlamentare din 2016, s-au întețit și discuțiile pe această temă, urmărindu-se revenirea la vechiul sistem de vot, prezentat inițial ca fiind ineficient, dar care acum ne este servit drept cea mai bună soluție pentru atingerea obiectivelor ratate prin actualul procedeu de votare.

Am realizat, într-un final, că schimbarea modificărilor reprezintă punctul forte al majorității cu putere de decizie, capabilă să își contrazică propriile argumente, dar incapabilă să își asume eșecurile de pe urma cărora întreaga populație are de suferit. Se pare că în actualul context politic, relativitatea măsurilor benefice este la ordinea zilei și astfel, pe fondul incapacității adoptării unor hotărâri favorabile cetățenilor, ajungem în situația în care decizii catalogate inițial drepte și binefăcătoare sunt considerate ulterior ca fiind izvor de nereguli.

Revenirea la listaci, despre care vorbeam în urmă cu ceva timp și a căror eliminare se dorea cu ardoare la acel moment, pare acum cel mai plauzibil procedeu de rezolvare a problemelor privind atribuirea mandatelor în Parlamentul României. Astfel, personaje bine conectate la centru, dar fără niciun interes pentru bunăstarea populației vor ajunge să fie răsplătite cu locuri eligibile și confortabile în forul nostru legislativ. În realitate, nu forma actuală a legii este greșită, ci struțo-cămila USL, care în loc să facă ordine și curățenie pe scena politică, așa cum ar fi fost normal, a lansat strategii pe care și cel mai înfocat susținător de la momentul respectiv le reneagă în prezent.

Discutăm tot mai des despre faptul că avem un Parlament supradimensionat, în care se regăsesc personaje care nu știu nici până acum ce caută aici, care este cu adevărat rolul lor și ce obligații au față de cetățenii care i-au trimis în aceste scaune, însă respectivele exemplare nu sunt cu certitudine efectele votului uninominal. Așa cum anumiți "răsfățați politic" au fost votați și uninominal, unii dintre ei fiind chiar condamnați, cu siguranță vor exista cazuri în care candidații se vor lipi de liste ca marca de scrisoare, nu înainte de a se adăposti la loc sigur și de a se încolăci viclenește de gâtul protectorului care îi poate garanta un nou mandat. Din păcate - deși comunismul a murit, el încă ne predă - este o constatare dureroasă, însă ea planează peste multe dintre actele care vizează schimbările majore. Ne întoarcem astfel în era listelor cu rândurile la zahăr și ulei, doar că astăzi miza este mult mai mare și se concretizează prin accesul la putere obținut după îndelungi lupte cu umbrele și găleți.

Deși istoria electorală ne oferă numeroase exemple de candidați lipsiți de onestitate, care au reușit să păcălească majoritatea modalităților de votare pentru a ocupa pozițiile mult râvnite, care cred că li se cuvin pe viață, noi ne încăpățânăm să ignorăm lecțiile date de greșelile făcute în trecut și dorim să ne reîntoarcem la un sistem pe care în urmă cu șase ani ne zbăteam să îl schimbăm, argumentând cu dorința de acoperire a intereselor cetățenilor. Această nehotărâre și instabilitate reușește să știrbească încrederea cetățenilor în cei pe care i-au ales să îi reprezinte, generând pe bună dreptate critici aspre cu privire la eficiența Guvernului și Parlamentului.

    Răzvan Rotaru - declarație politică: Stimularea cadrelor didactice. Sistemul carieră și salarizarea

Domnul Răzvan Rotaru:

"Stimularea cadrelor didactice. Sistemul carieră și salarizarea"

Sistemul carierei didactice bazat pe obținerea gradelor didactice II și I consider că ar putea fi păstrat în măsura în care va fi regândit, ceea ce ar trebui să însemne aceste grade profesionale. Trebuie să fie reconsiderate criteriile de accedere la un grad profesional cu accent pe rezultatele didactice efective la catedră, creativitatea și contribuțiile științifice în zona științelor educației, aplicate în activitatea curentă.

Strâns legat de aceste aspecte consider că trebuie regândit și sistemul de salarizare, care trebuie să fie, pe de o parte, o recunoaștere a progresului în cariera didactică materializată într-o parte fixă a salariului și, pe de altă parte, să conțină și elementele de stimulare a activității didactice valoroase, a activităților științifice a personalului didactic generatoare de progres didactic și care să se materializeze într-o parte variabilă a salariului, personalizată în funcție de rezultatele fiecăruia.

     

Ședința s-a încheiat la ora 10,10.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 16 octombrie 2019, 23:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro